Guvernul României nu vrea transparență decizională în universități. Află ce vor discuta senatorii din Comisia pentru învățământ pe 22 martie

Monitorul Educației din România – extemporal parlamentar este proiectul prin care încercăm să aducem mai aproape de cetățenii obișnuiți lucrările Parlamentului în domeniul educației. Dacă săptămâna trecută am avut surpriza nefericită să găsim ordinea de zi a Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților publicată cu doar câteva ore înainte de începerea dezbaterilor pe site, într-o manieră lipsită de transparență și deschidere față de cetățeni, astăzi ne întoarcem la Comisia decizională – Comisia pentru învățământ din Senatul României. Pe 22 martie, senatorii se întrunesc pentru a dezbate următoarele proiecte, pe care Monitorul Educației le-a analizat pentru tine. Iată cum arată ordinea de zi:

Una dintre inițiativele legislative care urmează să fie dezbătute la ședința Comisiei pentru învățământ din Senat din această săptămână este L98/2022, un proiect care vizează asigurarea transparenței în universități. Mai exact, această inițiativă vizează ,,asigurarea transparenței deciziilor și a rezultatelor, prin comunicarea periodică și adecvată a acestora”. Inițiativa legislative aparține unui grup de parlamentari (deputați și senatori) din partea Partidului Național Liberal și Uniunea Salvați România, printre care se află președinta Comisiei pentru știință, inovare și tehnologie, Silvia Dinică, președinta Comisiei pentru învățământ din Senat, Monica Anisie, membri ai Comisiei pentru învățământ din Senat, precum Adrian Hatos, Ștefan Pălărie, Irineu Darău etc.

În cazul acestei legi, Comisia pentru învățământ este cea de raport, decizională. Dacă această comisie va acorda un raport favorabil, este foarte probabil ca acest proiect de lege să treacă de Senat și să meargă direct la promulgare. ,,Pentru o guvernanță universitară care să se bucure de sprijinul beneficiarilor și de cel al cadrelor didactice implicate in procesul educațional, este necesară o transparentizare la nivelul conducerii universităților. În acest sens este benefică publicarea deciziilor și hotărârilor Senatului universitar, ale Consiliului de administrație, ale Consiliilor facultăților și ale Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat (unde este cazul), inclusiv anexe și procese-verbale ale sedințelor în care acestea au fost luate”, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ, semnată de senatoarea USR Silvia Dinică.

Dacă această inițiativă legislativă va deveni lege, instituțiile de învățământ superior vor publica, în format electronic accesibil pentru căutare, salvare, distribuire și imprimare, pe site-urile oficiale ale instituțiilor de învățământ superior, în termen de 30 de zile de la redactarea, încheierea, adoptarea sau actualizarea lor, următoarele acte juridice și informații:

• Deciziile si hotărîrile Senatului universitar, Consiliului de administrație, Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat, acolo unde este cazul, inclusiv anexele;
• Hotărârile Comisiei de etică universitară;
• Contractul instituțional și contractul complementar de finanțare;
• Contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul instituției de învățământ superior;
• Componența structurilor decizionale/consultative și datele de contact ale membrilor;
• CV-urile și fișele de autoevaluare detaliată conform standardelor CNATDCU în domeniu ale tuturor conducătorilor de doctorat, actualizate anual;
• Bilanțul contabil anual;
• Lista sponsorizărilor și donațiilor primite de instituția de învățământ superior, arătând cine este donatorul sau sponsorul, valoarea donației/sponsorizării și data încheierii contractului, listă actualizată anual.

În ciuda faptului că atât Consiliul Legislativ, cât și Consiliul Economic și Social au avizat favorabil proiectul legislativ, instituția care se opune adoptării inițiativei este tocmai Guvernul României. ,,Inițiativa legislativă nu poate fi susținută, întrucât nu se impune modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, cu prevederi referitoare la creșterea accesului publicului la informațiile de interes public, întrucât instituțiile de învățământ superior publică, încă din anul 2016, pe site-urile oficiale informații de interes, cu respectarea Memorandumului menționat și a Regulamentului general privind protecția datelor” este motivul pentru care Guvernul nu susține adoptarea acestei legi care ar oblige universitățile să publice informații de interes public precum CV-urile conducătorilor de doctorat, a hotărârilor Senatului universitar și a listei privind sponsorizările și donațiile obținute. Până acum, această inițiativă legislativă a primit și un aviz favorabil de la Comisia pentru comunicații și tehnologia informației, prezidată de social-democratul Marius Humelnicu.

Un al doilea proiect legislativ care urmează să fie dezbătut în această săptămână este L291/2021 privind aprobarea unei ordonanțe de urgență a Guvernului în domeniul educației. Potrivit Guvernului, în contextul organizării concursurilor pentru directori anul trecut, s-a ajuns la concluzia că se impune o lărgire a bazei de selecție a personalului apt să se înscrie la concursul pentru ocuparea funcției de director/director adjunct în unitățile de învățământ preuniversitar, astfel încât a fost eliminată obligația ca participanții la concurs să fie parte din Corpul național de experți în management educațional (CNEME).

Ce este CNEME? Corpul Naţional de experţi în management educaţional este pepiniera pentru viitorii conducători ai unităților de învățământ din preuniversitar, spune Ministerul Educației. Realitatea contrazice acest lucru: instituția CNEME și-a pierdut din credibilitate întrucât concursurile de selecție organizate până acum nu au fost suficient de exigente, fapt care a permis intrarea în acest corp și a unor non-experți.

Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților a aprobat această lege de adoptare a OUG fără amendamente. Consiliul Legislativ a oferit aviz favorabil adoptării acestei OUG.

La Senat, L291/2021 a primit:

• Aviz favorabil de la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială;
• Aviz nefavorabil de la Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități.

De asemenea, săptămâna aceasta la Comisie se va discuta și L106/2022, despre care am scris în prima agendă parlamentară dedicată educației publicată acum două săptămâni, o lege care introduce noi drepturi pentru persoanele cu dizabilități (inclusiv o alocație de hrană pentru copiii cu dizabilități). Avizul Comisiei pentru învățământ nu a fost încă acordat, deși trebuia transmis până în data de 9 martie 2022. În cadrul acestei ședințe, membri ai Comisiei pentru învățământ vor putea aduce amendamente pe acest proiect legislativ.

Un alt proiect care va fi dezbătut în ședința din 22 martie vizează stabilirea unor măsuri de sprijin și asistență umanitară. Printre altele, proiectul privind aprobarea ordonanței de urgență a Guvernului face referire la următoarele măsuri pentru copii și tineri:

• Minorii neînsoțiți de părinți sau de un alt reprezentant legal, care provin din zona conflictului armat din Ucraina și intră în România, beneficiază de protecția specială prevăzută în Legea nr. 272/2004 privind protecța și promovarea drepturilor copilului;
• Minorii au dreptul și la educație în unitățile de învățământ din România, dar și dreptul la cazare gratuită în internatele școlare, dreptul la rechizite, îmbrăcăminte și încălțăminte, inclusiv alocație de hrană;
• De asemenea, elevii refugiați din Ucraina vor beneficia de statutul de audienți în școlile din România și vor avea drepturi similare cu elevii înscriși la școlile din țara noastră, inclusiv facilități de transport. Din forma transmisă de Guvern, nu reiese că elevii din Ucraina vor avea gratuitate și pentru transportul județean (așa cum, în prezent, nici elevii din România nu au). Mai mult, OUG face referire la articolul 84, lit. c), care nu mai este în vigoare de doi ani. Elevii ucraineni nu vor putea primi, astfel, gratuitate pentru transport în România, ci doar o facilitate de 50%, din cauza lipsei clarității legii.

În cazul proiectului de aprobare a acestei OUG, Camera Deputaților este cameră decizională, Comisia pentru învățământ din Senat fiind sesizată pentru aviz.

Ultimele două puncte ale ordinii de zi vizează politici educaționale la nivel european: o comunicare a Comisiei Europene privind o Strategie Europeană pentru Universități, respectiv o Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului Uniunii privind conectivitatea securizată pentru perioada 2023-2027.