Acordul de mediu pentru amenajarea hidroenergetică Surduc Siriu a generat dispute între ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, și organizațiile de mediu. Într-o postare pe rețelele sociale, ministra a anunțat că proiectul de acord de mediu a fost pus în transparență ”cu respectarea prevederilor legale”. ”Asta înseamnă o analiză temeinică pentru că, la final, ce ne dorim este să nu fie consecințe nefaste pentru comunitățile din zonă”, a scris Diana Buzoianu.
În replică, Comunitatea Declic, Asociația Social Culturală Tainița Baștinei, Asociația Agent Green, Valea Jiului Society, Asociația Ecolegal și Bankwatch România au transmis un comunicat de presă în care acuză că acordul de mediu se bazează pe un studiu de impact cu modificări minore comparativ cu cel pentru care chiar Diana Buzoianu a solicitat revizuirea.
”Deși instituția (MMAP – n.a.) a solicitat oficial revizuirea documentației la finele anului 2025, o analiză comparativă a textelor demonstrează că „actualizarea” este o farsă: versiunea 2025 este identică cu cea din 2024 în proporție de 96,4%”, se arată în comunicatul comun al asociaților semnatare.
”Cerem public Dianei Buzoianu să își asume responsabilitatea pentru acest eșec de management și să oprească distrugerea cursurilor de apă în numele unor proiecte care nu aduc nici siguranță energetică, nici respect față de bugetul național sau natura României”, solicită acestea.
”O analiză temeinică”. Ce spune Diana Buzoianu
”Acest proiect de acord vine cu o serie de obligații clare:
- Când a ajuns prima dată la minister, dosarul pentru hidrocentrala de la Surduc-Siriu cuprindea ,,posibilitatea” de a fi implementate măsuri pentru protecția speciilor din acele râuri. La finalul analizei, acordul cuprinde obligația clară de a implementa măsuri. Și e o obligație cu termeni tehnici care trebuie respectați.
- Au fost introduse prevederi exprese pentru monitorizarea debitului ecologic în amonte și în aval cu stații omologate.
- Am introdus obligația de a se transmite live datele colectate prin stații pe site-ul Hidroelectrica.
- Am prevăzut obligația de a se respecta debitul ecologic, cu sancțiunea de a fi suspendată autorizația de gospodărirea apelor dacă aceste debite nu sunt respectate.
- 5A fost introdusă obligația de a se realiza un studiu de către Hidroelectrica, până la finalizarea lucrărilor, pentru a ne asigura că toate comunitățile din zonă nu vor rămâne fără apă – vorbim de mii de locuitori pentru care e normal să fie făcută această analiză.
- Dacă din studiu va reieși că există acest risc de a rămâne fără apă satele din zonă, există obligația expres menționată ca, până la emiterea autorizației de funcționare, să fie implementate și măsuri de mediere a acestui risc cu privire la accesul la apă al locuitorilor din zonă.
Subiectul hidrocentralelor a fost prea mult timp politizat și aruncat în extreme pentru capital politic. Eu aleg să avem analize temeinice și să fie introduse toate condițiile prevăzute de lege pentru a ne asigura că locuitorilor din zonă nu le vor fi afectate viețile”.
”Da, se poate și crește capacitatea energetică a României. Dar se pot și proteja mediul și comunitățile din zonă”, susține Diana Buzoianu.
”Un fals periculos”. Ce spune analiza organizațiilor de mediu
”Ministra Diana Buzoianu eșuează în protejarea râurilor din România”, acuză organizațiile civice, care etichetează procedura ca fiind un ”simulacru administrativ”, bazat pe studii de mediu „copy-paste” în proporție de 96%.
”Analiza automată a celor două versiuni ale Raportului privind Impactul asupra Mediului (RIM): 276 pagini în 2024 versus 278 pagini în 2025, scoate la iveală un dispreț profund față de rigoarea științifică și lege. Modificările reale se rezumă la schimbarea anului pe copertă, adăugarea a două tabele minore și extinderea secțiunii de zgomot. În rest, 96,4% din document rămâne neschimbat: studiile pentru speciile protejate (ihtiofaună, vidră), analiza corpurilor de apă, matricea de impact și concluziile sunt copiate cuvânt cu cuvânt”, se arată în comunicat.
”Dincolo de metoda grosolană „copy-paste”, documentația girată de ministra Diana Buzoianu este un fals periculos: ignoră complet impactul asupra sitului Lunca Buzăului și exclude analiza asupra arinișului (habitat prioritar) și a zglăvoacei (specie protejată) din zona Penteleu. Practic, Ministerul Mediului propune un acord de mediu pe o evaluare care nu acoperă nici măcar un sfert din obligațiile legale, sacrificând biodiversitatea Munților Carpați pentru un proiect care este „cvasi nefuncțional” conform specialiștilor”, susțin organizațiile de mediu.
Expert în hidroconstrucții și hidrologie: ”Contribuție minoră la securitatea energetică”
Criticile vizează și pretinsa ”miză strategică” invocată pentru justificarea proiectului comunist. Lectorul universitar Cornel Ilinca demontează argumentele oficiale, arătând că proiectul este cvasi-nefuncțional din cauza renunțării la treapta de acumulare Cireșu:
„Proiectul nu poate fi clasificat ca „strategic” sau „de interes național” strict din perspectivă energetică. Capacitatea instalată de 55 MW și producția estimată (posibil redusă sub 100 GWh/an sub influența schimbărilor climatice) reprezintă o contribuție minoră la securitatea energetică națională. Criteriile tehnice relevante nu susțin această clasificare: proiectul nu acoperă vârfuri semnificative de consum, nu reduce dependența de importuri și implică riscuri hidrologice crescute. Alternativ, investiții în fotovoltaic/eolian/BESS oferă beneficii similare cu costuri și impact mult mai reduse”, a declarat cadrul universitar Cornel Ilinca, citat în comunicatul amintit.
”Analiza pe care o puteți consulta integral aici avertizează că hidrocentrala va opera sporadic, sub capacitate, din cauza debitelor mici. Contribuția proiectului la sistemul energetic național este estimată la un insignifiant 0,28%. Prin semnarea acestui acord de mediu pe baza unui raport „reciclat”, Ministerul Mediului ignoră cu bună știință impactul ireversibil asupra siturilor Natura 2000 și a ecosistemelor acvatice și a comunităților locale din Plaiul Bâscilor.”, se mai arată în poziția organizațiilor civice.
“Această decizie indică o lipsă acută de leadership din partea ministrei Dianei Buzoianu. Deși instalată la conducerea Ministerului Mediului cu așteptări de reformă, ministra pare să fi abandonat misiunea de protecție a ultimelor râuri libere, validând un proiect bazat pe date hidrologice învechite (1950-2007) și evaluări de mediu care ignoră realitatea climatică actuală”, Roxana Pencea Brădățan, coordonatoare campanii Declic.
Vot pe propunerea declarării proiectelor hidroenergetice din arii naturale protejate ca fiind de siguranță națională, în Comisia pentru Industrii și servicii a Camerei Deputaților. 24 martie 2026.
IMPORTANT: România Curată și newsletter-ul investigațiilor de mediu Verde Curat au participat la ședința Comisiei pentru Industrii și servicii a Camerei Deputaților, de marți dimineața, în care s-a discutat propunerea legislativă inițiată de fostul ministru al Energiei, acum deputat PNL, Sebastian Burduja. Propunerea ar împuternici Consiliul Superior de Apărare al Țării (CSAT) să declare proiectele hidroenergetice comuniste, reluate în urmă cu aproximativ 17 ani, că fi de ”siguranță națională”. După cum a recunoscut chiar Sebastian Burduja, această stratagemă ar fi singura în măsură să evite infringementul din partea Uniunii Europene în cazul finalizării și dării în funcțiune a acestor proiecte.
De asemenea, ieri, pe ordinea de zi a Curții Constituționale a României (CCR) s-a aflat și sesizarea depusă de președintele României, Nicușor Dan, împotriva unei alte legi (Legea Zamfir) , dedicată acelorași proiecte.
România Curată și Verde Curat vor reveni pe acest subiect cu detalii de la ce s-a întâmplat la Camera Deputaților. pentru a rămâne la curent cu informațiile legate de acest subiect, dar și cu alte investigații de mediu, te poți abona, acum, gratuit, la newsletter-ul Verde Curat.
Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe
Citește pe România Curată: Consiliul de Administrație al Romsilva, controlat de PSD, PNL și UDMR, l-a desemnat, ieri (miercuri, 25 martie) pe Jean Vișan director general al Romsilva cu un mandat de 5 ani. E exact cel care, pe banii Romsilva, ne-a dat în judecată pentru că am dezvăluit legăturile dintre șefi și directori din Romsilva cu Mafia Lemnului.
