Rețeaua Mining Watch România, Greenpeace România și Bankwatch România au solicitat Autorității de Reglementare în Domeniul Minier (ANRMPSG) revocarea licenței miniere pentru perimetrul de la Valea Dobra, din comuna Rășinari (jud. Sibiu), se arată într-un comunicat de presă al organizațiilor amintite. Acestea acuză că, în acte, licența de exploatare a fost eliberată pentru o carieră de materiale (piatră) de construcție, dar, în realitate, compania care a primit-o intenționează să extragă magneziul, într-o uzină chimică amplasată într-o altă localitate din Mărginimea Sibiului, Săliște. Mai mult, fiind vorba de exploatarea unui material neferos, nu de piatră de construcție, licența ar fi trebuit să fie eliberată prin hotărâre de Guvern, nu prin ordin al președintelui ANRMOSG.
Solicitarea revocării licenței miniere vine după ce localnicii din Mărginimea Sibiului s-au revoltat și s-au mobilizat împotriva proiectului pe care vrea să-l dezvolte firma Mineral Poiect Invest (MPI) în zonă. Revolta și temerile localnicilor au fost amplificate de dezvăluirile făcute de proiectul de investigații de mediu Verde Curat, de pe România Curată, despre persoanele din spatele afacerii (inclusiv un fost condamnat penal), conexiunile cu Afacerea Roșia Montană și studii despre riscurile unor exploatări de serpentinit (roca vizată să fie exploatată) din alte țări.
În urma mobilizării civice, Consiliul Local al orașului Săliște a respins cererea MPI de concesionare a 100.000 mp pentru amplasarea uzinei de prelucrare chimică, iar cel al comunei Rășinari a inițiat un referendum cu privire al acceptabilitatea deschiderii carierei.
În motivarea cererii de revocare, organizațiile de mediu acuză că uzina cu acid a fost ”omisă” din documentație. ”ANRMPSG a licențiat o carieră de rocă industrială și de construcție, fără procesare chimică. În realitate, compania prezintă public un proiect cu o uzină care folosește acid clorhidric”, se arată în comunicat. ”Documentația prezentată acoperă doar 6% din proiect, suficient ca să evite evaluările de mediu și de sănătate”, subliniază acestea.
Plângerea prealabilă a ONG-urilor solicită revocarea Ordinului nr. 529/3.09.2026, prin care a fost aprobată licența de exploatare nr. 29.694/2026 pentru serpentine magneziene din perimetrul Valea Dobra, județul Sibiu, al cărei titular este MPI.
„Potrivit licenței, Valea Dobra este o mică carieră de piatră de construcție. În realitate, așa cum le spune compania investitorilor și Bruxelles-ului, întregul proiect ar costa de peste 17 ori mai mult decât investiția evaluată pentru licență și include o uzină chimică ce lucrează cu acid clorhidric. Licența ANRMPSG a lăsat în afara oricărei evaluări exact partea care aduce riscurile pentru sănătatea oamenilor, pentru apa și pentru casele lor. Oamenii din Săliște au spus deja nu uzinei chimice. Acum cerem autorității să privească proiectul în întregul lui, așa cum cere legea, și să revoce o licență construită pe o imagine care nu corespunde realității. Dacă nu o va face, este foarte posibil să ne adresăm instanței”, a declarat Luminița Dejeu, președintă a Centrului Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu (CIDRM), care asigură secretariatul rețelei Mining Watch România.
Două proiecte diferite sub aceeași licență
Potrivit unui răspunsul al ANRMPSG la interpelare transmisă din Senatul României, proiectul licențiat este o carieră de „rocă industrială și de construcție”:
- roca ar urma doar să fie concasată și sortată;
- nu ar exista procesare chimică și nici producție de oxid de magneziu;
- investiția este de aproximativ 22,7 milioane de euro pe 20 de ani.
Proiectul de investigații de mediu Verde Curat, de pe România Curată a prezentat răspunsul ANRMPSG în care se arată expres că nu va exista nicio procesare chimică. Dezvăluirile Verde Curat/ România Curată au fost menționate în cererea de revocare inițiată de organizațiile de mediu
Public, MPI descrie cu totul altceva. Compania prezintă un proiect de magneziu „integrat”, de peste 400 de milioane de euro, cu o durată de 30–50 de ani. Planul include:
- o uzină chimică la Săliște, în care minereul este tratat cu acid clorhidric pentru a produce 25.000 de tone pe an de MgO și Mg(OH)₂;
- ulterior, o uzină de magneziu metalic.
Chiar planul de lucru al companiei include cariera și uzina chimică într-o singură „Fază 1”, cu un buget unic de 100 de milioane de euro.
Nu a fost doar o intenție declarată. MPI a solicitat oficial orașului Săliște concesionarea unui teren de 10 hectare „pentru construirea unei unități industriale pentru prelucrarea pulberilor de magneziu”. Cererea a fost făcută în perioada în care ANRMPSG încă evalua licența. Pe 28 septembrie 2026, Consiliul Local Săliște a respins-o în unanimitate, arată organizațiile care au cerut revocarea licenței.
Ce a rămas în afara evaluării
Plângerea arată că licența a fost acordată pe baza unei documentații care acoperă mai puțin de 6% din investiția anunțată. Procesarea chimică, care concentrează cea mai mare parte a riscurilor proiectului, nu a fost evaluată niciodată. Aceasta înseamnă că:
- Proiectul a fost fragmentat. Legislația UE (Directiva 2011/92/UE) și cea românească (Legea nr. 292/2018) interzic acest lucru. Luată separat, cariera se situează sub pragul pentru evaluarea obligatorie a impactului asupra mediului; împreună cu uzina chimică, evaluarea ar fi obligatorie.
- Autoritățile de sănătate, de mediu și de siguranță industrială nu au fost consultate cu privire la procesarea cu acid clorhidric. Această procesare poate intra și sub incidența regulilor privind emisiile industriale (IED) și accidentele majore (Seveso).
- Statul poate pierde milioane de euro. Redevența a fost calculată ca și cum roca ar fi argilă, nisip sau pietriș: aproximativ 1,7 milioane de euro în 20 de ani. Chiar și cea mai prudentă reîncadrare ar aproape dubla suma, la circa 3,2 milioane de euro. Încadrată ca minereu de magneziu, așa cum o descrie chiar compania, redevența ar fi de 5% din valoarea producției și ar putea ajunge la 5–8 milioane de euro, de până la aproape cinci ori mai mult decât a calculat ANRMPSG.
- Licența ar fi putut fi aprobată la un nivel greșit. A fost aprobată prin ordin al președintelui ANRMPSG. Dacă roca este un minereu neferos, legea cere aprobarea prin hotărâre a Guvernului.
- Fibre azbestiforme. Roca conține minerale din grupele serpentinului și amfibolilor, iar niciun studiu independent privind posibilele fibre azbestiforme nu a fost făcut public.
Ce solicită plângerea
Organizațiile cer ANRMPSG:
- să revoce ordinul sau, dacă nu mai poate, să ceară instanței anularea lui;
- să refuze autorizarea începerii activităților miniere până la soluționarea plângerii;
- să verifice dacă compania a furnizat informații false privind destinația reală a rocii extrase;
- să precizeze în scris dacă roca poate fi livrată către o uzină chimică de la Săliște.
ANRMPSG are la dispoziție 30 de zile pentru a răspunde. Dacă ordinul nu este revocat, organizațiile își rezervă dreptul de a se adresa instanței pentru anularea acestuia și de a solicita suspendarea licenței.
Citește pe România Curată în ce alte proiecte controversate sunt implicați afaceriștii care controlează MPI:
