Instituțiile strategice ale României alimentează cu Lukoil. Combustibili și lubrifianți de proveniență rusească ajung în continuare la armată, aeroporturi și instituții nucleare, în ciuda sancțiunilor europene

Chiar și după ce Uniunea Europeană a impus măsuri descurajatoare asupra afacerilor și contractelor cu companii rusești, sute de instituții din România, printre care unități militare, aeroporturi și regii din domeniul nuclear, au continuat să cumpere combustibili și produse petroliere de la Lukoil România și Lukoil Lubricants.

O analiză România Curată, efectuată asupra achizițiilor publice desfășurate între 2022 și 2025, arată că sute de contracte cu aceste firme s-au derulat după izbucnirea războiului din Ucraina și după adoptarea sancțiunilor europene împotriva Federației Ruse.

Contracte notabile cu Lukoil România pentru carburanți:

• Ministerul Apărării (UM 02472 București, sediul central) – acord-cadru pentru carburanți auto, semnat în aprilie 2022, în valoare de 559.016 RON, la doar o lună după declanșarea războiului.
• Spitalul Universitar de Urgență Militar Central “Dr. Carol Davila” – achiziție de motorină în noiembrie 2023, de 577.640 RON.
• Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu din Constanța – două contracte subsecvente în 2023 și 2024, fiecare de 183.403 lei, prin „negociere fără publicare prealabilă”. Aeroportul este utilizat frecvent și pentru operațiunile militare NATO.
• Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară (RA-TEN) – două contracte în 2023 pentru carburanți auto, în valoare totală de peste 4,1 milioane RON. Instituția gestionează tehnologii sensibile în domeniul nuclear civil.
• UM 0746 Slatina – mai multe achiziții directe pentru bonuri valorice carburant în 2024, la câteva zile distanță una de alta.

Pe lista apar și Aeroclubul României, alte unități MApN din țară și instituții aflate sub autoritatea Ministerului Energiei.

Sub conducerea lui Moșteanu, Ministerul Apărării a achiziționat uleiuri Lukoil pentru UM Otopeni

De asemenea, analiza noastră arată achiziții sistematice de uleiuri, unsori și lichide tehnice de la Lukoil Lubricants East Europe S.R.L., companie controlată de grupul rus Lukoil. Contracte mari sau recurente:

• Ministerul Apărării, UM 01836 (Otopeni) – contract semnat în august 2025, pentru „lubrifianți și lichide speciale destinate mentenanței tehnicii militare”, în valoare de 113.090 lei.
• Ministerul Apărării, UM 01357 (Ghencea, București) – două contracte succesive, în 2022 și 2023, însumând peste 1 milion RON pentru lubrifianți auto și lichide speciale.
• Ministerul Apărării, UM 02286 (Tancuri și Infanterie, Bascov, jud. Argeș) – contracte în 2022 și 2023, totalizând peste 350.000 RON.
• Ministerul Apărării, UM 02022 Constanța – contract din 2022 pentru uleiuri diesel în valoare de 970.326 RON, prin licitație deschisă.
• UM 01333 din Focșani și UM 01335 București – achiziții directe multiple între 2023–2024 (uleiuri auto, hidraulice, DEXTRON III), fiecare între 4.500–35.000 RON, semnate la intervale de câteva săptămâni.

Multe dintre aceste achiziții sunt clasificate drept proceduri simplificate sau achiziții directe. Datele sunt extrase din portalul național al achizițiilor publice, SEAP.

În timp ce alte instituții au continuat să cumpere carburanți și uleiuri de la Lukoil, Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC) a eliminat, de comun acord, în februarie 2023, Lukoil România din acordul-cadru național pentru furnizarea de combustibili, invocând articolul 5k din Regulamentul (UE) 833/2014 interdicția de a contracta entități rusești sau controlate de capital rusesc.

sursa: Act adițional nr.7 ONAC – Lukoil la acordul cadrul 1562/2021 privind furnizarea centralizată de combustibili

Regulamentul (UE) nr. 833/2014 al Consiliului, adoptat la 31 iulie 2014, este principalul instrument european prin care s-au impus sancțiuni economice împotriva Rusiei „în vederea destabilizării situației din Ucraina”. După invazia rusă din februarie 2022, actul a fost modificat substanțial prin mai multe regulamente succesive pentru a acoperi tot mai multe sectoare economice și pentru a închide portițele de ocolire.

Cea mai importantă schimbare, introdusă la 8 aprilie 2022, este articolul 5k, care prevede explicit că:

Se interzice atribuirea sau continuarea executării contractelor publice ori a contractelor de concesiune cu persoane fizice sau juridice, entități sau organisme stabilite în Rusia, precum și cu persoane juridice deținute în proporție de peste 50 % de persoane sau entități stabilite în Rusia.

Regulamentul merge însă mai departe. Textul obligă statele membre să verifice și cazurile “indirecte”: niciun operator economic nu are voie să încheie contracte cu firme care acționează în numele unor persoane sau entități sancționate, chiar dacă aceste firme au sedii în alte țări ale Uniunii Europene, cum ar fi Olanda sau Austria.

Această regulă este confirmată și de cele mai recente orientări ale Comisiei Europene, publicate în octombrie 2025, care explică pe larg modul în care statele trebuie să aplice sancțiunile. Bruxelles-ul precizează că toate contractele publice cu entități rusești sau controlate de capital rusesc trebuiau reziliate până la 10 octombrie 2022, indiferent de domeniu, inclusiv apărare, transport sau energie.

În același document, Comisia avertizează că autoritățile contractante din statele membre au obligația de diligență maximă pentru a verifica cine sunt beneficiarii reali ai firmelor cu care semnează contracte. Lipsa acestei verificări sau ignorarea faptului că o companie este controlată de capital rusesc poate fi considerată o încălcare directă a legislației europene privind sancțiunile.

Pe aceeași temă:

Ofertantul unic – semnul clar al favoritismului în achizițiile publice. România în regres, conform raportului BridgeGap