Seamana putin cu operatia reusita si pacientul decedat. Numai ca asta cu operatia e banc (de regula), iar aia cu elevul e realitate.
Nebunia denumita “Bacalaureat 2011”, care are sanse mari sa ajunga brand de tara, in locul frunzei, a ajuns la apogeu abia acum, odata cu solutionarea contestatiilor depuse de elevii nemultumiti.
O stire de presa relateaza ca 14 elevi din Buzau, care au trecut initial BAC-ul si au facut contestatie, s-au trezit picati la BAC tocmai in urma solutionarii contestatiei depuse de ei (cititi aici ).
Cu alte cuvinte, pentru ca si-au exercitat dreptul de a contesta o masura care li s-a parut nedreapta, au primit o nota mai mica decat cea initiala si, astfel, au fost sanctionati cu pierderea unui examen deja trecut.
In acelasi sens, o alta stire de presa anunta ca un elev din Cluj-Napoca a patit la fel (“La Colegiul Tehnic de Construcţii “Anghel Saligny” din Cluj-Napoca…a fost şi un elev care a luat bacalaureatul, dar a depus contestaţie la biologie – deşi a obţinut nota 6,01 – pentru mărire de notă, iar după corectarea lucrării a fost depunctat cu peste un punct, a primit nota 4,80 şi a fost declarat respins, a picat bacalaureatul după contestaţii”, au declarat reprezentanţii unităţii şcolare, potrivit Mediafax – stirea este postata aici).
Acest mod de a-i sanctiona pe cei care au formulat contestatii este contrar principiului “non reformatio in pejus”.
Pe romaneste, aceasta este exprimarea unei reguli fundamentale de drept, potrivit careia nimanui nu i se poate agrava situatia in propria cale de atac. Adica, in cazul in care o persoana nu este multumita cu solutia dispusa de o autoritate si contesta aceasta masura (formuleaza apel, recurs, contestatie etc.), acelei persoane nu se poate crea, prin solutionarea contestatiei pe care a depus-o, o situatie mai grea decat cea pe care o avea pana la formularea contestatiei. Deci, daca respectiva contestatie este neintemeiata, ea va putea fi doar respinsa, si atit. Chiar daca, atunci cand este examinata contestatia, rezulta ca persoana care a formulat-o merita o pedeapsa mai mare sau, dupa caz, o nota mai mica, ei nu i se poate aplica acest tratament mai grav, tocmai datorita principiului “non reformatio in pejus”.
Acest principiu de drept, aplicabil pe intreg teritoriul unui stat de drept, deci si pe la noi (?), provine de la romani (contemporanii dacilor) si are ca scop garantarea dreptului unei persoane de a avea acces la o cale de atac efectiva si eficienta impotriva unei decizii a autoritatilor care o prejudiciaza.
Daca s-ar admite posibilitatea agravarii situatiei celui ce contesta o solutie, atunci aproape nimeni n-ar mai “indrazni” sa conteste o decizie, pentru ca s-ar expune riscului ca acea autoritate, suparata ca i se contesta decizia, sa-l sanctioneze pe impertinent si sa-i “arda” o sanctiune mai grava, sa se invete minte ca altadata sa fie multumit cu ce s-a decis prima data. Pentru ca, nu-i asa, oamenii de la noi care decid, apai decid, nu se’ncurca, iar prostimea tre’ sa taca si sa tina capul plecat.
Recomand, in mod hotarit, ca aceia care au luat BAC-ul si, dupa ce au facut contestatie, s-au trezit ca au picat bac-ul sa dea in judecata autoritatea responsabila de aceasta situatie, intrucat, pana la urma, sa va gasi cineva cu drept de decizie din statul nostru de drept care a auzit de principiul “non reformatio in pejus”.
Daca ar disparea acest risc, ar face contestatie aproape toti elevii, fiindca n-ar avea nimic de pierdut. Asta ar insemna o noua sesiune de bacalaureat, insotita de (aproape) dublarea cheltuielilor.
Corectarea unei lucrari de bac costa 8 lei (cate 4 lei pentru fiecare dintre cei doi corectori). La asta se adauga si alte cheltuieli: comisie, paza, transport etc. Ce-ati zice daca recorectarea s-ar face pe bani, urmand ca elevului sa i se restituie suma numai in cazul in care lucrarea lui a fost subevaluata cu cel putin 50 de sutimi? In cazul asta, s-ar putea adopta ideea dvs. Nu vad cine ar mai avea ceva impotriva ei.
Ref. comentariu Raluca: Nu ar fi logic ca statul sa isi asume acest risc financiar? Sa prevada aceste cheltuieli, tocmai pentru ca notele sa fie corecte? Si, sa fim seriosi, nu toti elevii ar contesta. Dovada faptul ca acum acest lucru nu se intampla. Si nu de teama ca ar primi o nota mai mica. Mie mi se pare logica si corecta argumentatia expusa in articolul de mai sus. Si mi se pare si de bun simt. In statul acela de drept, asa ar trebui sa se intample. La nivel graduate, in Anglia exista unul sau doi corectori interni ai universitatii si unul extern, tocmai pentru a asigura corectitudinea. Nu stiu la nivel de teste de liceu.
Nu cred ca un examen de bac se poate asimila unui proces, deci nu cred ca rationamentul e valabil, cu toate ca pare seducator. Aici e vorba de o simpla evaluare / masurare nu de stabilirea dreptatii in justitie. Elevul isi asuma riscul depunctarii daca cere o noua evaluare / masurare. Contestatia nu e recurs la o sentinta, cu toate ca pare asa pentru juristi. Contestatia este a cere o noua evaluare / masurare sau raport de expertiza daca vreti. Concluzia mai recenta o bate pe cea mai veche.
“Nebunia denumita “Bacalaureat 2011””? Adica, era mai bine cand treceau *toti* prin copiat? S-a schimbat cumva modul in care sunt rezolvate contestatiile fata de anii anteriori? Cred ca Romania Curata e ultima organizatie la care ma asteptam sa se revolte impotriva reducerii fraudelor la bacalaureat. Altfel de ce e “nebunie”?
Contestatia implica recorectarea lucrarii, de catre alta comisie, intr-un alt centru, cu nota intiala acoperita. Nu rezista argumentul preluat din justitie. Invatamantul are reguli pe care nu toti din afara le cunosc: le place insa multora sa se pronunte asupra acestui domeniu si, din pacate, fara sa cunoasca realitatea din scoli. Prea se incearca a fi scosi elevii basma curata din tot esecul acesta. Daca cei care l-au picat nu au nicio vina, ar putea insemna ca nici cei care l-au luat nu au niciun merit. E bine ca in mare masura s-a facut dreptate: cine s-a orientat bine la liceu si profil si a fost contiincios l-a luat, cine nu, nu. constiincios
Interesanta perspectiva deschisa de acest articol. Important, desigur este pdv al juristilor, dar ar trebui vazut daca cele sugerate de Dan Mihai, sunt folosite in tarile cu democrati consolidate.
Să nu confundăm domeniile. Domeniul juridic este domeniul dreptății, eticii și moralei. Corectarea lucrărilor ține de stricta măsurare cantitativă a cunoștințelor. O notă de bac nu e o sentință de proces penal. În plus, apare ceva ce se numește în psihologie cognitivă efectul de lac Wobegon – există unii candidați care-s atît de slăbuți încît chiar, cred, sărmănuții, că sînt mai buni decît nota pe care au primit-o.
Altfel, emoțional, autorul articolului are dreptate.
Contestatia implica recorectarea lucrarii, de catre alta comisie, Ok, dar se presupune ca acele cadre didactice care initial au corectat lucrarile sunt competente d.p.d.v. profesional. Despre ce mai vorbim atunci?
Nu cred ca au vandut la aprozar pana acum sau au fost colegi cu Vanghelie.
Fiecare trebuie sa raspunda si sa-si asume faptele. Dar la elevii care trec prin aceste situatii de a fi neindreptatiti – se gandeste cineva? Sunt efecte pe termen lung asupra acestor elevi – viitorul acestei natiuni. Ce modele au acesti tineri si sa-mi raspunda cineva unde sunt ascultati, consiliati, intelesi si indrumati ??? Doar familia mai ramane de baza. Restul……”Descurca-te romane!”
Este jenant că pe site-ul care propovăduiește o Românie mai curată se vehiculează asemenea teze stupide…
Eram convins că prin „România mai curată” se subînțelege inclusiv corectitudine. Chiar dacă asta înseamnă să pici bacul…
Nu mai spun că confuzia între lege (drept) și regulament (educație) e gravă. Iar „recomandarea hotărîtă” de la sfîrșit mă pune pe gînduri: oare ce meserie o avea nenea ăsta?! Sper în mod sincer că nu e avocat sau jurist!