Comisia pentru învățământ din Senatul României se întrunește în ședință marți, pe 29 martie, senatorii urmând să discute o serie de proiecte cu impact asupra sectorului de învățământ. Acordarea finanțării și pentru școlile speciale private (inclusiv cele autorizate, care nu au acreditare/personalitate juridică), condiționarea acordării finanțării suplimentare a universităților pe baza unor criterii calitative și interzicerea difuzării conținuturilor de promovare a schimbării de sex și a homosexualității (promovată de către UDMR) sunt doar câteva dintre aspectele care fac obiectul dezbaterilor de săptămâna aceasta.
Primul punct de pe ordinea de zi din această săptămână este reprezentat de un proiect legislativ aparținând mai multor deputați și senatori USR, printre care Silvia Dinică, Ștefan Pălărie și Irineu Darău. L468/2021 a fost adoptată tacit de către Camera Deputaților, Senatul fiind decizională. Legea prevede acordarea finanțării și pentru școlile speciale private, nu doar pentru cele de stat. Dacă inițiativa va trece în această formă, școlile speciale (autorizate provizoriu, dar și acreditate) vor beneficia de finanțare de la bugetul de stat, prin sumele defalcate prin bugetele locale/bugetele consiliilor județene. De asemenea, legea prevede păstrarea limitelor de salarizare prevăzute pentru personalul angajat în unitățile speciale de stat și limitele de normare a cadrelor didactice, didactice auxiliare și nedidactice în raport cu numărul de clase/elevi.
,,Deși legea nu distinge între unitățile de învățământ de stat și particular, în practică, s-a evidențiat următoarea situatie: unitățile de învățământ speciale particulare nu primesc finantare din partea consiliului județean pe motiv că legea nu evidențiază în mod expres că și unitățile de învățământ speciale particulare beneficiază de finanțare de la bugetul de stat”, se arată în expunerea de motive, semnată de inițiatorul Ștefan Pălărie. CNCD a stabilit prin Hotărârea 4/11.01.2017 că neacordarea finanțării pentru învățământul special particular constituie discriminare, mai arată inițiatorii. Prin sentința civilă definitivă nr. 240/2018, nr. dosar 6483/108/2017 a Tribunalului Arad s-a dispus acordarea finanțării pentru o unitate de învățământ special particulară pentru anul 2017.
Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au dat undă verde adoptării proiectului, cu observația că și pentru învățământul confesional ar trebui procedat la fel. Guvernul nu susține adoptarea proiectului, motivând lipsa resurselor, dar și o problemă cu privire la finanțarea școlilor private care nu au acreditare (inițiatorii doresc acordarea finanțării și pentru școlile private care au doar autorizație provizorie, deci fără personalitate juridică).
Ce spune Guvernul? O unitate de învățământ particular, indiferent că este învățământ de masă sau învățământ special, nu poate primi finanțare din fonduri publice decât de la momentul în care are personalitate juridică, respectiv de la momentul acreditării.
Dacă va fi adoptată, legea ne va costa 2 milioane de lei/an, întrucât există doar 60 de elevi școlarizați în școli speciale particulare în momentul de față.
Al doilea punct pe ordinea de zi: un proiect legislativ cu impact asupra universităților. Printre inițiatori se află mai mulți deputați și senatori USR, trei deputați PNL, un deputat AUR și președintele Comisiei pentru învățământ din Senat, Monica Anisie. La Camera Deputaților, L493/2021 a primit raport de respingere în Comisia pentru învățământ.
Dacă proiectul va fi aprobat, legea va interzice universităților să mărească taxele pe parcursul școlarizării, iar taxele, precum și numărul de locuri vor fi comunicate studenților cu cel puțin 3 luni înainte ca admiterea să înceapă (în forma actuală a legii, condițiile de admitere trebuie comunicate cu cel puțin 6 luni înainte de admitere). Deși taxele nu se vor mai putea mări pe perioada școlarizării, indexarea cu rata inflației va fi, în continuare, posibilă. ,,În afara creșterilor de taxe de scolarizare, în medie de peste 20% în ultimii 3 ani, un fenomen adus în atenția publică a fost dorința sau chiar decizia de a crește taxele de școlarizare ale studenților în timp ce aceștia sunt înmatriculați deja la programul de studii”, se arată în expunerea de motive, semnată de deputatul USR Filip Havârneanu, membru al Comisiei pentru învățământ.
Consiliul Legislativ și-a dat OK-ul, nu și Consiliul Economic și Social, care a acordat aviz nefavorabil adoptării inițiativei legislative, deoarece, consideră reprezentanții, costul indexării inflației (devalorizării monedei) nu trebuie să îl plătească studentul. Guvernul se opune adoptării acestei inițiative legislative, invocând autonomia universitară a instituțiilor de învățământ superior, implicit dreptul de a decide asupra taxelor. Aceleași argumente le-a avut și Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților, când a respins proiectul, dar și Comisia pentru învățământ din Senat (decizională), care a respins proiectul cu unanimitate. Biroul Permanent al Senatului a solicitat Comisiei de specialitate să mai analizeze o dată proiectul legislativ.
Al treilea punct pe ordinea de zi se referă tot la învățământul superior, unde, deputați și senatori USR propun condiționarea fondului distinct pentru dezvoltare instituțională a Ministerului Educației de către atingerea unor obiective privind calitatea învățământului și a cercetării în universități. Acest fond distinct va avea o valoare de min. 50% din totalul fondurilor destinate universităților de stat ca finanțare de bază.
Cum va fi acordată finanțarea suplimentară a universităților, dacă acest proiect (L125/2022) devine lege?
- 20% – calitatea cercetării științifice, creației artistice sau performanție sportive;
- 10% – în funcție de implicarea studenților de la licență și masterat în programe de cercetare;
- 20% – în funcție de gradul de internaționalizare (mobilități studențești, studenți străini înscriși la programul de studii);
- 30% – se aloca in funcție de gradul de absorbție a absolvenților pe piața muncii in domeniile corespunzătoare specializării în interval de 3 ani de la absolvirea studiilor de licență.
Guvernul nu susține adoptarea acestui proiect legislativ. În acest caz, Camera Deputaților este cea decizională.
Al patrulea punct pe ordinea de zi vizează o propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, inițiată de deputați ai UDMR. Printre altele, proiectul L131/2022 prevede:
,,Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva abuzului, neglijării, exploatării, traficului, migrației ilegale, răpirii, violenței, pornografiei prin internet, difuzării prin orice mijloace de conținuturi privind devierea de la sexul stabilit la naștere sau popularizarea schimbării de sex sau a homosexualității, precum a oricăror forme de violență, indiferent de mediul în care acesta se află: familie, instituții de învățământ, medicale, de protecție, medii de cercetare a infracțiunilor, de reabilitare/detenție, internet, mass-media, locuri de muncă, medii sportive, comunitate”. La acest proiect de lege, Comisia pentru drepturile omului, egalitatea de șanse, culte și minorități a acordat un aviz favorabil adoptării.
Cu privire la acest proiect legislativ, Consiliul Legislativ a dat undă verde adoptării, în timp ce Consiliul Economic și Social a transmis că proiectul ar reprezenta o încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului (articolul 8) și ar contribui la crearea unui stigmat împotriva unor copii, legea fiind astfel contrară interesului copilului.
Un alt proiect de lege aflat pe ordinea de zi prevede măsuri suplimentare pentru siguranța pietonilor, inclusiv condiții de deplasare pe drumurile publice pentru grupurile de școlari și preșcolari (care, dacă inițiativa devine lege, vor fi însoțite de către două persoane adulte). Inițiatorii sunt deputați și senatori ai PNL și PSD. Atât Consiliul Legislativ, cât și Consiliul Economic și Social au avizat favorabil proiectul de lege.
Ultimul proiect de lege pe care îl vor dezbate senatorii este cel care vizează punerea în acord a Legii pentru modificarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr.407/2006 cu Cererea de Reexaminare a Președintelui României (L180/2021).
Sunt total de acord cu legea protejarii copilului impotriva abuzurilor inclusiv a celor manifestate din ce in ce mai puternic si impuse cu forta dictaturii de catre minoritatile sexuale si cele asa zis transgender, acestea din urma avind in realitate un pur caracter medical psihiatric nu sexual!