”Licența de exploatare, deja contestată printr-o plângere prealabilă la Autoritatea de Reglementare în Domeniul Minier, se bazează pe o documentație care acoperă mai puțin de 6% din investiția reală și care omite tocmai o uzină care folosește acid clorhidric”, se arată într-un comunicat de presă comun al rețelei Mining Watch România, Greenpeace România și Bankwatch România, prin care anunță că au solicitat retragerea proiectului de Hotărâre de Guvern, inițiat de ANRMPSG, care ar înscrie zăcământul de la Valea Dobra (comuna Rășinari, jud. Sibiu) în domeniul public al statului:.
Cele trei organizații au contestat deja la ANRMPSG acordarea licenței de exploatare, din cauza mai multor nereguli grave. ”Adoptarea Hotărârii de Guvern înainte de soluționarea contestației ar produce efecte ireversibile, din punct de vedere administrativ. O hotărâre intrată în vigoare nu mai poate fi revocată de Guvern, ci doar anulată în instanță. Procesul poate dura ani, timp în care proiectul produce daune ireparabile comunității din zonă și mediului înconjurător”, arată inițiatoarele demersului.
După mai multe dezvăluiri făcute de proiectul de investigații de mediu Verde Curat, de pe România Curată (inclusiv, în premieră, despre inițierea HG), care au amplificat temerile legitime și mobilizarea civică în Mărginimea Sibiului, Primăria Rășinari a anunțat, la sfârșitul săptămânii trecute, că a solicitat retragerea hotărârii.de Guvern.
Proiectul anunțat de compania MPI ar presupune deschiderea unei mine care să exploateze rocile magnezitice din cariera Valea Dobra din Rășinari și uzină de rafinare a magneziului, anunțată, inițial, la Săliște. Conform unor răspunsuri oficiale, ANRMPSG a anunțat că a eliberat licență de exploatare doar pentru roci de construcție, iar în spațiul public s-a discutat de o carieră de 7 hectare. În realitate, perimetrul de exploatare este de 915 hectare, din care zăcământul ocupă 94 de hectare, iar ”rocile de construcție” ar urma să fie, de fapt, procesate chimic pentru obținerea magneziului. MPI nu a realizat studii legate de posibila prezență a azbestului în roca extrasă (care ar implica riscuri majore de poluare cu particule care generează cancer în timpul exploatării, transportului și prelucrării) și a încercat să fragmenteze autorizarea proiectului.
În urma mobilizării cetățenilor, Consiliul Local Săliște a respins solicitarea MPI de concesionare a 100.000 mp pentru uzină, iar cel din Rășinari a convocat un referendum pentru data de 8 noiembrie legat de acceptabilitatea carierei de la Valea Dobra. O petiție inițiată pe platforma Declic a strâns aproape 20.000 de semnături împotriva proiectului.
În plângerea prealabilă, organizațiile de mediu au arătat că licența a fost emisă pe baza unei documentații incomplete care acoperă mai puțin de 6% din investiția reală. Mai mult, riscurile pentru oamenii care ar trăi în apropierea uzinei chimice nu au fost evaluate. Licența a fost acordată numai pentru extracție și concasare, iar componenta chimică de prelucrare a minereurilor, principala sursă de risc, a rămas în afara oricărei evaluări.
„Hotărârea de Guvern ar legitima un proiect păgubos pe toate planurile: periculos pentru comunitate, cu efecte drastice asupra mediului, dar și păgubos inclusiv pentru bugetul de stat: redevența pentru roca de construcții este și de 4 ori mai mică decat cea pe care statul ar încasa-o în cazul procesării chimice a materialelor. Așadar, de ce s-ar grăbi Guvernul cu așa o hotărâre? Cerem Guvernului să analizeze în profunzime acest proiect, sa asculte comunitatea și să respecte legea care impune o evaluare riguroasă a riscurilor pentru populatie și mediu”, a declarat Luminița Dejeu, președinta Centrului Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu (CIDRM) / Mining Watch România.
Ce prevede proiectul de hotărâre
Proiectul înscrie zăcământul de „roci magnezitice (serpentine magneziene)” de la Valea Dobra în inventarul bunurilor din domeniul public al statului, cu o valoare de inventar preluată din studiul de fezabilitate al companiei. Zăcământul este concesionat companiei Mineral Proiect Invest S.A. (MPI) prin Licența nr. 29.694/2026, aprobată prin Ordinul ANRMPSG nr. 529/3.09.2026.
Organizațiile cer retragerea proiectului de hotărâre pentru următoarele
- Licența a fost acordată fără avizul autorităților de mediu și sănătate, contrar procedurii descrise de Cancelaria Prim-Ministrului: zăcământul a fost încadrat ca material de construcție, deși documentele titularului contrazic această încadrare, iar proiectul a fost divizat. ANRMPSG a confirmat Senatului că licența fundamentează exploatarea „ca rocă industrială și de construcție”, cu o investiție de aproximativ 22,7 milioane de euro pe 20 de ani. Public insa MPI prezintă un proiect integrat de magneziu de peste 400 de milioane de euro, cu o uzină chimică la Săliște, în care minereul este tratat cu acid clorhidric. Planul de lucru al companiei include cariera și uzina chimică într-o singură „Fază 1″.
- Nota de Fundamentare este incompletă. Omite contestarea licenței, impactul hotărârii și consultarea autorităților locale
- Valoarea de inventar nu are bază legală, iar licența este nelegală în oricare dintre încadrările posibile ale substanței: competență, avizare, documentație și redevență.
- Încadrarea și redevența. Dacă roca este valorificată ca minereu neferos, licența trebuia aprobată prin hotărâre a Guvernului, nu prin ordin ANRMPSG (art. 21 alin. (1^2) lit. b) din Legea minelor). Redevența a fost calculată pentru rocă de construcție, la aproximativ 1,7 milioane de euro în 20 de ani. Încadrată ca minereu de magneziu, ar putea ajunge la 5–8 milioane de euro.
- Datele titularului s-au schimbat: suprafața a crescut de la 0,45 ha în cererea din 2025 la 23,4 ha în octombrie 2026 (inclusiv zona tampon), iar producția de la circa 10.000 t/an la 100.000–275.000 t/an (pct. 11).
- Licența a fost acordată însă numai pentru extracție și concasare, iar componenta chimică, principala sursă de risc, a rămas în afara oricărei evaluări.
Mai mult, proiectul a fost inițiat de un Guvern interimar, care nu avea competența să îl adopte, iar odată ce va produce efecte juridice, hotărârea nu va mai putea fi revocată.
De aceea, organizațiile Mining Watch, Greenpeace România și Bankwatch cer Guvernului să retragă proiectul de hotărâre, ANRMPSG să revoce Ordinul nr. 529/2026 și autorităților să organizeze o dezbatere publică și să evalueze proiectul MPI în întregime, înainte de orice decizie privind zăcământul de la Valea Dobra.
Kronospan a fost trimisă în judecată pentru poluare cu substanțe cancerigene. Atenție, Rășinari
Alina Mungiu-Pippidi, inclusă în Top 2% cercetători la nivel mondial
