La Consiliul naţional al partidului de guvernământ s-a apreciat că este necesară adoptarea unei ordonanţe de urgenţă privind amnistia şi graţierea unor pedepse, în cazul în care nu vor fi identificate alte căi de remediere a prejudiciilor suferite de către victimele unor abuzuri din justiţie.
Abuzurile din justiţie invocate în acest context constau în:
– condamnări dispuse de către complete de judecată constituite în mod nelegal (completele de 5 judecători constituite în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în perioada 2014-2018);
– condamnări care s-au bazat pe probe ilegale, obţinute în urma încheierii unor protocoale secrete între SRI şi parchete/instanţe.
APADOR-CH consideră că, pentru îndreptarea nedreptăţilor sau nelegalităţilor din dosarele penale, nu trebuie folosite amnistia şi graţierea, deoarece ele acţionează nediferenţiat, „în bloc”, asupra tuturor persoanelor care au comis o anumită infracţiune, astfel că de amnistie şi graţiere vor profita şi persoane care nu au fost victime ale unor abuzuri și nelegalităţi.
Abuzurile trebuie remediate în mod individual, în cazurile individuale în care au fost comise (şi dovedite), iar remediile nu trebuie extinse şi asupra celor care nu au fost „victime ale justiţiei”.
O cale pentru remedierea acestor abuzuri/nelegalităţi poate fi contestaţia în anulare (art. 426 lit. d din Cpp) împotriva hotărârilor definitive de condamnare pronunţate de completele de 5 judecători constituite nelegal (există o decizie a Curţii Constituţionale care a constatat nelegalitatea compunerii) sau revizuirea hotărârilor definitive care s-au bazat pe probe ilegale rezultate din protocoale secrete (în acest din urmă caz are o deosebită importanţă decizia Curţii Constituţionale cu privire la protocoalele secrete, care se va pronunţa, probabil, maine, miercuri, 19 decembrie 2018.)
Problema legată de contestaţia în anulare, care ar trebui rezolvată, eventual, printr-o ordonanţă de urgenţă, este termenul în care poate fi declarată. În prezent, termenul este limitat la 30 de zile de la data comunicării deciziei instanţei de apel. Această limitare ar trebui eliminată, pentru rezolvarea problemei creată de nelegala compunere, timp de 4 ani (2014-2018) a completelor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În acest sens, art. 428 al. 1 şi din Codul de procedură penală (Cpp) ar trebui modificat în sensul că în cazul compunerii nelegale a instanţei contestaţia în anulare poate fi introdusă oricând.
În cazul folosirii de probe ilegale ca temei pentru condamnare, considerăm că soluţia, care nu necesită nicio modificare legislativă, este revizuirea hotărâri definitive de condamnare, în baza art. 453 al. 1 lit. a din Cpp (s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluţionarea cauzei şi care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunţate în cauză). Potrivit art. 457 al. 1 Cpp, cererea de revizuire în favoarea condamnatului se poate face oricând.
Despre amnistie și grațiere
- Amnistia (care nu poate fi decât colectivă) şi graţierea colectivă pot fi dispuse nu doar prin lege (organică), ci şi prin ordonanţă de urgenţă, dacă sunt îndeplinite condiţiile din art. 115 al. 4 şi 6 din Constituţie pentru adoptarea ordonanţelor de urgenţă, respectiv, dacă se justifică existenţa unei situaţii de urgenţă (situaţie extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată) şi dacă prin ordonanţă nu sunt afectate (restrânse, limitate) drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie. Graţierea individuală poate fi dispusă numai de preşedinte, prin decret.
- Amnistia (în greacă, amnestia= uitare) înlătură răspunderea penală pentru infracţiunea săvârşită. Cu alte cuvinte, condamnările pronunţate pentru infracţiunile amnistiate (nu pentru orice infracţiuni) nu se mai iau în seamă (cazierul judiciar se „albeşte”), procesele aflate în curs se opresc, fără condamnare, dacă privesc infracţiuni amnistiate (se dispune, la primul termen de judecată care urmează actului de amnistie, încetarea procesului penal pe motiv că a intervenit amnistia), iar urmărirea penală în dosarele de la parchet/poliţie pentru infracţiuni amnistiate se opreşte în stadiul în care ajunsese la momentul actului de amnistie (dosarul se va „închide”, se va da clasare, pe motiv că a intervenit amnistia).
Cel care se consideră nevinovat şi a fost amnistiat (cu consecinţa opririi imediate a procesului/urmăririi penale) poate cere continuarea procesului penal sau a urmăririi penale. Procesul/urmărirea penală vor continua şi dacă cel în cauză e găsit nevinovat, se va dispune achitarea sau, după caz, clasarea dosarului pe motiv că e nevinovat (nu că e amnistiat). Dacă e găsit vinovat, tot nu va fi condamnat/trimis în judecată, ci se va da o soluţie de încetare a procesului sau, după caz, de clasare a dosarului, bazată pe faptul că e amnistiat.
-
Graţierea nu înlătură răspunderea penală, nu desfiinţează condamnările deja existente (nu „şterge” condamnarea din cazierul judiciar), ci doar înlătură, total sau parţial, executarea pedepsei. În caz de graţiere, procesul şi urmărirea penală pentru infracţiunea graţiată vor continua, nu se vor opri, ca în cazul amnistiei. Dacă există probe de vinovăţie, persoana urmărită penal va fi trimisă în judecată, iar persoana trimisă în judecată va fi condamnată. Beneficiul celui graţiat este că nu va executa pedeapsa ce i se va aplica de instantă, în caz de condamnare. Graţierea poate fi totală (priveşte întreaga pedeapsă aplicată) sau parţială (priveşte doar o cotă/fracţie din pedeapsa aplicată; restul de pedeapsă, negratiată, va fi executată). Graţierea poate fi necondiţionată (beneficiarului nu i se cere o anumită conduită după graţiere) sau condiţionată (de exemplu, este graţiat sub condiţia de a nu mai comite o nouă infracţiune: dacă într-un termen de la graţiere, să zicem 3 ani, cel graţiat săvârşeşte o nouă infracţiune, va executa pe lângă pedeapsa pentru noua infracţiune şi pedeapsa care i-a fost graţiată). Graţierea poate fi colectivă (priveşte toate persoanele care au săvârşit o anume infracţiune/anumite infracţiuni) sau individuală (primeşte o singură persoană). Doar graţierea colectivă se acordă prin lege (organică) sau, după caz, prin ordonanţă de urgenţă (delegare legislativă în baza art. 115 din Constituţie). Graţierea individuală se acordă doar de preşedinte, prin decret.
Sursa: APADOR
ATI inebunit lumea cu abuzurile!!! Adidas si an averi de nababi si tot si sing abuzati!!! Abuzati sintem noi!!!!!!!! Care sint oamenii simplicity abuzati de Sri si DNA????
Mie nu mi-e clar cate sentinte trebuie anulate pentru ca procedura n-a fost respectata. Daca e vorba de 10, 20, 50, solutia propusa aici mi se pare OK. Daca sunt sute, atunci solutia APADOR pare a fi tragere de timp si nu-mi mai place. In plus, ce spune APADOR ca amnistia si gratierea actioneaza nediferentiat e adevarat. Insa chiar e nevoie de un tratament diferentiat cand problemede le procedura erau atat de usor de identificat ? Pentru completele de 5, nu mai e nimic de vazut sau masurat. In plus, mie mi s-ar parea normal ca procesele sa fie reluate de unde ramasese procedura corecta. Nimeni nu spune ca acuzatii nu pot fi condamnati dupa.
Cel mai important este sa se puna sistemul de justitie pe baze corecte.
Nu cred ca au fost multe abuzuri impotriva unor oameni cinstiti (eceptie probabil cazul Rarinca), dar exista riscul ca abuzurile de acest tip sa se extinda si in afara “campului tactic”.
De exemplu: In cazul Microsoft se vorbeste de un jaf de 50-60 milioane de Euro. Se stie ca aproimativ 10 milioane de euro au ajuns la politicieni. Dar restul, nu cumva au ajuns la servicii? Si daca da, cum se mai recupereaza?
Nu cumva musamalizarea lui Florica si Pescariu urmarea tocmai sa ascunda aceasta parte si sa ii scoata in fata drept corupti doar pe politicieni?
Or fi facut ambasadori trafic de influenta in acest caz?
In cazul Microsoft se discuta despre un prejudiciu de vreo 90 de milioane de euro, din care nimi nu a a ajuns la politicieni pentru ca nu era nici unul implicat in acele negocieri si asta nu o zic eu, o zice dosarul Microsoft. Problema este asta… de ce DNA-ul nu s-a concentrat asupra acestui dosar cu aceeasi putere de munca ca in cazul lui Dragnea, unde in fiecare zi aflam ca acesta este singurul… om corupt din Romania. Problema este ca desi DNA-ul ne tot spune ca Dragnea este corupt… greseala este ca ca ne spun si ca este singura persoana corupta din Romania… cine intreg la minte ar putea crede asa ceva? Sa zicem ca am cinci (5) ani si tot n-as crede asa ceva. Justitia nu incepe cu un abuz si nu se termina cu mai multe abuzuri. Incepe cu sa facem curatenie si dupa aia sa fim siguri ca aflam adevarul in fiecare doar, asta este justitia. Si nu este justitia mea, a DNA-ului sau a altora, este justitia in general.
Amnistia si gratierea este pentru elita borfasilor patriei. Intai si-au creat abuzul si apoi isi spala faptele cu el. Bravo lor !
Daca vrei sa intri in elita borfasilor patriei, lasa-mi numele tau aici. Iti fac un dosar cat ai zice peste, nici nu stii ce te-a lovit. Sa vedem dupa aia daca iti schimbi parerea :P
Nelegala compunere a completului de judecata parca era o nulitate imperativa de ordin public pe care o putea ridica orice astfel de complet constituit nelegal. Si totusi timp de cel putin 4 ani de zile nu a ridicat-o nimeni din partea acestor complete de judecata. Hmm, ar fi insemnat totusi ca membrii corect alesi, in mod aleator, sa ridice o exceptie de nelegalitate impotriva unei decizii luata de conducerea lor/ICCJ, conducere care se afla infiltrata insidios, in mod nelegal, chiar in aceste complete de judecata, nu cumva poate chiar pentru a putea controla hotararile judecatoresti prin influenta si puterea lor administrativa fata de ceilalti membri ai completelor?
Putem accepta ca acei judecatori care au ales sa inchida ochii la incalcarea legii au capacitatea si puterea de a re-judeca in mod impartial cauzele?
Si o alta intrebare: prin prelungirea perioadei de judecata (admitand cu multa lenienta ca executarea unei pedepse privative de libertate reprezinta tot o parte a cadrului procesual) datorata rejudecarii proceselor, cand putem trage linie si decide in ce caz si cand se incalca termenul rezonabil pentru pronuntarea unei hotarari asa cum este stipulat de CEDO?
Cine da de la el aici: statul (incluzand aici toate structurile sale, inclusiv judiciare) care poate incalca legea oricand fara nicio repercusiune sau cetatenii?
În legătură cu protocoalele. Acestea au fost nu între persoane ci între instituții ale statului. Esențială rămâne intrebarea : furtul din averea statului a fost sau nu constatat? Dacă da cei culpabili trebuie sau nu să plătească sau pot sta liniștiți și să-și valorifice avuția obținută prin furt ?
PSD-ul și nu numai vorbesc de mii de oameni care stau nevinovați în pușcării. Nimeni până acum nu a dat sursa care să confirme această aserțiune. Ministerul de justiție, ministrul justiției care luptă și luptă pentru apărarea miilor de victime ale justiției? Cine a oferit aceste date ?
În ceea ce privește completul de judecată. Curtea a constat că completul de cinci judecători a fost ilegal constituit. Perfect. S-a stabilit cumva că judecătorii care nu au fost stabiliți prin tragere la sorți au judecat părtinitori?
SPRE BINELE ROMANIEI si a tuturor romanilor este necesară introducerea, cat mai urgent, a judecătorului de instrucție în sistemul judiciar românesc.