În cadrul proiectului Monitorul Educației din România, implementat de Societatea Academică din România și finanțat în cadrul programului Active Citizens Fund România, parte a Granturilor SEE 2014 – 2021, dorim să aducem în atenția cititorilor, săptămânal, agenda parlamentară în domeniul educației într-o formă simplificată, prietenoasă, astfel încât fiecare cetățean va putea fi mai bine informat și conectat la actualitatea parlamentară.
Parlamentul este instituția în care cetățenii au gradul cel mai scăzut de încredere, conform unui studiu realizat de INSCOP în 2020. Mai mult decât atât, doar 10% dintre tineri vorbesc despre politică regulat, conform unui studiu realizat de Friedrich Ebert Stiftung în 2014 cu privire la aspirațiile și stilul de viață al tinerilor.
Conform Rezoluției Consiliului privind încurajarea participării politice a tinerilor la viața democratică în Europa (2015/C 417/02), caracteristicile proceselor de participare politică eficace și reală a tinerilor includ feedback și monitorizare comprehensivă asupra deciziilor autorităților și relevanța acestor decizii față de tineri. Din păcate, această monitorizare este realizată precar sau deloc asupra politicilor educaționale din România, motiv pentru care societatea civilă din țara noastră a aflat mult prea târziu de faptul că, în 2020, în Parlamentul României, printr-un amendament depus ad-hoc, accesul elevilor la educație sexuală a fost îngrădit fără o dezbatere cu specialiștii în științele educației. În același sens, universitățile au aflat mult prea târziu că programele de studii de gen ar urma să fie interzise, pe fondul unui alt amendament depus la foc automat. Este doar un exemplu care indică faptul că proiectele legislative cu impact asupra sistemului de învățământ sunt puțin cunoscute de către publicul larg. Monitorul Educației își propune să amelioreze acest fapt.
Monitorul Educației din România va însemna, în primul rând, creșterea de către Societatea Academică din România unei generații de watchdogs în domeniul politicilor educaționale, prin recrutarea și formarea a 15 tineri cu vârste cuprinse între 15 și 35 de ani, care vor analiza și comenta agenda parlamentară în domeniul educației, vor prezenta biografiile parlamentarilor și vor analiza declarațiile politice ale aleșilor în domeniul învățământului, semnalând fake news-urile și încălcările legii. Săptămânal, veți găsi pe România Curată două agende parlamentare în domeniul educației, una pentru Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților, respectiv una pentru Comisia pentru învățământ din Senat, ultima fiind cea decizională pentru proiectele legislative cu impact în domeniul sistemului național de învățământ.
Astăzi vă vom prezenta ce se va discuta în Comisia pentru învățământ din Senatul României în ședința de marți, 8 martie 2022. Ședința va avea loc începând cu ora 12:00, la sediul comisiei și online, pe ordinea de zi aflându-se doar un punct de dezbătut: proiectul L106/2022. Un element de noutate pentru această sesiune parlamentară: Comisia și-a schimbat denumirea și se ocupă astăzi doar de proiectele legislative cu impact în sectorul de învățământ, proiectele cu impact în sectorul de tineret și sport fiind preluate de o comisie distinctă. Altfel spus, Comisia pentru învățământ, tineret și sport a devenit Comisia pentru învățământ – și atât!
L106/2022 reprezintă o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, precum și a altor acte normative, fiind inițiată de un număr important de senatori ai PNL (între care liderul senatorilor, Daniel Fenechiu, președinta Comisiei juridice, Iulia Scântei, președinta Comisiei de apărare, ordine publică și siguranță națională, Nicoleta Pauliuc), deputați USR (precum Cristian Seidler, Oana Țoiu, Cătălin Teniță, Simina Tulbure), senatori USR (fosta președintă a Senatului, Anca Dragu, președinta Comisiei pentru știință, inovare și tehnologie, Silvia Dinică, membri ai Comisiei pentru învățământ – Ștefan Pălărie, Irineu Darău etc.).
Senatul este prima cameră sesizată, ceea ce înseamnă că votul decisiv se va da în Camera Deputaților (camera decizională). Fiind prima cameră sesizată, asta înseamnă și că Senatul poate adopta tacit proiectul legislativ, termenul de adoptare tacită fiind de 45 de zile. Pentru a înțelege ce înseamnă această procedură de adoptare tacită, trebuie să ne uităm la Articolul 73 al Constituției României:
Prima Cameră sesizată se pronunță în termen de 45 de zile. Pentru coduri și alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile. În cazul depășirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate.
Ne putem uita, de asemenea, în Regulamentul Senatului, de unde vom afla următoarele:
Dacă prima Cameră sesizată nu adoptă proiectul de lege în termenul prevăzut de Constituție, proiectul de lege sau propunerea legislativă se consideră adoptată în forma depusă spre dezbatere de inițiator.
Revenind la L106/2022, aceasta a primit aviz favorabil și de la Consiliul Legislativ, și de la Consiliul Economic și Social. Și Comisia pentru învățământ trebuie să acorde un aviz, comisiile responsabile de raport fiind alte două, anume Comisia pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi, respectiv Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială.
Ce prevede, totuși, această propunere legislativă?
Inițiativa prevede o serie de modificări asupra Legii nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, precum:
- Înlocuirea termenului de ,,handicap” cu ,,dizabilitate” (în întreaga lege), în vederea eliminării acestei conotații peiorative și punerea în acord a titlului legii cu alte documente agreate la nivel internațional, precum Convenția ONU a drepturilor persoanelor cu dizabilități;
- Introducerea principiului finanțarea urmează beneficiarul – existent și la nivelul sistemului național de învățământ, sub forma costului standard per elev. Cu privire la această opțiune, inițiatorii argumentează că ,,statuI trebuie sa protejeze toate persoanele, indiferent de dizabilitate, în mod egal, si sa încurajeze acceptarea persoanelor cu dizabilități în societate, inclusiv prin înființarea și deschiderea serviciilor sociale către orice persoana are nevoie de ele, indiferent de domiciliu sau reședință”;
- Introducerea noțiunii bugetului de subzistență, despre care inițiatorii afirmă: ,,Am introdus noțiunea bugetului de subzistență ca urmare a numeroaselor apeluri din partea societății civile, în special din partea părinților de copii cu dizabilitate gravă sau a adulților cu dizabilitate gravă care nu pot beneficia, astazi, de pensie pentru limita de vârstă și nici de pensie de invaliditate, din cauză că nu îndeplinesc condiția de a fi lucrat anterior solicitării de intrare la pensie, drept pentru care nu pot fi beneficiari ai niciunui tip de pensie reglementat în Romania. Având în vedere acest vid legislativ și discriminarea persoanelor cu dizabilități
care nu au lucrat nicio zi față de oricare altă persoană, inclusiv persoană cu dizabilități, care a lucrat minimum o zi, considerăm că noua forma a Legii 448 trebuie să acopere și această categorie de persoane care, din cauza dizabilității grave, nu pot dispune de o formă simetrică de ajutor”; - Introducerea obligativității formării continue a personalului din sistemul de protecție – 60 de ore/an, o treime din acest timp fiind dedicat instruirii medicale;
- Crearea unui Registru electronic al persoanelor cu dizabilități care beneficiază de servicii sociale în sistem public sau privat;
- Crearea, în fiecare județ a minimum unei echipe mobile de intervenție, minim un centru de zi de pentru adulți, un centru de zi pentru copii, un centru respiro pentru adulți, un centru respiro pentru copii;
- Acordarea unei alocații lunare pentru hrană către toți copiii cu dizabilități, inclusiv a celor diagnosticați cu infecție de tip HIV/SIDA;
- Mărirea cuantumurilor indemnizației lunare acordate adulților cu dizabilități;
- Obligația ca autoritățile publice să inițieze și să susțină campanii de informare pentru elevi, studenți și cadre didactice referitoare la problematica dizabilității și a nevoilor persoanelor cu dizabilități, precum și la integrarea, respectiv reintegrarea lor în societate prin realizarea accesibilității;
- Crearea unui registru electronic de facilitare a angajării persoanelor cu dizabilități, aflate în căutarea unui loc de muncă;
- Introducerea obligativității participării persoanelor cu dizabilități, a reprezentanților legali ai copiilor cu dizabilități, precum și a ONG-urilor care militează pentru respectarea drepturilor acestora în Comitetele de analiză a problemelor persoanelor cu dizabilități la nivelul județelor și sectoarelor municipiului București.
Pentru anul 2022, dacă ar fi adoptată, inițiativa ar avea un impact financiar de 1.433.445.960 RON asupra celor 856.069 beneficiari – persoane cu dizabilități și familiile acestora. Dintre beneficiari, 72.632 dintre aceștia sunt copii. Proiectul legislativ poate fi consultat aici.
