EXCLUSIV/ Întâlnirea de semi-taină. Grindeanu s-a consultat chiar cu compania canadiană care vrea aurul din Apuseni, pe legea de expropriere a cetățenilor români în interes privat

• Președintele Camerei Deputaților și al PSD, Sorin Grindeanu, și alți lideri social-democrați importanți sunt implicați în promovarea uneia dintre cele mai controversate propuneri legislative depuse la Parlament în acest an. Exproprierea cetățenilor români în favoarea unor companii private este prevederea care a iritat cel mai mult opinia publică, dar nu și singura problematică. Propunerea legislativă a fost înregistrată la Senat, ca primă cameră sesizată, cu numărul L143/2026, și ar fi urmat să fie adoptată în procedură de urgență.
• O investigație România Curată și Verde Curat arată că Sorin Grindeanu, în calitate de președinte al Camerei Deputaților, și alți doi deputați PSD de Hunedoara, Natalia Intotero și Ilie Toma, s-au întâlnit cu reprezentanții companiei canadiene Euro Sun Mining, cea care promovează un proiect de exploatare a aurului și cuprului de la Rovina și căreia îi este destinată direct L143/2026. Potrivit comunicărilor publice ale Euro Sun Mining, Sorin Grindeanu, Natalia Intotero și Ilie Toma le-ar fi promis adoptarea accelerată a acestei legi în urmă cu jumătate de an.
• În comentariile solicitate și primite de la Euro Sun Mining, CEO-ul companiei recunoaște interacțiunile cu oficialii români etichetându-le ca fiind ”de natură tehnică și consultativă”. În timp ce compania a făcut publice, pe rețelele sociale, informații despre întâlnire, nu am identificat comunicări din partea oficialilor români și nici nu am primit răspunsuri la întrebările trimise expres.
• Investigația mai arată că proiectul de la Rovina are sprijinul activ al Ambasadei Canadei, la fel cum s-a întâmplat și în cazul proiectului de la Roșia Montană. În cazul Roșia Montană, Ambasada Canadei a facilitat întâlnirea reprezentanților companiei Gabriel Resources cu decidenți din Parlamentul și Guvernul României, atât în cadrul unor evenimente organizate special în acest sens în România, cât și în timpul unor deplasări ale oficialilor români în Canada. Un fost ambasador al Canadei în România a fost ”recompensat”, ulterior, cu un post în conducerea Gabriel Resources, compania care a dat statul român în judecată la Washington și a solicitat despăgubiri de miliarde de dolari. Asupra acestui aspect, vom reveni.
• Atât prin oamenii aflați la conducerea companiei Euro Sun Mining, cât și prin acordurile încheiate, pe de o parte,  pentru achiziționarea producției de aur și cupru, pe de altă parte, pentru finanțarea proiectului, afacerea e conectată cu două mega-corporații globale, confruntate cu acuzații de mituire, manipulare a piețelor și corupție în opt țări de pe mai multe continente. În 2022, una dintre cele două companii a făcut un acord de recunoaștere a vinovăției cu Departamentul de Stat al SUA, atât pentru practici de corupție, cât și pentru manipularea prețurilor mărfurilor, acceptând plata de despăgubiri și amenzi de peste un 1,5 miliarde de dolari. La rândul ei, și cea de-a doua companie a fost acuzată de practici de corupere, apoi a pledat vinovată și a acceptat să plătească 126 de milioane de dolari, în 2024.
• Începând cu titlul și mergând până la motivare, L143/2026 e pusă sub umbrela creării cadrului necesar de aplicare a Regulamentului european Critical Raw Materials Act (CRMA) în România. Regulamentul CRMA are ca scop asigurarea, prin recuperare și exploatare, a materiilor critice (aurul și argintul nu se numără printre acestea) necesare industriei strategice europene. Actul în sine, adoptat în 2024, a fost criticat pentru limitele prea permisive, în special în privința protecției mediului. L143/2026 excede, însă, cu mult Regulamentul CRMA, venind cu prevederi care nu au nicio legătură cu ceea ce permite regulamentul european.
• De altfel, Guvernul României a adoptat deja, în toamna anului trecut, OUG 61/2025, care creează cadrul aplicării Regulamentului CRMA. Acest lucru a fost recunoscut, inclusiv într-o comunicare publică, de către reprezentanții Euro Sun Mining, încă din momentul punerii în transparență a proiectului de ordonanță de urgență, adoptată ulterior cu numărul 61/2025. Proiectul de lege pentru adoptarea OUG 61/2025 a fost deja votat în Senat, dar (fără nicio logică în contextul urgenței invocate) este blocat la Camera Deputaților încă de la începutul lunii decembrie 2025.
• Acordurile încheiate de Euro Sun Mining cu cele două mari corporații din domeniul tranzacționării globale a mărfurilor ridică un alt (uriaș) semn de întrebare cu privire la îndeplinirea obiectivelor și scopurilor Regulamentului CRMA. Pentru că CRMA urmărește asigurarea materiilor critice pentru industria europeană, nu pentru cea globală. Ce garanții există în respectivele acorduri că cel două mari corporații globale, cu antecedente grave privind cultura organizațională (mită, corupție corporatistă, manipulare a burselor de mărfuri), va revinde materiile critice către industria europeană, nu către companii din China, Rusia sau din orice altă țară non-europeană?
• România Curată și Verde Curat au solicitat, la începutul săptămânii, comentarii legate de acest aspect (dar și de altele) companiei Euro Sun Mining, președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu și ministrului Economiei, Irineu Dărău. De asemenea, am solicitat comentarii cu privire la acțiunile de susținere a proiectului de la Rovina, Ambasadei Canadei în României și ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru (în contextul unei informări publice legate de o întâlnire cu reprezentanții Ambasadei Canadei în care s-a discutat și despre susținerea investițiilor canadiene în România). Până la ora redactării și publicării prezentei investigații am primit răspunsuri din partea companiei Euro Sun Mining, pe care le puteți citi mai jos, și din partea Ambasadei Canadei și a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), care vor fi prezentate într-un articol separat.

Ce s-a întâmplat, în Senat, înainte de Paște

Propunerea legislativă prin care cetățenii pot fi expropriați de către companii private, într-un mod similar celui inclus în proiectul special de lege pentru Roșia Montană, care a scos oamenii cu zecile de mii în stradă, în toamna anului 2013, a alertat societatea civilă înaintea Sărbătorilor de Paște. Peste 25.000 de cetățeni au semnat deja petiția prin care se solicită respingerea ei (o poți semna aici), 60 de asociații i-au trimis o sesizare Ursulei von de Leyen, prin care au solicitat o procedură de verificare de pre-infringement, au fost contactați direct parlamentari care au semnat-o, iar reprezentați ai societății civile s-au prezentat la comisiile de raport de la Senat, prima cameră sesizată, în care propunerea legislativă s-a aflat pe ordinea de zi.

Inițial, Senatul a votat adoptarea propunerii legislative în procedură de urgență. Reacția civică a stopat, însă, procedurile de urgență. Săptămâna trecută, în toate cele patru comisii de raport discutarea legii a fost amânată. Comisia Juridică a solicitat o poziție și de la Ministerul Justiției, în special pe problema exproprierii către companii private, în condițiile în care avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) este extrem de critic pe partea legată de respectarea posibilității apărării reale a drepturilor cetățenilor în Justiție. În această săptămână, marți, 14 aprilie, Senatul a prelungit termenul de adoptare tacită, de la 45 la 60 de zile. Deja doi dintre semnatarii legii și-au retras semnătura.

Care sunt problemele legii

Propunerea legislativă L143/2026 am mai prezentat-o pe România Curată. În esență, analiza comparativă a Regulamentului CRMA, transpus prin OUG 61/2025, și propunerea legislativă care invocă, în mod manipulator, CRMA, arată următoarele diferențe majore:

• exproprierile în interes privat (în favoarea companiilor de exploatare); CRMA NU instituie o asemenea obligație, ci lasă la latitudinea statelor membre să declare unele proiecte ca fiind ”de interes public”; chiar și în asemenea condiții, CRMA nu impune exproprierea;

• legislația de mediu – CRMA nu reduce standardele, propunerea legislativă prevede termene derizorii (de 30-90 de zile), consultări mimate și decizii centralizate;

• participarea publică trebuie să fie ”efectivă și semnificativă”, ceea ce prin termenele mult reduse (la jumătate) din propunerea legislativă n-ar mai fi posibilă;

• termenele de autorizare sunt reduse cu până la jumătate de an (comparativ cu CRMA);
  eventualele contestări în justiție se vor judeca exclusiv la București (Curtea de Apel), cu termene foarte scurte și executare imediată, ceea ce ar diminua drastic accesul la justiție al comunităților locale; asemenea proceduri judiciare expeditive și limitative nu sunt prevăzute în CRMA;

• autorizațiile de construire pot fi eliberate și fără acte complete de proprietate, prevede propunerea legislativă, domeniu în care CRMA nu impune reguli speciale;

• transparența este limitată prin instituirea unui ghișeu unic.

Analiza propunerii legislative arată că scopul real nu este transpunerea Regulamentului European 2024/1252 CRMA, ci ”rezolvarea” cu dedicație a unor probleme cu care s-au confruntat proiecte miniere de exploatare a aurului (precum cele de la Rovina și Certej).

ALERTĂ: Exproprierea cetățenilor români în interesul corporațiilor internaționale, în procedură de urgență! Ce super-cadou de Paște le pregătește Senatul companiilor gen Gabriel Resources

O lege promisă chiar de președintele Camerei Deputaților

Cum s-a născut, însă, propunerea legislativă. Răspunsul îl aflăm de pe pagina de LinkedIn a Euro Sun Mining, unde, în urmă cu jumătate de an, au fost postate fotografii și o notiță de la o întâlnire care a avut loc la sediul companiei. Principalul invitat a fost chiar Sorin Grindeanu, prezentat prin funcția publică pe care o deține, de președinte al Camerei Deputaților, adică a treia funcție ca importanță în statul român (după cea de președinte al României, respectiv al Senatului României). Alături de Sorin Grindeanu, au fost prezenți primarul comunei Bucureșci (localitate de care ține și Rovina), Anca Suciu, și deputații PSD de Hunedoara Natalia Intotero și Ilie Toma (prezentați în calitățile lor de vicepreședintă a Camerei Deputaților, respectiv vicepreședinte al Comisiei pentru Industrie în Camera Deputaților).

”CEO-ul Euro Sun Mining, Grant Sboros, și directorul general, dr. Sorin Halga, împreună cu primarul localității Bucuresci, doamna Anca Suciu, s-au întâlnit cu membri cheie ai Parlamentului Român pentru a discuta alinierea urgentă cerută de legislația națională pentru a respecta Legea privind materiile prime critice (CRMA) a UE. (…) Întâlnirea a reunit lideri de seamă, inclusiv pe domnul Sorin Grindeanu (președintele Camerei Deputaților), doamna Natalia-Elena Intotero (vicepreședintă a Camerei Deputaților) și domnul Toma Ilie (vicepreședinte al Comisiei pentru Industrie în Camera Deputaților)”, se arată în postare

”Toți cei prezenți la întâlnire și-au exprimat angajamentul de a accelera procesul legislativ pentru a asigura că România poate valorifica pe deplin resursele sale”, arată comunicare Euro Sun Mining (sublinierea ne aparține).

În comentariile solicitate de România Curată și newsletter-ul investigațiilor de mediu Verde Curat, reprezenanții Euro Sun Mining spun că întâlnirea a avut loc într-un cadru oficial. ”În calitate de deținător al unei licențe de exploatare pentru un proiect de importanță strategică, Samax/Euro Sun Mining este angajată în prezent într-un dialog instituțional cu autoritățile de stat. Interacțiunile noastre sunt strict de natură tehnică și consultativă și se desfășoară într-un cadru oficial. Obiectivul acestui dialog este de a oferi expertiza noastră, aliniată la realitățile tehnice de pe teren”, se precizează în răspunsul semnat de Grant Sboros, CEO-ul companiei.

Informații despre întâlnire am găsit, însă, doar în comunicarea publică pe social-media a Euro Sun, nu și în cea a instituțiilor publice (Camera Deputaților, Primăria Bucureșci). Sorin Grindeanu nu a răspuns întrebărilor transmise de România Curată și Verde Curat.

Legea elimină riscurile proiectului de la Rovina. Euro Sun recunoaște că e o lege cu dedicație

Interesant e, că tot cu jumătate de an în urmă, tot pe LinkedIn, Euro Sun Mining saluta punerea în transparență a ordonanței de Guvern (adoptată, ulterior, cu numărul 61/2026), catalogând această etapă ca fiind ultima necesară pentru alinierea, pe deplin, a României la CRMA. ”Această etapă reprezintă ultima piesă a puzzle-ului pentru ca România să se alinieze pe deplin cu cadrul CRMA”, scrie, clar, în postare (s.n.).

Acest punct de vedere – că OUG 61/2026 este suficient pentru alinierea cu Regulamentul CRMA – este exact ceea ce susțin și organizațiile civice care au analizat și critică propunerea legislativă L143/2026.

Și, totuși, în urmă cu o lună, când L143/2026 a fost publicată pe site-ul Senatului, Euro Sun Mining a salutat-o ca fiind ”un pas major înainte astăzi în reducerea riscurilor proiectului Rovina Valley”. ”Euro Sun Mining salută publicarea, de astăzi, de către Senatul României, a propunerii de legislație pentru alinierea cadrului național al României cu Legea Uniunii Europene privind materiile prime critice”, se anunță în postarea de pe Euro Sun Mining.

Mai mult, compania recunoaște existența unor riscuri de proiect nemenționate expres până în acest moment: ”Pentru Euro Sun Mining, aceasta marchează o reducere suplimentară și semnificativă a riscului de proiect. În forma sa actuală, legea propusă abordează direct incertitudinile cheie de reglementare și permite un proces de autorizare simplificat după aprobarea Evaluării Impactului asupra Mediului (EIA). Pe baza recomandărilor membrilor relevanți ai Parlamentului și ale camerei inferioare, adoptarea este așteptată în aproximativ 45 de zile”.

În opinia noastră (România Curată și Verde Curat), la ora actuală, cel mai mare risc al proiectului de la Rovina este cel legat de dobândirea, în integralitate, a drepturilor de proprietate asupra imobilelor (case și terenuri) vizate de proiectul minier. Dincolo de această opinie, formularea postării nu lasă loc de interpretări: legea este una specială (cu dedicație) pentru proiectul de la Rovina.

În comentariile solicitate de România Curată și Verde Curat, Euro Sun Mining, se contrazice flagrant când vorbește de adoptarea OUG 61/2025, pe care o prezintă ca ”un prim pas esențial”, după ce, în toamna anului trecut, o etichetase ca fiind ”ultima piesă” necesară alinierii României la cadrul Regulamentului CRMA. În privința reducerii riscurilor, CEO-ul Euro Sun spune că s-au referit exclusiv la ”eliminarea incertitudinilor birocratice”.

”Euro Sun Mining a salutat adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2025 ca un prim pas esențial în alinierea României la acest cadru al UE. În ceea ce privește propunerea legislativă L 143/2026, aceasta reprezintă un pas firesc către consolidarea cadrului juridic. În timp ce ordonanța de urgență a stabilit principiile generale, legea organică oferă claritate procedurală și previzibilitate pe termen lung pentru întregul sector industrial. „Reducerea riscurilor” la care ne-am referit în comunicările noastre vizează exclusiv diminuarea incertitudinii birocratice, o condiție sine qua non pentru orice investiție de amploare care funcționează în conformitate cu standardele internaționale de transparență”, ne-a transmis compania.

Cu toate acestea, de eliminarea incertitudinilor birocratice, pentru alinierea cu cadrul CRMA, se ocupă în mod expres OUG 61/2025, prin instituirea unui ghișeu unic, care are exact acest scop. Așadar, ”exclusiv pentru eliminarea riscurilor birocratice” nu e nevoie de o lege nouă. Ar fi fost (și sunt) suficiente eventuale amendamente la legea de adoptare a OUG 61/2025, aflată încă, în procedură, la Camera Deputaților.

Miza reală a legii: exproprierea în interesul companiilor private

Cea mai consistentă parte a L143/2026 (aproximativ jumătate) nu are legătură cu ”incertitudinile birocratice”: nici cu scurtarea arbitrară a termenelor pentru avizele și acordurile de construire, de mediu, a celor de obținere a unor certificate și nici cu accesul la justiție al cetățenilor (toate excedând, oricum, cadrului CRMA), ci cu instituirea unui regim de expropriere în interesul unor companii private, cum e Euro Sun Mining.

În acest sens, pe de o parte, se instituie un drept de preempțiune în favoarea titularilor proiectelor miniere numite strategice. Pe de altă parte, Ministerul Economiei ar fi abilitat să exproprieze proprietățile celor care nu sunt dispuși să și le vândă și, ulterior, să le concesioneze titularilor proiectelor miniere.

Această parte a propunerii legsilative L143/2026 nu doar că excede, ci încalcă flagrant Regulamentul (UE) 2024/1252 (CRMA) în care, la articolul 6, e prevăzută expres obligativitatea respectării drepturilor omului și drepturilor populațiilor inidigene, de către proiectele care vor să dobândească statutul de proiecte strategice și implicit să beneficieze de facilitățile regulamentului. La același articol, Regulamentul CRMA mai arată că ”recunoașterea unui proiect ca proiect strategic în temeiul prezentului articol nu afectează cerințele aplicabile proiectului sau promotorului de proiect relevant în temeiul dreptului Uniunii, al dreptului intern sau al dreptului internațional”.

Altfel spus, instituirea exproprierii în interesul unei companii private NU e prevăzută în Regulamentul CRMA. Un stat membru poate introduce o astfel de reglementare (dacă are politicieni care pun mai presus de dreptul de proprietate al cetățenilor români interesele unor corporații internaționale), dar nici într-un caz ca o aliniere la cadrul Regulamentului CRMA, ci ca decizie proprie. Utilizarea umbrelei CRMA pentru justificarea/acoperirea unei asemenea decizii este un semnal de alarmă în privința onestității politicienilor atât față de cetățenii pe care îi reprezintă, cât și față de Comisia Europeană.

La rândul lor, în răspunsurile pentru România Curată și Verde Curat, reprezentanții Euro Sun Mining invocă, în mod fals, că CRMA ar oferi justificare pentru exproprierile în interesul unor companii private și, recunosc, implicit, că au nevoie de o asemenea prevedere pentru a dobândi proprietățile necesare proiectului minier.

”Samax/Euro Sun Mining a acordat întotdeauna prioritate negocierilor voluntare și transparente cu proprietarii locali de terenuri. Abordarea noastră se bazează pe parteneriat și respect reciproc. În ceea ce privește prevederile CRMA și ale legislației naționale, statutul de „utilitate publică” este o clasificare aplicată proiectelor de importanță strategică majoră pentru statul membru și pentru UE. Orice mecanisme administrative privind utilizarea terenurilor sunt măsuri de ultimă instanță menite să rezolve probleme complexe legate de titlurile de proprietate (cum ar fi erori cadastrale sau moștenitori necunoscuți), asigurând o compensare echitabilă, bazată pe piață, pentru cetățeni, sub control judiciar și de stat strict” (s.n.), se arată în răspuns.

Cât de ”echitabilă” și ”bazată pe piață” e instituirea atât a unui drept de preempțiune în favoarea unei companii (despre ce negociere de piață mai e vorba?), cât și a unei exproprieri cu transmiterea proprietăților, prin concesiune, către aceeași companie, puteți decide fiecare dintre voi.

Faptul că proiectul de la Rovina a dobândit statutul de proiect minier strategic în baza unei legislații din România existentă la acel moment, iar ulterior se modifică legislația din România în favoarea companiilor care au dobândit acest statut (invocând, în mod abuziv CRMA) este o vulnerabilitate majoră a CRMA, lăsând calea deschisă unui discreționarism greu spre imposibil de controlat. Mai ales când în afacere intră mari corporații internaționale cu antecedente grave, pe mai multe continente, cu acuzații și cazuri dovedite de mituire a autorităților, corupție corporatistă și manipulare a piețelor.

Altă problemă cu CRMA. Unde ajung materiile exploatate?

Exproprierea în interes privat, respectarea accesului la justiție al cetățenilor ori respectarea procedurilor de mediu și utilizarea sub steag fals a Regulamentului CRMA pentru susținerea propunerii legislative L143/2026 nu sunt singurele probleme ale proiectului de la Rovina.

Obiectivul principal (cel puțin cel declarat) al CRMA și al facilităților acordate sub umbrela lui (mult mai puține, oricum, decât cele prevăzute în L143/2026) este de se asigura că industria europeană are acces la materiile prime necesare tranziției competitive către o economie verde. Asta înseamnă că materiile critice extrase trebuie să ajungă tot în industria europeană producătoare de baterii, mașini electrice, panouri solare etc. Ar fi un non-sens să extragi cuprul, litiul, grafitul ori alte materii critice din România, cu costurile sociale și de mediu aferente, pentru a ajunge, apoi, să creezi locuri de muncă în China și apoi să cumperi bateriile, mașinile electrice sau panourile solare produse acolo cu materiile prime din România ori alte țări europene.

Ce se va întâmpla cu aurul și cuprul extrase de la Rovina (nota bene: aurul nu e materie critică)? În octormbrie 2024, Euro Sun Mining a anunțat încheierea unui memorandum cu cel mai mare trader (comerciant) de materii prime din lume, corporația elvețiană Glencore. Glencore ar fi urmat să preia întreaga producție de concentrat de aur și cupru de la Rovina și să numească un membru în conducerea Euro Sun Mining. Doar că Glencore este un comerciant global, nu unul care se limitează la Europa.

La sfârșitul anului trecut, Euro Sun Mining a anunțat încheierea unui alt acord, de finanțare, în valoare de 200 de milioane de euro, cu un alt gigant al comerțului global, înregistrat tot în Elveția, Trafigura. La fel ca și în cazul Glencore, Trafigura cumpără și re-vinde peste tot în lume, nu doar în Europa. În mod cât se poate de legitim, se pune întrebarea: care sunt garanțiile că asemenea companii nu vor revinde, după achiziție, către state non-europene?

Asta în condițiile în care, atât Glencore, cât și Trafigura au antecedente majore de implicare în cazuri de corupere în țări de pe mai multe continente, pe care le vom detalia într-un articol separat. Mai mult, atât CEO-ul Euro Sun Mining, Grant Sboros, cât și Richard Dolamore, responsabil cu comunicarea, au lucrat chiar pentru Glencore în perioada pentru care compania s-a confruntat cu cele mai grave acuzații de corupție. Nu am identificat vreo implicare directă a celor doi în anchetele care au vizat Glencore, dar cultura organizațională a corporației elvețiene a fost criticată în sine că ar fi facilitat practicile corupte.

”În cadrul actualei echipe de conducere a Euro Sun Mining, atât Grant Sboros, cât și Richard Dolamore au lucrat anterior pentru Glencore în anii 2010”, se precizează legat de acest aspect, în răspunsul primit de le Euro Sun Mining. ”Grant Sboros a fost un lider senior la Glencore, adus pentru a consolida guvernanța corporativă și practicile miniere responsabile prin promovarea conformității, transparenței și a unor cadre financiare solide, în special în mediile de start-up. Richard Dolamore a fost angajat pentru a promova siguranța, relațiile cu comunitatea și comunicarea la Glencore, impulsionând îmbunătățiri care pun oamenii pe primul loc și inițiative comunitare de impact. Atât Grant, cât și Richard au avut cariere exemplare în timpul petrecut la Glencore, caracterizate de integritate și respectarea normelor”, arată răspunul asumat de Grant Sboros.

.

Și, totuși, care sunt garanțiile că se respectă obiectivele CRMA?

”În conformitate cu desemnarea sa ca proiect strategic în temeiul Regulamentului european privind materiile prime critice (CRMA), Euro Sun Mining este supusă supravegherii de reglementare din partea autorităților europene și naționale relevante pe parcursul tuturor fazelor ciclului de viață al proiectului, inclusiv dezvoltarea, exploatarea și închiderea. Acest cadru de supraveghere este conceput pentru a asigura că extracția și utilizarea în aval a materiilor prime sunt în concordanță cu obiectivele CRMA”, precizează Euro Sun Mining.

”În calitate de societate cotată la bursă, Euro Sun Mining își desfășoară activitatea în cadrul unor regimuri stabilite de guvernanță corporativă și de divulgare a informațiilor, care impun standarde definite de transparență, responsabilitate și conformitate cu reglementările. De asemenea, compania își aliniază operațiunile la cadrele industriale internaționale recunoscute, inclusiv cele ale Asociației Internaționale a Cuprului, și menține un obiectiv pe termen lung de a avansa către certificarea în conformitate cu CopperMark. Aceste standarde susțin practicile responsabile de aprovizionare, trasabilitatea lanțului de aprovizionare și respectarea așteptărilor privind performanța socială și de mediu”; se arată în răspunsul pimit.

”În plus, acordurile comerciale și contractele de preluare sunt structurate ținând seama de cerințele pieței europene și de obiectivele de politică, inclusiv cele prevăzute în CRMA, susținând rolul proiectului în asigurarea unei aprovizionări sigure și responsabile cu materii prime în Europa. Într-un sens mai larg, accesul continuu la capital și investiții este strâns legat de respectarea cadrelor de reglementare europene aplicabile, inclusiv de alinierea la principiile CRMA”, încheie cei de la Euro Sun Mining.

Partea asta a răspunsului poate că e bună pentru o publicație de business dintre cele superficiale și/sau care trăiesc din publicarea contra-cost a comunicatelor companiilor ori a unor articole publicitare nemarcate. România Curată și Verde Curat vor continua, însă, investigația și vor solicita clarificări suplimentare. De asemenea, vom reveni, separat, și cu articolele despre sprijinul pe care Ambasada Canadei îl acordă companiilor canadiene de minerit din România și despre practicile corporațiilor care au legătură cu acest proiect. Că după ce României i s-au cerut miliarde de dolari despăgubiri de către Gabriele Resources, în litigiul de la Washington, nu strică să afle și decidenții autohtoni cu ce au de a face. Măcar să nu pretindă dacă e cazul (Doamne feri!) că n-au știut.

Dacă vrei să nu ratezi continuarea investigațiilor, abonează-te, acum, gratuit, la newsletter-ul Verde Curat:

 

Răspunsurile integrale primite de la Euro Sun Mining (inclusiv cele legate de aspecte pe care le vom detalia în alte articole, aici:

 

Citește pe România Curată

EXCLUSIV/ Victorie civică: Romsilva reziliază controversatul contract prin care s-a deschis circulației auto drumul prin pădurea Băneasa. Ce motive invocă

Lovitură în justiție pentru Romsilva, în procesul legat de drumul forestier deschis circulației auto prin pădurea Băneasa

Mulți încearcă, inclusiv prin procese de tip SLAPP, să ne blocheze investigațiile de mediu. Cu sprijinul tău, le putem continua: