La cum gesticulează ai putea jura că ministrul Energiei, Bogdan Ivan (în dreapta), face parte din specia auto-botezată ca fiind inteligentă.
Oricât ar fi de tentant, să nu-l comparăm pe domnul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, cu moluștele, pentru că ar fi jignitor și umilitor pentru cele din urmă. Inteligența caracatițelor, spre exemplu, e fascinantă. La Bogdan Ivan e fascinantă doar insistența cu care face paradă de ignoranța lui colosală și siguranța de sine cu care debitează gogomănii fenomenale, repede și mult repetate de presă.
Desigur, faptul că cea mai mare parte a presei îi multiplică învinovățirea castorilor pentru dezastrul de la Salina Praid ori a moluștelor pentru creșterea facturilor la energie nu are nicio legătură cu subvențiile partidelor direcționate către respectivele instituții media. Sau are?
Mai deunăzi, domnul Ivan se plângea că s-au stabilit arii naturale în zone în care, acum niște zeci de ani, s-a gândit Ceaușescu să construiască hidrocentrale. De parcă îi păsa lui Ceaușescu de mediu mai mult decât să se nu atingă careva de trofeele lui de urs pentru care voia exclusivitate la împușcare. Cum să-i explici acestei (aparent) posesoare de coloană vertebrală că ignorarea problemelor de mediu de către comuniști (și de cei care le-au urmat) e una dintre principalele cauze pentru care românii trăiesc cu 5-6 ani mai puțin decât media europenilor și au cam tot cu atât mai puțini ani de viață sănătoasă?
Mai zicea domnul Ivan că vrea să prelungească viața termocentralelor pe cărbune, ca să ieftinească prețul la energie. De unde să știe ditamai ministrul că energia obținută prin arderea cărbunelui e cea mai scumpă dintre toate cele aflate în discuție, cu costuri de producție de două, trei până la cinci ori mai mari decât prețul energiei pe piața liberă (vezi aici)! Asta fără a aduce în discuție costurile uriașe pentru bugetele de sănătate cauzate de poluare ori cele generate de agravarea schimbărilor climatice.
Citesc că s-a lăudat domnul Ivan cu informările pe care le-a cerut serviciilor secrete despre organizațiile neguvernamentale care și-au permis să facă apel la lege și la Justiție ca să apere dreptul ăla la mediu sănătos pe care, spre disperarea unora ca el, s-au gândit unii să-l treacă în Constituție. E exact ceea ce te aștepți să facă un impostor care își face din ignoranță un titlu de glorie, după ce fost propulsat în funcția de ministru de niște ”băieți deștepți” degrabă tăietori de păduri și cu conturile prin insule bananiere.
Nu vă lăsați înșelați de aparențe! Faptul că are mâini, picioare și emite sunete, nu-l face pe domnul Ivan cu nimic superior unei moluște care se târâie și lasă o urmă alb-vâscoasă prin iarbă. Cu siguranță, însă, îl face o făptură cu adevărat periculoasă nu doar pentru castori și melci, ci și pentru semenii lui – cărora le pune în pericol sănătatea și economiile. Mă rog, cu câteva excepții – că stau unii la coadă să-și umfle conturile de pe urma ”muncilor” domnului ministru Ivan și a unora care au la fel de multă minte încât să creadă că dacă crești costurile de producție, prețul la consumatorul final și facturile la energie or să scadă.
Pentru că asta se ascunde în spatele demagogiei populiste a domnului Ivan și a altora ca el: mascarea unora dintre cele mai mari tunuri post-decembriste. Acoperirea unor sute de milioane de euro cheltuite de o companie de stat, Hidroelectrica, în proiecte fără acorduri de mediu și/sau cu autorizații de construire care s-au dovedit a fi ilegale, prin decizii definitive ale Justiției. Bani care au ajuns la companii controlate politic, cum au fost cele ale familiei fostului ministru PSD Dan Ioan Popescu. Și direcționarea altor sute de milioane de euro pentru finalizarea lor către o firmă controlată de PNL ori una controlată de un condamnat penal definitiv.
Și, apropo de Hidroelectrica. Poate, măcar în ceasul al 13-lea înțeleg unii de ce fostul director general Borbely Karoly a rămas în funcție încă un an, an în care România a pierdut milioane de euro pe care nu i-a putut utiliza din PNRR și pe care, după cum chiar domnul Borbely recunoaște, n-o să mai putem beneficia de ei. O moluscă, dacă ar putea vorbi, cu siguranță ar putea arăta că omul a rămas în funcție pentru a avea auditul de la KMPG în care să scrie că, vezi Doamne, n-ar fi fost în conflict de interese la numirea lui. Iar pe baza auditului în care scrie că n-ar avea nicio vină, să poată încheia ”pe cale amiabilă” contractul cu Hidroelectrica fără a pierde ”bonusul” de 24 de salarii. Adică vrun milion și jumătate de lei. De vreo trei ori mai mult decât bonusul nesimțit al directorilor pensionați din Romsilva.
SUSȚINE lupta de salvarea pădurilor României! DONEAZĂ ACUM (clic aici)!
Și apropo de Romsilva și privilegiile unor șefi de acolo:
În vreme ce fostul director general Romsilva are vreme de raliuri, pe drumurile din pădurile Maramureșului se sapă tranșee pentru a bloca accesul Gărzilor Forestiere și ale Poliției în zonele cu tăieri ilegale:
