Deputații Marius-Nicolae Alecsandru și Dumitru Coarnă sunt primii parlamentari care și-au retras semnăturile de pe propunerea legislativă înregistrată cu numărul L143/2026, la Senat, prin care cetățenii români pot fi expropriați în interesul companiilor private din domeniul mineritului.
Marius Alecsandru este deputat USR de Buzău, care s-a remarcat prin opoziția față de proiectul Surduc – Siriu, care amenință Bâsca Mare și mai mult arii naturale protejate din zonă. Dumitru Coarnă a ajuns în Parlamentul pe lista SOS pentru București, în prezent fiind deputat neafiliat.
Decizia celor doi, care a devenit publică pe site-ul Senatului, vine după ce cetățenii au început să-i contacteze pe cei 117 parlamentari, de la mai toate formațiunile politice reprezentate în Legislativ, care au semnat L143/2026. Conform informațiilor România Curată și Verde Curat, unii dintre parlamentarii care au semnat propunerea nu au știu exact ce conține, fiind induși în eroare de titlul acesteia, care sugerează că ar urmări asigurarea cadrului necesar alinierii României la Regulamentul european CRMA, al cărui obiectiv declarat e asigurarea materiilor prime critice pentru industria uniunii.
În realitate, o analiză comparativă, realizată de organizații de mediu implicate și în campania pentru Roșia Montană, arată, însă, că există diferențe substanțiale între Regulamentul CRMA, transpus prin OUG 61/2025, și propunerea legislativă care invocă, în mod manipulator, CRMA. Printre diferențele majore se numără:
- exproprierile în interes privat (în favoarea companiilor de exploatare); CRMA NU instituie o asemenea obligație, ci lasă la latitudinea statelor membre să declare unele proiecte ca fiind ”de interes public”; chiar și în asemenea condiții, CRMA nu impune exproprierea;
- legislația de mediu – CRMA nu reduce standardele, propunerea legislativă prevede termene derizorii (de 30-90 de zile), consultări mimate și decizii centralizate;
- participarea publică trebuie să fie ”efectivă și semnificativă”, ceea ce prin termenele mult reduse (la jumătate) din propunerea legislativă n-ar mai fi posibilă;
- termenele de autorizare sunt reduse cu până la jumătate de an (comparativ cu CRMA);
- eventualele contestări în justiție se vor judeca exclusiv la București (Curtea de Apel), cu termene foarte scurte și executare imediată, ceea ce ar diminua drastic accesul la justiție al comunităților locale; asemenea proceduri judiciare expeditive și limitative nu sunt prevăzute în CRMA;
- autorizațiile de construire pot fi eliberate și fără acte complete de proprietate, prevede propunerea legislativă, domeniu în care CRMA nu impune reguli speciale;
- transparența este limitată prin instiuirea unui ghișeu unic.
Analiza propunerii legislative arată că scopul real nu este transpunerea Regulamentului European 2024/1252 CRMA, ci ”rezolvarea” cu dedicație a unor probleme cu care s-au confruntat proiecte miniere de exploatare a aurului (precum cele de la Rovina și Certej).
Petiția pentru respingerea propunerii legislative a trecut deja de 25.000 de semnături. O poți semna și tu, dacă nu ai făcut-o încă, aici (clic).
Aici, solicitările celor doi deputați pentru retragerea semnăturilor de pe propunerea legislativă:
Loading...
Reload document 
Open in new tab Citește aici, în exclusivitate, investigația România Curată și Verde Curat, care prezintă modul în care președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, și alți lideri PSD s-au consultat în realizarea propunerii legislative chiar cu compania canadiană care va beneficia de exproprierile cetățenilor români în favoarea corporațiilor străine.
CSM critică dur legea exproprierii în interes privat:
România Curată și newsletter-ul investigațiilor de mediu Verde Curat vor continua dezvăluirile despre acest subiect. Abonează-te, acum, gratuit, la Verde Curat, ca să nu le pierzi:
Pentru blocarea investigațiilor de mediu, Mihai Goțiu și România Curată au fost dați în judecată în procese de tip SLAPP, de avocata Schweighofer, Romsilva și directorul general al Romsilva. Cu sprijinul tău le putem continua.
