Săptămâna aceasta, pe ordinea de zi a Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților sunt prevăzute cinci propuneri legislative.
Ce face Camera Deputaților? Camera Deputaților este una din cele două camere ale Parlamentului, care se pronunţă asupra proiectelor de lege şi propunerilor legislative trimițându-le spre dezbatere şi avizare comisiilor permanente competente. După examinare, comisia sesizată întocmeşte un raport, care va cuprinde propuneri cu privire la adoptarea, modificarea, ori respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative. Raportul se transmite Biroului permanent. Proiectele de lege sau propunerile legislative avizate se supun dezbaterii şi votului plenului camerei.
După adoptarea ori respingerea de către primă Cameră sesizată a proiectului de lege sau a propunerii legislative, acestea se trimit celeilalte camere, care va decide definitiv.
Primul punct de pe ordinea de zi a Comisiei este avizarea unui proiect de lege care vizează modificări asupra Legii 514/2003 (PL-x nr. 329/2022), inițiativa constând în adăugarea unui nou punct listei de meserii compatibile cu cea de consilier juridic, ce ar face practicarea acestei profesii compatibilă cu activitatea didactică în ciclurile gimnaziale și liceale. Consilierii juridici ar putea, astfel, să predea educație juridică în școli.
Propunerea are ca inițiatori 30 de deputați și senatori aparținând PSD, PNL, USR și UDMR. Printre inițiatori se află Monica Anisie, Ambrozie-Irineu Darău, Anca Dragu, Adrian Hatos, Ștefan Pălărie, Irina Elisabeta Kovacs, și Csaba Zoltan Novak.
În prezent, profesia de consilier juridic este compatibilă doar cu ocupațiile de activitate didactică universitară şi de cercetare juridică, activitatea literară, culturală şi publicistică nesalarizată; funcția de mediator în condițiile legii şi cu respectarea prevederilor legale privind conflictul de interese, și participarea la comisii de studii/întocmire a proiectelor de reglementări juridice. Proiectul de lege a primit aviz favorabil din partea Consiliului Economic și Social, Consiliului Legislativ și un punct de vedere favorabil adoptării din partea Guvernului. Invitați la dezbatere sunt Ministerul Justiției și Ministerul Educației.
Al doilea punct de pe ordinea de zi vizează realizarea unui raport referitor la un proiect de lege privind aprobarea OUG 49/2022 pentru completarea OG nr.41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale la care România este parte și cadrele legislative necesare pentru aceasta.
Practic, din anul 2019 Academia Română asigură participarea României la proiecte lingvistice şi culturale, a studiului limbilor europene, promovării identității lingvistice şi a diversității culturale în UE, Academia Română obţinând în același an statutul de membru cu drepturi depline în cadrul Federației Europene a Institutelor Naţionale pentru Limbă. Pentru a continua parteneriatul, Academia Română trebuie să plătească cotizația în valoare de 7.500 de euro în regim de urgență, riscând să piardă statutul de membru.
Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil, făcând precizări ce țin de redactare.
Inițiatorul proiectului este Guvernul. Invitați la dezbatere sunt Ministerul Educației, Ministerul Finanțelor, și Academia Română.
Al treilea punct de pe ordinea de zi vizează, de asemenea, realizarea unui raport referitor la un proiect de lege ce vizează modificarea art. 168 al Legii Educației Naționale 1/2011 (Pl-x 150/2022), ce ar asigura transparența tezelor de doctorat.
La momentul actual, teza de doctorat se elaborează atât pe suport de hârtie, cât şi în format digital, iar după claborarea tezei, după validarea acesteia la propunerea comisiei doctorale și emiterea ordinului de ministru privind conferirea titlului de doctor, şcoala doctorală ar trebui să transmită teza în ambele formate Bibliotecii Națională a României, într-un termen de 180 de zile.Realitatea a demonstrat că foarte multe școli doctorale transmit cu întârziere sau nu transmit deloc tezele de doctorat către BNR, fapt care contravine regimului de lucrare de interes public al acestora.
Inițiativa își propune să confere garanții suplimentare de executare a obligațiilor școlilor doctorale de a transmite exemplarele către BNR, condiționând astfel emiterea titlului de doctor, prin ordin de ministru, de transmiterea tezelor de doctorat către BNR.
Inițiatorii sunt 29 de deputați și senatori USR, printre care Darău Ambrozie-Irineu, Dinică Silvia-Monica, Dragu Anca Dana, Pălărie Ştefan, și Poteraş Cosmin-Marian.
Proiectul de lege a primit aviz favorabil din partea Consiliului Economic și Social, Consiliului Legislativ (acesta făcând precizări legate de redactare), Comisiei pentru drepturile omului, Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, Comisiei pentru știință și tehnologie, Comisiei juridică, de disciplină şi imunităţi, și aviz negativ din partea Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.
Invitați la dezbatere sunt Ministerul Educației, Ministerul Culturii, și biblioteca Naționala a României.
Al patrulea punct de pe ordinea de zi este realizarea unui raport comun cu Comisia pentru muncă și protecție socială – ce a transmis un raport preliminar de respingere – pentru un proiect de lege ce vizează modificarea LEN 1/2011 (PLx. 287/2022) astfel încât se va asigura păstrarea continuității actului didactic pe tot parcursul anului universitar prin prelungirea contractului de muncă al cadrelor didactice universitare până la finalul anului universitar în care împlinesc vârstade pensionare.
În prezent, procesul administrativ pentru prelungirea contractelor de muncă după atingerea vârstei de pensionare – astfel încât cadrele universitare să ducă la bun sfârșit anul – sunt ineficiente, existând de asemenea discrepanțe la nivelul contractelor pe plan național.
Inițiatorii sunt 9 deputați și senatori PNL, printre care Adrian Hatos, Vasile Aurel Căuș, Ioan Cupșa, și Janos Kiss. Proiectul de lege a primit aviz favorabil din partea Consiliului Economic și Social, Consiliului Legislativ. Guvernul nu susține adoptarea acestui proiect. Invitați la dezbatere sunt Ministerul Educației, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Ministerul Finanțelor.
Al cincilea punct de pe ordinea de zi este realizarea unui raport cu privire la proiectul de lege privind aprobarea OUG 69/2022 pentru modificarea și completarea LEN 1/2011 (PLx. 315/2022).
Prin această ordonanță de urgență a fost asigurată majorarea burselor pentru elevii ce câștigă premii la olimpiade naționale (premiul I – 1000 RON, al II-lea – 700 RON, al III-lea – 500 RON, și pentru mențiuni 300 RON), acordarea elevilor din sistemul de învățământ privat burse de performanță, acordarea unei finanțări pentru olimpiadele naționale (având un cuantum de 200RON/zi/participant, finanțarea venind de la bugetul de stat). De asemenea, ordonanța clarifică un cadru legal pentru a permite autorităților locale să acorde premii elevilor.
În aceeași ordonanță, regăsim și măsuri pentru învățământul superior, precum:
- susținerea evaluării continuă și sumativă pentru licență și masterat în condițiile întâlnirii obligatorii în spațiul universitar propriu-zis;
- stabilirea duratei licenței la 3-4 (60 de credite transferabile/an), științele inginerești, juridice, teologia pastorală și artele spectacolului având o durată a licenței de 4 ani, iar cele ce țin de științe militare, ordine publică, și informații la 3-4 ani în funcție de specializare.
- reglementarea învățământului online.
Pe lângă asta, în aceeași ordonanță regăsim următoarele noutăți:
- cetățenii ucraineni ce au statutul de elev se vor putea înscrie în clasa a IX-a fără susținerea Evaluării Naționale, pe locuri speciale;
- elevii care au obținut rezultate la olimpiade se vor putea înscrie la specializarea corelată fără a susține EN.
În final, termenul furnizorilor de educație în învățământul preuniversitar de a-și obține acreditarea ar fi prelungit până la sfârșitul anului școlar 2022-2023.
Inițiatorul proiectului de lege este Guvernul.
Proiectul a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, Comisiei pentru egalitate de șanse între femei și bărbați, Comisei pentru tehnologia informațiilor și a comunicațiilor, Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.
Invitați la dezbatere sunt Ministerul Educației și Ministerul Finanțelor.