Rolul central al achizițiilor publice în economie
Conform www.europarl.europa.eu, autoritățile publice din UE încheie contracte de lucrări și servicii cu un volum anual de tranzacții de 2.448 miliarde EUR, transformând achizițiile publice într-un pilon esențial pentru creșterea economică, crearea de locuri de muncă și stimularea inovației.
Din păcate, achizițiile publice sunt o țintă atractivă pentru practici corupte, care pot submina dezvoltarea economică și eficiența utilizării fondurilor publice.
Ce sunt indicatorii de risc de corupție în achizițiile publice?
Utilizarea indicatorilor de risc în achizițiile publice joacă un rol crucial în detectarea neregulilor, deoarece aceștia oferă semnale de avertizare înainte ca problemele să devină majore.
Sunt o multitudine de indicatori de risc, precum numărul mic de oferte pentru un contract, modificări frecvente în specificațiile tehnice, atribuire directă, întârzierea în livrarea proiectelor, etc.
Noi numim acești indicatori de risc „red flaguri”. Constatarea acestora într-o procedură de achiziție, nu reprezintă neapărat o problemă.
Opendender.eu, platforma folosită de către iMonitor, ne poate arăta prezența acestor red flaguri, dar nu poate identifica și dacă autoritatea contractantă a încălcat normele în vigoare referitor la procedura demarată. Așadar, de exemplu, nu simpla folosire a procedurii simplificate face obiectul unui abuz, ci modul în care aceasta este folosită, deoarece, autoritatea este obligată sa facă aplicare normelor legale.
În fine, monitorilor le revine responsabilitatea de a verifica daca aplicarea normelor a fost făcută în mod corect. De asemenea, la identificarea acestor indicatori, nu putem prezuma că autoritatea contractantă a fost de rea credinta, intrucat, se mai pot face și erori.
Importanta indicatorilor de risc
Folosirea indicatorilor de risc în achizițiile publice reduce activitatea infracțională și aceasta se manifestă concret prin prevenirea faptelor de corupție. Atunci când datele și indicatorii de risc sunt accesibili publicului, monitorizarea devine mai riguroasă, iar potențialii actori corupți sunt conștienți că acțiunile lor sunt supravegheate. Acest lucru reduce semnificativ motivația de a recurge la practici frauduloase, întrucât riscul de a fi descoperiți și sancționați este mult mai ridicat. Astfel, se creează un mediu competitiv și corect, în care companiile oneste pot concura în mod egal, fără a fi dezavantajate de corupție sau favoritisme.
În concluzie, este absolut necesar să identificăm si să prevenim practicile frauduloase pentru a ne asigura ca banii publici sunt folosiți în mod corect, activitate ce asigura menținerea unui stat de drept funcțional.
