Contracte CurateVali Tudora

Analiză: achizițiile publice pe timpul stării de urgență. Negocierea fără publicare (transparentă) vs. procedura directă (transparentă mai târziu)

De când Romania se confrunta cu criza generată de Covid, am început să ne uitam mai atent la achizițiile publice. Ne așteptăm că în acesta perioada să se achiziționeze multe produse de strictă necesitate. Suntem conștienți că sunt multe produse care aproape au dispărut de pe piață, iar cele care se mai găsesc sunt scumpe.

Totuși, ce facem cu restul achizițiilor? Le amânam, le diminuăm sau, din contră, încercăm să menținem ritmul? Dacă este stare urgență, adică o situație specială, mai folosim regulile (legile) utilizate în mod normal sau se pot achiziționa produsele “direct”?

Mediile de socializare sunt pline de opinii pro și contra, așa că ne-am gândit să facem lumină plecând de la prevederile legale.

Legea 98/2016 privind achizițiile publice (la fel și Legea 99/2016 privind achizițiile sectoriale) prevede foarte clar modul de achiziționare a bunurilor/serviciilor/lucrărilor în astfel de situații de strictă necesitate. Este vorba de achiziționarea prin procedura de negociere fară publicarea unui anunț de participare, prevăzută la art 104 alin (1) lit c.

Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare pentru atribuirea contractelor de achiziţii publice/acordurilor-cadru de lucrări, de produse sau de servicii într-unul din următoarele cazuri:
[…]
c) ca o măsură strict necesară, atunci când perioadele de aplicare a procedurilor de licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă, negociere competitivă sau procedura simplificată nu pot fi respectate din motive de extremă urgenţă, determinate de evenimente imprevizibile şi care nu se datorează sub nicio formă unei acţiuni sau inacţiuni a autorităţii contractante. În situaţii în care se impune intervenţia imediată, autoritatea contractantă are dreptul de a realiza achiziţia publică în paralel cu aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare.

Ce înseamnă asta? Că se pot achiziționa (indiferent de suma!) bunuri, servicii și lucrări atunci când apar evenimente imprevizibile și aceasta achiziție nu se face în mod clasic, prin publicarea unui anunț în SEAP/SICAP (portalul achizițiilor publice), ci prin transmiterea unei invitații însoțite de o documentație sumară, către unul sau mai mulți operatori economici. Cum alegi operatorii economici? Legea nu spune, dar nimic nu împiedică să-ți faci publicitate prin orice mijloace, pe site-ul propriu, rețele de socializare, presa și așa mai departe. Bineînțeles că trimiți invitația și operatorilor economici. Procedura se poate realiza cu celeritate, neexistând stipulate termene în lege. Singura obligație a autorității care face achizita este de a publica un anunț de atribuire.

Cu toate acestea, prin decretul Președintelui României privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, în această perioadă autoritățile/entitățile contractante prevăzute la art. 10 și art. 28 din decret achiziționează în mod direct materiale și echipamente necesare combaterii epidemiei COVID-19. A fost stabilit, de asemenea, că prețurile medicamentelor achiziționate de unitățile sanitare pentru tratarea pacienților cu COVID-19 să poată depăși prețurile maximale aprobate de Ministerul Sănătății.

O precizare ce se impune: nu toate autoritățile pot aplica această procedură!
Astfel, doar anumite autorități: autorități publice centrale, entități unde statul este acționar majoritar, unități sanitate, direcții de sănătate publică, ministere cu sistem de sănătate propriu – doar acestea pot să achiziționeze “prin procedura de achiziție directă” materiale și echipamente necesare combaterii epidemiei.

De exemplu, primăriile și consiliile județene nu pot aplica această “procedură directă”.

Nu îmi este foarte clar cum se realizează aceasta achiziție în mod direct, care este diferența față de o negociere fară publicare, având în vedere că există și în această situație obligativitatea încheierii unei note justificative, chiar daca este vorba de modul în care achizițiile respective contribuie la combaterea epidemiei COVID-19.

Se pare că nici președintelui ANAP nu i-a fost clar acest lucru, deoarece a publicat
pe pagina de FB a ANAP următorul anunț, care a fost șters apoi.

ANAP a publicat în data de 16.03.2020 o notificare cu privire la realizarea achizițiilor prevăzute în Decretul Președintelui României privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României. Potrivit acestei notificări, în vederea monitorizării achizițiilor derulate în perioada de aplicare a Decretului, autoritățile contractante pun la dispoziţia ANAP informaţii în conformitate cu tabelul de mai jos, în format Excel, în termen de maxim 30 de zile lucrătoare de la finalizarea perioadei decretate.

Nr. Crt. Autoritate /entitate contractantă Operator economic Angajament legal Valoarea achiziției Obiectul achiziției
1.

Mă întreb de ce trebuie publicate aceste informații doar după 30 de zile lucrătoare de la finalizarea perioadei decratate? De ce nu se pot publica aceste informații într-un termen mai scurt, rezonabil, care să permită ANAP să intervină în cazul în care se observa încălcări ale dispozițiilor legale?

Dar, mai ales, mă întreb de ce nu există obligativitatea ca aceste informații să fie publice? Nu este vorba, până la urmă, de achiziții publice? Chiar dacă vorbim de
achiziții realizate în situații speciale.

Din păcate, exact instituția care ar trebui să reglementeze, ANAP, este aproape invizibilă. Mă așteptam că ANAP să vina cu o notificare cel puțin prin care să răspundă întrebărilor legitime ale celor care fac achiziții:

  • Ce se întâmplă în situația în care oferta/ofertele depășesc valoarea estimată a achiziției peste pragul prevăzut în Legea 98/2016, de 10% în cazul produselor și serviciilor sau 15% în cazul lucrărilor? Dacă mă refer strict la produse, în situația în care stocurile scad la furnizori în ritm alert, își permite o autoritate să anuleze o procedura?
  • Ce se întâmplă cu furnizorii care nu onorează contractele? Nu era o măsură bună instituirea obligativității emiterii documentelor constatatoare în cazul acestor contracte?
  • Care sunt autoritățile/entitățile publice ce pot achiziționa conform Decretului Președintelui? Sunt multe autorități publice, precum primăriile sau consiliile județene, ce nu au dreptul de a aplica această procedură.

În data de 02.04.2020, au fost publicate pe site-ul Uniunii Europene orientări practice cu privire la utilizarea mecanismelor de flexibilitate prevăzute de cadrul UE privind achizițiile publice.

Câteva dintre recomandările Comisiei:

Astfel, pentru cazurile de extremă urgență, este indicată procedura de negociere fără publicare, oferind o serie de detalii și clarificări legate de interpretarea situațiilor diverse.

În mod concret, procedura de negociere fără publicare permite instituțiilor publice să achiziționeze bunuri și servicii în cel mai scurt timp posibil. În conformitate cu prevederile art. 32 din Directiva 2014/24/UE, achizitorii publici pot negocia direct cu contractantul potențial și nu există cerințe de publicare, termene limită, număr minim de candidați care trebuie să fie consultați sau alte cerințe procedurale.

Nu există etape procedurale reglementate la nivelul UE. În practică, acest lucru înseamnă că autoritățile pot acționa cu cea mai mare rapiditate posibilă din punct de vedere tehnic/fizic, iar procedura poate constitui o atribuire directă de facto, supusă doar constrângerilor fizice/tehnice legate de disponibilitatea efectivă și rapiditatea livrării. O atribuire directă către un operator economic preselectat rămâne o excepție, având în vedere că se derogă de la principiul de bază al transparenței din Tratat.

Dar, cel mai important lucru, zic eu, este faptul că procedurile de negociere fără publicare prealabilă pot oferi posibilitatea de a răspunde unor necesități imediate. Ele acoperă lacunele până la găsirea unor soluții mai stabile, cum ar fi contractele-cadru pentru bunuri și servicii, atribuite prin procedurile obișnuite existente (inclusiv procedurile accelerate).

Cu alte cuvinte, această procedură specială se aplică pe un termen foarte scurt și nu continuu, atât timp cât ține starea de urgență.

În concluzie:

  • Prin Decretul 195 al Președintelui s-a instituit o procedură de achiziție doar pentru anumite autorități contractante și doar pentru achiziția unor materiale și echipamente necesare combaterii pandemiei Covid;
  • Procedura de achiziție directă (menționată în decret) diferă de procedura de negociere fără publicare prealabilă a unui anunț (menționată în directivă și Legea 98/2016) doar prin transparență. Ambele proceduri sunt proceduri foarte rapide, se inițiază prin realizarea unui document justificativ privind starea de urgență și necesitatea, se derulează într-un timp foarte scurt (zile/ ore), la aceste procedure pot fi invitați sau mai mulți ofertanți. Diferența este doar legată de transparență: în cazul negocierii fără publicare, autoritatea contractantă are obligația de a publica anunț de atribuire în SEAP, în timp ce în cazul achiziției directe se comunică ANAP în termen de 30 zile lucrătoare de la finalizarea stării de urgență.
  • Există o mare confuzie în rândul autorităților publice locale cu privire la posibilitatea de a achiziționa conform Decretului 195: multe primării achiziționează direct, atât bunuri, cât și servicii, lucrări;
  • Se fac achiziții fără a există alocări bugetare.

Consider că ANAP ar trebui să clarifice de urgență modalitățile de achiziție, printr-o instrucțiune care să menționeze procedura de atribuire pe care trebuie să o aplice autoritățile/entitățile contractante menționate în Decret, dar și cele nementionate, atât pentru bunuri, cât și pentru servicii și lucrări, precizând foarte clar termene și mai ales, obligativitatea transparenței acestora.

Cred că este nevoie, mai mult că oricând, ca ANAP să se implice și să fie organismul de reglementare.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

One thought on “Analiză: achizițiile publice pe timpul stării de urgență. Negocierea fără publicare (transparentă) vs. procedura directă (transparentă mai târziu)

  1. Alina MP

    Vow, ce de tepe vor fi. Excelent sesizat ca e o distinctie intre ce facem noi si ce sugereaza UE, in care, evident, noi ascundem ce facem sub decretul militar. De!

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *