Arestarea miliardarului Pavel Durov, fondatorul Telegram, a deschis o discuție care trece dincolo de persoana lui și a platformei care l-a făcut celebru. Că Rusia s-a grăbit să instrumentalizeze propagandistic nu e o surpriză, dar cazul este unul extrem de complex și sensibil, iar preocupările ONU legate de încălcarea drepturilor omului au acoperire. România Curată vă prezintă două analize ale unor instituții media credibile, The Bell și DW, despre cazul Durov și implicațiile lui globale pentru libertatea de exprimare și reglementarea rețelelor sociale.
Durov a părăsit Rusia la presiunea Kremlinului
Faptul că reprezentanții Rusiei ori Elon Musk au invocat încălcarea libertății de exprimare în cazul arestării și acuzării fondatorului Telegram, Pavel Durov, nu e în măsură să-l avantajeze pe acesta în fața opiniei publice europene. Rusia nu este, nici pe departe, un etalon al libertății de exprimare și are propriile antecedente în relația cu Pavel Durov.
Miliardarul a părăsit Rusia în 2014, invocând un conflict cu Serviciul Federal de Securitate (FSB) și Kremlinul, care făceau presiuni asupra lui pentru a le permite accesul la datele utilizatorilor rețelei de socializare VKontakte. Durov a înființat VKontakte în 2006, dar a renunțat la pachetul lui majoritar tocmai în contextul presiunilor pe care le-a invocat. Totul ar fi pornit de la protestele pro-europene de la Kiev, din 2013/2014, care au dus la căderea președintelui ucrainean pro-rus, Viktor Ianukovici, despre care Kremlinul aflase că ar fi fost organizate prin intermediul VKontakte.
Mai mult, în primăvara acestui an, oficialii Kremlinului au acuzat utilizarea Telegram de către teroriști, pentru organizarea atacului de la sala de concerte Crocus din Moscova.
Agenţia de presă rusă RIA a scris atunci că atacatorii au fost recrutaţi prin intermediul unui canal radical de pe platforma Telegram, canal care ar aparţine grupării Stat Islamic-Khorasan (ISIS-K), iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, i-a transmis lui Durov să fie ”mai atent” la modul de utilizare a rețelei lui.
La rândul lui, Elon Musk nu este un etalon al libertății de exprimare, ci, mai degrabă, al împingerii ei dincolo de limite, prin facilitarea propagării dezinformărilor, a teoriilor conspirației și chiar a discursului urii pe rețeaua X (fostă Twiter), după preluare.
Poziția Oficiului ONU pentru Drepturile Omului
Cu toate acestea există și voci și instituții credibile care pun în discuție încălcarea libertății de exprimare în cazul miliardarului cu origini rusești. ”Arestarea și acuzarea fondatorului Telegram, Pavel Durov, este un caz foarte complex care ridică multe preocupări privind drepturile omului”, a afirmat, marți, Ravina Shamdasani, purtătoare de cuvânt a Oficiului Organizației Națiunilor Unite (ONU) pentru Drepturile Omului. Ea a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că ONU are în vedere publicarea unui document care să stabilească „parametrii în care aceste situații ar trebui să fie analizate”. Ravina Shamdasani a cerut ca orice restricții care sunt impuse să fie „proporționale” și „în conformitate cu standardele internaționale privind drepturile omului”.
„Așa că urmărim cazul și ne este greu să fim mai specifici în acest moment asupra lui și a acuzațiilor împotriva lui Durov, deoarece Oficiul ONU pentru Drepturile Omului nu are acces la informațiile complete”. Ea a spus că statele ar trebui să poată reglementa platformele, cu reglementări în concordanță cu legislația internațională a drepturilor omului. ”Principiile legalității, necesității și proporționalității, discursul instigator la ură, incitarea la ură sau violență, dezinformarea dăunătoare, trebuie abordate”, a spus purtătoarea de cuvânt a Oficiului ONU pentru Drepturile Omului.
The Bell: ”Una din ultimele platforme majore pentru libertatea de exprimare”
O analiză a buletinului informativ The Bell aduce în discuție o altă problemă: faptul că Telegram se află într-o situație financiară dificilă, care nu îi permite să investească în moderarea conținutului. Acest lucru este folosit de ”afacerile gri” și ”piața întunecată online”, dar că, în același timp, în țările post-sovietice, Telegram este ”una din ultimele platforme majore pentru libertatea de exprimare”.
The Bell a fost fondat în 2017 de jurnaliştii Elizaveta Osetinskaya , Irina Malkova şi Peter Mironenko ca instituţie de ştiri independentă de autorităţile ruse, după ce fondatorii săi au fost demişi din funcţia de redactori de top la cel mai mare site de ştiri rusesc RBC, din cauza presiunilor din partea Kremlinului. În 2022, autoritățile ruse au desemnat atât The Bell, cât și pe fondatorii săi drept „agenți străini”, iar în 2023, au blocat accesul la site din Rusia.
Fondatorul Telegram și icoana rusă a tehnologiei, Pavel Durov, a petrecut doar 96 de ore într-o închisoare franceză. Eliberat în arest la domiciliu, cazul este departe de a fi încheiat și va avea repercusiuni mult dincolo de persoana și platforma lui. Saga pare să parcurgă un drum lung în conturarea viitoarei relații dintre guvernele democratice occidentale și platformele de internet în general, scriu cei de la The Bell.
Deși ieșit din închisoare, Durov este obligat să se prezinte la poliție de două ori pe săptămână și nu poate părăsi Franța. Conținutul acuzațiilor împotriva sa poate fi rezumat într-o singură frază: Telegram nu a reușit în mod constant să coopereze cu poliția franceză în încercările sale de a investiga crimele comise cu ajutorul său ori activate, în mod explicit, de pe platformă.
Cum funcționează Telegram
The Bell a vorbit cu oameni apropiați de conducerea Telegram și cu cei care lucrează pentru platformă despre modul în care Telegram moderează conținutul (și, de obicei, nu cooperează cu organele de aplicare a legilor occidentale) și despre cum acest lucru l-a pus pe Durov pe un curs de coliziune cu autoritățile franceze.
Este rezonabil să concluzionăm că nu a existat niciodată un număr semnificativ de oameni care lucrează la moderarea conținutului pentru serviciu. Tot ceea ce poate fi automatizat este automat, a declarat o sursă pentru The Bell, care citează și un interviu acordat de Durov, în care explică de ce Telegram are doar 50 de angajați, dintre care 30 sunt dezvoltatori. Potrivit lui Durov, companiile de tehnologie rivale au o schemă de personal umflată și ineficientă.
Telegram are trei niveluri de moderare, a declarat Fedor Skuratov, creatorul serviciului de moderare Combot. Primul este în chat-uri, comunități și comentarii ale canalelor. Acestea sunt moderate de administratori, folosind soluții externalizate. Nivelul doi este un sistem de reclamații. Orice utilizator poate raporta orice postare publică (deși nu cea privată) folosind butonul „Raportați” din aplicație. Utilizatorii pot face acest lucru pentru a evidenția conținutul piratat, amenințările, pornografia sau abuzul asupra copiilor. Contractorii externi moderează aceste plângeri – dar nimeni nu știe cine sunt sau câți sunt implicați. Al treilea nivel de moderare este un algoritm care este folosit în principal pentru a filtra spam-ul în mesajele private pe baza modelelor de comportament suspecte asociate cu roboții. Moderarea automată poate fi utilizată în chat-urile de grup, dar tinde să fie imprevizibilă și, prin urmare, funcția este rar activată.
Slăbiciunea acestui cadru de moderare se explică parțial printr-o abordare adoptată intenționat de creatorii Telegramului. Opțiuni de moderare există pe un spectru. La o extremă se află Meta, care blochează sau suspendă utilizatorii chiar și pentru încălcări minore. La celălalt capăt se află Telegram, care susține că cenzura nu aduce beneficii nimănui.
„Durov consideră că platforma nu ar trebui să interfereze cu ceea ce oamenii își scriu unii altora în mesaje private de pe Telegram”, a explicat unul dintre cunoscuții săi. De exemplu, atâta timp cât pornografia nu este publicată pe canalele publice, lăsați-o în pace. „Cel mai important lucru pentru moderare pe Telegram este confortul utilizatorilor, astfel încât aceștia să nu primească mesaje nedorite. În esență, nu există restricții pentru ca utilizatorii să poată găsi ceva pe Telegram pentru ei înșiși”, a explicat Skuratov.
Un al doilea motiv din spatele abordării este mai mult un factor de afaceri: aversiunea Telegram față de angajarea de mai mult personal. Compania crede că acest lucru i-ar elimina avantajele de a fi o afacere mică și flexibilă, precum și că i-ar amenința securitatea. „Angajarea moderatorilor umani este o stradă cu sens unic – nu vor fi niciodată destui”, a spus Skuratov. „Și există un risc mare de scurgeri: cu cât mai mulți oameni au acces la date, cu atât este mai rău pentru securitate”, a adăugat el. Când s-a lansat Telegram, această abordare a funcționat. Dar problema a crescut pe măsură ce a devenit un serviciu cu sute de milioane de utilizatori – făcând imposibilă respectarea chiar și a propriului set mic de reguli. Ca urmare, conținutul specific a început să se scurgă în părțile publice ale Telegramului și, din cauza lipsei de oameni și de bani, Telegram nu a putut face față.
Există un alt factor important de afaceri. Aproape din prima zi, Telegram a vrut să acționeze nu doar ca un messenger, rețea socială și platformă de blog, ci și ca o piață. În 2015, Telegram a introdus oportunitatea de a crea boți care au facilitat crearea unui magazin online simplu în cadrul aplicației. Dar, spre deosebire de magazinele Apple sau Google, Telegram nu a avut nicio moderare a acestor mini-aplicații, ceea ce înseamnă că dezvoltatorii puteau lansa orice doreau fără verificări semnificative. Acest lucru a scăzut pragul de intrare, deschizând calea pentru o multitudine de afaceri diferite să se adune pe platformă – inclusiv cele care operează pe piața neagră sau gri. De exemplu, platforma a devenit faimoasă cu ani în urmă în Rusia ca un focar pentru comerțul de date personale – cu oameni capabili să cumpere gigaocteți de informații, piratate sau scurse, aproape de nimic.
Ce urmează pentru Telegram?
Poziția financiară a Telegram era deja incertă înainte de arestarea lui Durov. De la lansare, compania s-a chinuit să monetizeze platforma. La început a fost finanțat din fondurile personale ale lui Durov din vânzarea VKontakte. Apoi, compania a încercat să-și lanseze propriul token cripto, care a avut succes cu unele dintre cele mai îndrăgite fonduri de investiții din lume – dar a fost în cele din urmă blocat de Comisia pentru Valori Mobiliare și Burse din SUA. În ultimii trei ani, Telegram a apelat la împrumuturi, plasând obligațiuni în valoare de peste 2,3 miliarde de dolari.
Arestarea lui Durov ar putea duce compania într-o criză financiară, a scris Financial Times după ce a analizat situațiile financiare anterior secrete ale companiei pentru 2023. Telegram nu are bani proprii și este masiv neprofitabilă, a constatat FT. În 2023, platforma a avut venituri de 342 milioane de dolari, înregistrând o pierdere operațională de 108 milioane de dolari și o pierdere după impozitare de 173 milioane de dolari. Compania a acoperit parțial aceste pierderi prin creșterea valorii criptoactivelor din bilanțul său, care au fost evaluate la aproape 400 milioane de dolari.
Datoria pentru emisiunea de obligațiuni a Telegram urmează să fie plătită până în martie 2026. Dacă compania efectuează o IPO înainte de acea dată, obligațiunile sunt convertite în acțiuni cu reducere – o afacere bună pentru Telegram (IPO: ofertă publică inițială, în care acțiunile unei companii private sunt puse la dispoziția publicului pentru prima dată; o IPO permite unei companii să strângă capitaluri proprii de la investitori publici – n.r.). Dacă nu, platforma trebuie să ramburseze deținătorii de obligațiuni cu dobândă (la o rată de 7% pe an). În condițiile în care Durov se confruntă cu o saga juridică îndelungată care s-ar putea încheia cu ani de închisoare, nu este clar dacă o listare la bursă este încă pe masă. FT sugerează că nu: cazul împotriva lui Durov generează prea multe daune unei afaceri deja neprofitabile.
Investitorii sunt nervoși. Obligațiunile Telegram au scăzut sub 90 de cenți pe dolar după ce Durov a fost arestat. Și Telegram nu se grăbește să-și liniștească susținătorii. Potrivit unui deținător de obligațiuni, nu a existat niciun contact din partea reprezentanților companiei în ultima săptămână.
De ce ar trebui să-i pese lumii
În primii 10 ani de existență ai Telegramului, Pavel Durov a reușit să găsească un echilibru între confidențialitate și siguranța publică. Dacă Telegram ar fi găsit un mijloc mai fiabil de monetizare, ar fi putut foarte bine să fi avut fondurile pentru a acorda mai multă atenție securității și moderării, așa cum fac concurenții săi mai mari. Vom afla în curând dacă serviciul va primi o a doua șansă.
În țările post-sovietice, merită să ne amintim, nu este vorba doar de supraviețuirea afacerilor gri și a piețelor întunecate online, ci și a uneia dintre ultimele platforme majore pentru libertatea de exprimare, mai scriu cei de la The Bell.
Instrument pro-democrație și refugiu criminal
Analiza Deutsche Welle (DW) vizează, la rândul ei, valențele multiple și contradictorii ale Telegram (pe de o parte rețea utilizată de societatea civilă, activiști și mass-media independente, pe de altă parte, instrument pentru infractorii cibernetici), precum și implicațiile pentru toate rețelele sociale și reglementarea lor în UE.
Susținătorii drepturilor digitale au declarat pentru DW că apreciază acțiunile autorităților franceze ca fiind îngrijorătoare, avertizând că dosarul ar putea crea un precedent pentru ca țările să forțeze rețelele sociale să se conformeze cererilor prea ample sau chiar ilegale.
„Ar putea determina, de asemenea, alte rețele sociale și platforme de comunicare să adopte măsuri mai stricte de moderare a conținutului, care ar putea duce la cenzură”, a declarat pentru DW Natalia Krapiva, consilier juridic senior la grupul pentru drepturile digitale Access Now, din New York.
„Acest lucru i-ar răni pe toți utilizatorii, dar în special societatea civilă, cum ar fi activiștii și mass-media independente, care operează în medii deja represive”, a declarat aceasta.
Telegram, mai mult decât orice altă rețea socială majoră, este cunoscută pentru abordarea sa fără problema moderării conținutului. Acest lucru l-a transformat într-un instrument cheie pentru activiștii pro-democrație din Iran până în Hong Kong pentru a-și organiza eforturile, scriu cei de la DW.
În același timp, arată DW, Telegram a devenit un refugiu sigur pentru extremiști și teoreticienii conspirației, precum și un instrument pentru infractorii cibernetici.
Autoritățile franceze au început să investigheze Telegram după ce compania a ignorat marea majoritate a solicitărilor din partea forțelor sale naționale de aplicare a legii de a coopera în urmărirea penală a infracțiunilor comise folosind Telegram, a explicat parchetul din Paris într-un comunicat de presă.
Când autoritățile franceze l-au eliberat din arest pe Durov, l-au anunțat că este cercetat pentru o serie de crime. Acestea includ presupusa complicitate în gestionarea unei platforme online care facilitează tranzacțiile ilegale, răspândirea de materiale care descriu violența sexuală împotriva copiilor, sporirea traficului de droguri, fraudă și furnizarea unui serviciu de mesagerie criptată fără licență.
Ca răspuns, unul dintre avocații lui Durov le-a spus jurnaliștilor că este „total absurd să crezi că șeful unei rețele de socializare ar putea fi implicat în fapte penale care nu-l privesc, nici direct, nici indirect”.
Următorii pași în Franța și UE
În sistemul judiciar francez, o anchetă formală este o condiție prealabilă pentru ca un caz să poată ajunge în instanță, dar nu garantează că va avea loc un proces. În cazul în care autoritățile stabilesc că nu există dovezi suficiente, cauza poate fi respinsă înainte de judecată. Deocamdată, Durov nu are voie să părăsească țara. El trebuie să se prezinte la poliție de două ori pe săptămână, potrivit declarației procurorului.
Pe măsură ce ancheta din Franța capătă avânt, atenția se îndreaptă și către UE, care conduce eforturile de reglementare a platformelor online în blocul de 27 de țări. La sfârșitul anului 2022, UE a adoptat Digital Services Act (DSA), un cadru de reglementare extins conceput pentru a trage la răspundere companiile de social media pentru ceea ce se întâmplă pe platformele lor.
Jan Penfrat, consilier principal în politici la organizația pentru drepturile digitale EDRi cu sediul la Bruxelles, a subliniat necesitatea ca UE să aplice DSA și să abordeze rolul Telegram. „Cu toți ochii pe Telegram și pe situația din Franța, autoritățile UE trebuie să acționeze acum”, a declarat Penfrat pentru DW. „În caz contrar, oamenii vor începe să vadă DSA ca pe un tigru de hârtie”.
O întrebare cheie se referă la numărul de persoane care folosesc Telegram în UE. Conform DSA, platformele cu peste 45 de milioane de utilizatori activi sunt considerate „platforme foarte mari” și trebuie să respecte reglementări mai stricte. În februarie, Telegram a raportat că are 41 de milioane de utilizatori în UE.
UE investighează acum dacă Telegram a furnizat numere de utilizator inexacte. Dacă autoritățile constată că compania și-a subestimat prezența, Telegram s-ar putea confrunta cu o serie de măsuri și sancțiuni. „DSA este nou și multe dintre instrumentele sale nu au fost încă testate, dar include mai multe măsuri pentru a forța Telegram să coopereze mai bine cu autoritățile”, a declarat Penfrat pentru DW. „Telegram ar pune DSA la unul dintre primele sale teste majore”.
Într-un e-mail transmis DW, un purtător de cuvânt al Telegram a spus că compania „a furnizat recent Comisiei UE numărul de utilizatori din UE care accesează platforma sa online”. Telegram, a adăugat el, „nu atinge pragul de 45 de milioane de utilizatori ai „platformei online” din UE”.
