Fraudarea banilor publici rămâne o provocare majoră în gestionarea fondurilor guvernamentale și a resurselor din achizițiile publice. Această problemă afectează grav încrederea publicului în instituțiile statului și împiedică realizarea proiectelor care ar trebui să beneficieze întreaga societate. În acest context, este esențial să înțelegem mecanismele comune de fraudare a banilor publici pentru a putea dezvolta măsuri eficiente de prevenție și control.
De-a lungul timpului, am fost martori ai periclitării intereselor generale prin fraudarea fondurilor publice. Corupția în acest domeniu nu poate fi evitată dacă societatea nu învață care sunt mecanismele de fraudare.
Pentru aceste motive, iMonitor își propune sa aduca aduca in atentia societatii cum reusesc părțile contractante ale contractelor publice sa deturneze fonduri și sa le folosească în scop personal.
„Fragmentarea” achizitiei
Articolul 7, alin (5) din L98/2016 prevede că „Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziționa direct produse sau servicii în cazul în care valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică de 270.120 lei, respectiv lucrări, în cazul în care valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică de 900.400 lei.”
Așadar, articolul menționat mai sus, face referire la procedura achiziționării directe, procedura care ocolește Sistemul de Achiziții Publice. Cu alte cuvinte, achiziția se fragmentează în părți mai mici în scopul aplicării unei proceduri mai puțin transparente și mai puțin competitive.
Nereguli în elaborarea planului de achiziții
Autoritatea contractantă nu elaborează un plan de achiziții și, astfel, nu există o estimare a necesarului de produse de un anumit tip și a valorii cumulate a acestora. Aceasta permite, ulterior, realizarea unor achiziții succesive de produse de acel tip prin folosirea unor proceduri neconforme, specifice contractelor cu valoare mai mică.
Planul de achiziții este incomplet în raport cu nevoile instituției, aceasta permițând ca cei interesați să facă achiziții prin cumpărare directă, pe baza unor referate de necesitate.
Nerespectarea condițiilor de confidențialitate în organizarea licitației
Societatea favorizată pentru câștigarea licitației primește în avans informații despre proiectul ce va fi finanțat, precum și despre conținutul caietului de sarcini.
Agentul principal sprijină reprezentanții firmelor favorizate în întocmirea corectă și completă a documentației necesare.
Iată că, deși funcționarii publici aveau obligația de a nu favoriza o societate care participa la procedura, în detrimentul celeilalte, aceștia sfidează legea.
Printre mecanismele de fraudare, regasim: Ignorarea conflictului de interese existent, plata unor bunuri sau servicii nelivrate/neexecutate – „mimarea” executării unor contracte, dar si Influențarea acțiunilor structurii de audit intern.
Sursa: DNA (pna.ro)
