Proiectul Crucii gigantice care ar urma să fie ridicată în centrul orașului a încins spiritele. Această idee readuce în discuție faptul că Bucureștiul nu are o strategie reală de urbanism. De fapt, există, s-au și plătit bani buni pentru ea, dar a fost blocată. Planul strategic nu era bun sau încurca interesele administrației locale, lăsând ușa larg deschisă oricărei ”idei” apărute peste noapte? La sfârșitul anului 2010, Primăria București a semnat, cu un consorțiu de firme, un contract de circa 6 milioane de euro pentru realizarea unei strategii și a mai multor proiecte care ar fi urmat să schimbe faţa orașului.
România Curată vă invită la DEZBATERE PUBLICĂ. Într-un prim articol, vă prezentăm ce presupune acest plan și unde s-a împotmolit, iar în zilele următoare opinii legate de acesta. Este ceea ce își doresc bucureștenii? Rezolvă problemele spațiului public al Capitalei? Ce spun specialiștii? Dar reprezentanții societății civile și d-voastră, cei care sunteți proprietarii și beneficiarii acestui spațiu public?
Proiectul, denumit Planul Integral de Dezvoltare Urbană pentru zona centrală (PIDU), propune reamenajarea bd. Unirii – zona cu fântâni și Piața Constituției, reamenajarea Pieței Lahovary și a Pieței Cantacuzino, reamenajarea spațiului verde de la Sala Palatului, reamenajarea Parcului Izvor și conectarea cu str. Lipscani printr-un pod peste Dâmboviţa, reamenajarea zonei Piața de Flori, reconstruirea Podul Calicilor. În aceste zone ar urma să fie construite și parcări subterane cu câteva sute de locuri pentru scoaterea mașinilor de pe trotuare și amenajarea unui traseu pietonal și pentru piste de biciclete.
Până în prezent, municipalitatea a plătit pentru acest proiect circa 15 milioane lei fără TVA, iar arhitecții au realizat strategia, studiile de fezabilitate și Planurile Urbanistice Zonale pentru fiecare proiect în parte, însă documentațiile de urbanism s-au împotmolit la Comisia Tehnică de Urbanism de pe lângă Primăria Capitalei de peste un an.
Membrii Comisiei Tehnice de Urbanism nu au dat undă verde proiectelor, motivând că nu sunt suficient detaliate, nu există studii de trafic care să arate ce impact vor avea aceste proiecte asupra circulației, iar proiectanții nu țin cont de părerea membrilor Comisiei de Urbanism.
Dacă CTUAT va aviza PUZ-urile, acestea urmează să fie supuse aprobării Consiliului General, iar după aceea proiectele urmează a fi depuse pentru a se obține fonduri europene nerambursabile în valoare de circa 200 milioane de euro.
Ce proiecte propune PIDU
Bulevardul Unirii – Piața Constituției- Mânăstirea Antim
Primul proiect din PIDU propune ca bulevardul Unirii între Piața Unirii și Casa Poporului să devină pietonal în cinci etape, potrivit ultimei variante a PIDU prezentate în septembrie 2015. În prima etapă se va construi un mare parcaj subteran de circa 1.000 de locuri în Piața Constituției, pentru a fi mutate acolo mașinile parcate pe bulevard, apoi va fi desființat un sens de circulație, traficul fiind mutat pe benzile rămase și zona reamenajată. În ultima etapă, mașinile nu vor mai putea circula deloc pe această bucată din boulevard, fiind permis doar accesul mijloacelor de transport în comun și al bicicletelor.
“Centrul nu este un cartier dormitor. Oamenii de acolo au fost foarte încinşi şi agitaţi în mod gratuit. Până la urmă s-a ajuns la o strategie în 5 etape. Strategia noastră este să eliberăm bulevardul de maşini şi să le mutăm într-un parcaj subteran în Piaţa Constituţiei. În ultima etapă se va pietonaliza complet bulevardul şi va deveni o mare promenadă fără maşini. În a doua etapă se aduc la acelaşi nivel străzile şi trotuarele şi se reamenajează zona. În a treia etapa, banda de circulaţie din sud se elimină şi cea din dreapta se transformă într-o bandă cu dublu sens. Acele parcări aflate de-a lungul bulevardului vor dispărea. Apoi se elimină şi această bandă de circulaţie şi va deveni un mare pietonal. Autobuzele vor putea să circule în continuare pe acest bulevard”, a explicat Mario Kuibus, arhitectul care realizează acest proiect, în septembrie.
Inițial, proiectanții doreau să desființeze doar benzile de circulație aflate pe o parte a fântânilor arteziene, însă locuitorii din zonă nu au fost de acord cu această soluție, deoarece eventualele terase ce ar apărea în zonă ar perturba liniștea, și au fost nemulțumiți cei care se aflau pe partea pe care rămânea traficul auto.
Fântânile arteziene vor fi modernizate, se va pune mobilier urban nou, cișmele, mese de șah și parcări pentru biciclete și un turn de observație spre Piața Unirii. De-a lungul promenadei se vor amplasa pavilioane pentru cafenele și ceainării. Fântânile arteziene vor păstra amprenta celor vechi, dar vor fi 3D. O parte dintre teii uscaţi și degradați de pe bd Unirii vor fi sacrificați, urmând să fie înlocuiți cu arbori sănătoși.
“În zona Mânăstirii Antim, sensul și numărul benzilor de circulație auto se va păstra, în schimb se va modifica traseul lor, în sensul eficientizării, astfel câștigându-se spațiu pietonal și spațiu verde. Parcajele auto se vor menține de o parte și de alta a circulației auto, însă vor fi în număr mai mic decât în prezent (existând parcarea din piața Constituției). Zona din faţa Mânăstirii Antim (la intersecția str. Justiției cu str. Antim Ivireanu) va fi zonă pietonală, cu acces auto ocazional pentru parcajele mânăstirii, parcajele riveranilor și accesul în curtea mânăstirii. Pentru accesibilizarea zonei, se va crea un spațiu public de legătură primitor între Bulevardul Unirii și Mânăstirea Antim”, explică arhitecții în proiectul pentru această zonă.
“În prezent, bulevardul Unirii nu dispune de o infrastructură propice pentru pietoni și bicicliști, de mobilier urban sau de un sistem de iluminat adecvate, vegetația este neîntreţinută și parţial uscată și degradată, iar fântânile nu sunt funcționale. Fiind un reper important la nivelul orașului, având o lățime considerabilă a părții pietonale și beneficiind de prezenţa vegetației și a fântânilor, bulevardul are potențialul de a deveni un spațiu public important. În Piața Constituției, tipul de ocupare al terenului, în acest caz, domeniul public, este parcarea supraterană, fiind utilizată numai ocazional ca spațiu de evenimente, pentru concerte, târguri sau expoziții. Zona Mânăstirii Antim este greu accesibilă şi destructurată”, mai spun arhitecții.
Piața Lahovari și Piața Cantacuzino
Al doilea proiect propune reamenajarea Piețelor Cantacuzino (piața dintre Parcul Icoanei și Parcul Ioanid) și Lahovari și a străzii Eremia Grigorescu care le leagă. Sub Piața Cantacuzino și Lahovari ar urma să se construiască două parcări subterane.
Proiectul își propune să reconfigureze Piața Lahovari astfel încât să se păstreze statuia lui Alexandru Lahovari, vor fi plantați arbori, locurile de parcare reconfigurate și împuținate, iar accesul mașinilor va fi permis în special la Spitalul Oftalmologic.
Pentru Piața Alexandru Cantacuzino, proiectul își propune reorganizarea traficului rutier astfel încât să se realizeze o trecere pietonală între cele două parcuri din zonă. După finalizarea construcției parcajului subteran, spațiul de deasupra va fi amenajat cu arbori.
Parcul Izvor – reconstruirea Podului Mihai Vodă
Proiectul propune regândirea zonei Parcului Izvor – Brezoianu – Lipscani. Astfel, podul Mihai Vodă, demolat în 1977, ar urma să fie reconstruit, iar zonele de la cele două capete ale podului (scuarul și strada Lipscani și scuarul Izvor) vor fi reamenajate și se vor construi două parcări subterane.
“Strada Lipscani va fi reamenajată. Se va scoate circulația auto de pe segmentul dintre Strada Radu Elie și strada Anghel Saligny. Pavajul, mobilarea și iluminatul se vor face unitar pentru întreaga suprafață”, explică arhitecții. La celălalt capăt al podului, în scuarul Izvor va fi amenajat un amfiteatru.
Parcajul Lipscani va avea două nivele și un număr total de locuri de parcare de 168, câte 89, respectiv 79 pe nivel. Accesul se face pe o rampa dreaptă, sens unic, din Splaiul Independenţei printr-o arteră de decelerare. Ieșirea se face tot în Splai, dar la capătul opus al laturii adiacente Splaiului Independenţei. Parcajul Izvor, sub scuarul amfiteatrului, va avea un nivel și un număr total de locuri de parcare de 164. Sunt prevăzute două accese și două ieșiri, pe rampe drepte, cu sens unic, o ieșire din Splaiul Independenţei și două accese și o ieșire din/în Strada Libertății”, explică arhitecții.
Și Parcul Izvor va primi o altă faţă. “Se propune transformarea lui dintr-un maidan plantat într-un parc urban reprezentativ pentru centrul Bucureștiului, o anticameră cu două intrări: spre Muzeul Național de Artă Contemporană și, opus, spre centrul istoric al Bucureștiului. Aleile pietonale ale parcului vor fi trasate pe locul vechilor străzi ale cartierului Uranus şi se va reface simbolic topografia zonei, cum era ea înaintea demolărilor din anii ’80. Se va reface parțial și dealul Mânăstirii Mihai Vodă și se va construi un memorial/spațiu expozițional îngropat în zona fostei Mănăstiri Mihai Vodă”, explică arhitecții.
Spațiul verde de la Sala Palatului
Potrivit proiectanților, parcarea de la suprafață va fi desființată, iar mașinile vor fi duse în parcarea subterană care se va amenaja sub acest spațiu, iar în faţa Sălii Palatului vor fi amenajate gradene şi fântâni arteziene.
Cele două părculeţe din stânga și din dreapta sălii vor fi și ele reamenajate, iar vizitatorii vor putea sta în două spații gen “acvarii de sticlă, transparente”, unde vor putea bea un ceai sau o cafea.
Reamenajare Piața de Flori
Piața de Flori va fi reamenajată şi modernizată, iar în subsol va fi construită o parcare subterană cu 360 de locuri. În zonă se va realiza şi un traseu pietonal.
“Înspre Calea Rahovei este propusă salubrizarea terenului și eliminarea construcțiilor cu caracter improvizat. Sunt propuse a fi reabilitate și refuncționalizate corpul dinspre bd. Coșbuc și corpul de piață construit în aceeași perioadă, dinspre calea Rahovei. Cele două ganguri ale clădirii pieței, în prezent obturate, vor fi redate în folosință, realizând un parcurs coerent între cele două jumătați ale terenului , care până acum funcționau independent ca piață agro-alimentară și piața de flori improvizată. Porticul Pieței Coșbuc se continuă cu parcursuri agrementate cu copertine care apără de soare și intemperii varietatea de flori și mese care te invită la prânz sau numai la un ceai”, propun arhitecții.
PIDU este realizat de consorțiul ASUB, format din 14 companii: 9 birouri de arhitectură și urbanism – Re-Act Now Studio, DSBA, Space Syntax, Soare&Yokina arhitecți asociați, IGLOO Architecture, Studio Basar, Astil, Macarie O’looney architects, Republic of Architects și 5 companii de specialitate: Synergetics Corporation (finanțări), DC Communication (comunicare /consultare), Polarh Design (studii istorice/restaurări), KVB Economic (mediu) şi KXL (trafic).
Un NU hotarat acestui plan pentru zona Unirii. Circulatia rutiera de pe bulevardul Unirii zona Fantani nu are pe unde sa fie redirectionata decat cu distrugerea toatala a acesteia in intreg Bucurestiul.
Nu exista fizic rute alternative pentru redirectionare. Toate strazile din acea zona sunt gatuite in acest moment. Traficul care face legatura intre cartierele din zona sud-vest cu estul capitalei nu poate fi trecut prin alte zone. Zonele Drumul Taberei, 13 Septembrie, Rahova care oricum sunt distruse in privinta traficului ar fi efectiv bulversate si nu s-ar mai circula pur si simplu.
NU acestea sunt prioritatile reale pentru Bucuresti in acest moment. Prioritate absoluta trebuie sa fie soseaua de centura zona de sud intre A1 – sos Giurgiului – A2 si pasarelele aferente care sa destupe circulatia distrusa si sa preia o parte importanta din traficul care se face prin interiorul Bucurestiului din cauza lipsei acestei sosele de centura cu regim de autostrada.
Stiu ca presiunile financiare pentru planul din zona Unirii – Fantani sunt uriase pentru ca zona de magazine falimentare acum de acolo sa fie vitalizata si sa inceapa sa produca sume uriase de bani in beneficiul unor anumiti oameni, care pot fi depistati cu usurinta daca se doreste iar surpizele vor fi uriase, dar nu se poate distruge circulatia in jumatate din Bucuresti pentru ca sa inceapa cateva persoane sa castige bani cu nemiluita!!! Si va spun sincer ca oricum se inseala in privinta acesta deoarece nu o sa aduca un surplus de clienti ci dimpotriva o sa-i piarda si pe cei putini pe care-i au acum deoarece nu se mai poate ajunge cu masina in zona.
Pe bulevardul Kogalniceanu a fost introdus sens unic, parcarile au fost interzise de-a lungul bulevardului, trotuarele au fost marite foarte mult si cu toate astea magazinele care inainte mergeau foarte, foarte bine, acum abia mai supravietuiesc pentru ca odata cu neputinta de a mai parca masinile pe bulevard au disparut si oamenii. Trotuarele sunt libere frumoase si fara clienti. Mai bine militati sa se dea drumul la circulatie pe ambele sensuri pe bulevardul Mihail Kogalniceanu-Elisabeta si sa se poata parca masini ca sa inceapa si economia in zona sa se revitalizeze!!!
@ alex: și nu consideri că problema majoră e un transport în comun dezvoltat? să nu fie nevoie să ajungi cu mașina în centru? dacă ești șofer, ai fi dispus să plătești o taxă de traversare a centrului, așa cum s-a instituit deja în alte orașe din Europa (taxă care se folosește exclusiv pentru dezvoltarea transportului în comun, pite de biciclete, pietonale etc.)?
Iar punem carul inaintea boilor! Atunci sa se faca un transport in comun extraordinar si abia apoi dupa ce se constata decongestionarea traficului rutier sa se puna in aplicare planurile de gatuire a traficului rutier, altfel obtinem explozii de nervi in societate. Dar din nou afirm ca in zona Unirii sunt interse financiare majore legate de salba magazinelor falimentare de acolo, oricum se insala amarnic si tot fara clienti o sa ramana la fel ca cele de pe Calea Victoriei si Bd Kogalniceanu actuale!!!
Cat despre occidentul european vazut de mine, acolo exista tangenziale in jurul oraselor cate 3-4 benzi pe un sens plus o structura rutiera extraordinar de bine dezvoltata.
Taxa de traversare se poate introduce:
– doar dupa ce exista alternative rutiere care acum sunt inexistente in Bucuresti!
– doar daca veniturile populatiei permit o asemenea taxa. Bucurestiul este format contrar perceptiilor publice in mod majoritar din oameni saraci.
Si acum din cate-mi aduc eu aminte de cand am fost ultima data prin occident in Italia n-am auzit de taxa pentru centrul orasului, nici in Austria, ci doar in Londra. Era acum ceva ani dar nu cred ca s-a schimbat intre timp. Totusi sa nu confundam Romania cu occidentul din nici un punct de vedere! Si in occident au trecut zeci de ani de dezvoltare economica reala a populatiei pana sa se ajunga la taxe de traversare a oraselor! In Romania se practica oricum sufocarea financiara a populatiei prin Ultra-taxare, asta mai lipsea inca o taxa!
Desigur, dar transport public actual este departe de a fi dezvoltat si pe deasupra este impotmolit in traficul haotic din Bucuresti.
Cu cca 30-40% din carosabil ocupat de masinile parcate, un sistem de rezervare a parcarilor de resedinta defectus (o masina practic ocupa 2 locuri de parcare-cel rezervat si unul temporar pe langa serviciu) si numarul de masini in continua crestere orice solutie de dezvoltare / modernizare a Bucurestiului trebuie sa aiba ca livrabil si solutii de imbunatatire a conditiilor de trafic (public si privat)
@ Max: există suficiente studii, începând cu anii 70, de când s-a conștientizat problema, care arată că ”fluidizarea” traficului e o capcană – cu cât mai multe benzi și cu cât mai multe străzi pt. mașini care trec prin centru, cu atât problema se agravează: tot mai mulți vor să vină cu mașina în centru, asta înseamnă că trebuie amenajate tot mai multe locuri de parcare, crește exponențial poluarea etc. – dezvoltă metroul (care n-are treabă cu traficul de suprafață), rezervă bandă exclusiv pt. traficul în comun (cu săltat de carnet pe cel puțin trei luni pentru cine se bagă pe banda de transport în comun), pune taxe speciale pt. traversat centru și parcare în centru, fă piste pentru biciclete, care n-au nevoie de atâta spațiu ca o mașină (sunt soluții aplicate cu succes în multe orașe din lume; spre deosebire de orașele care și-au făcut autostrăzi peste autostrăzi – nu mă refer la cele de ocolire a orașului – care s-au dovedit a fi un eșec)
Centura Bucurestiului pe cel putin doua benzi pe sens este prioritate absoluta inaintea acestui proiect sau nu?! Ca sa ne lamurim de pe ce pozitii plecam ca altfel putem sa punem in aplicare tot felul de nazbatii care pana la urma o sa duca la explozia populatiei cum era sa se intample in Drumul Taberei cu parcul de acolo si celelalte tampenii de investitii gen sistematizarea gazonului dintre blocuri care se fac acolo!
Exact un megasantier pentru fanteziile utopice ale oricui care sa distruga centrul Bucurestiului ne mai trebuie ca in rest le aveam chiar pe toate, de parca oricum nu e un oras facut praf si pulbere de santiere peste tot care nu se mai termina plus furturi pe masura investitiei!!!
@ alex: te referi la cruce sau la planul de dezvoltare? în al doilea caz nu e obligatoriu să îl execuți, ci doar ca în momentul în care începi execuția (pe rând) să-l respecți (sunt orașe ca Madrid, Paris etc. unde planurile metroului au fost realizate la sfârșitul sec. al XIX-lea, dar asta nu înseamnă că au și făcut atunci toate liniile, ci pe măsură ce orașele s-au dezvoltat, ideea e, însă, că mai bine de o sută de ani planurile respective au fost respectate, nu s-a apucat fiecare primar să facă o linie de metrou cum îl ducea pe el capul sau, mai exact, pe unde aveau proprietăți imobiliare ”sponsorii” lui)
@Mihai Gotiu: Solutii generice aplicate cu succes in alte orase exista desigur. Problema este adaptarea lor la specificul Buc. de astazi si conceperea unui plan general de modernizare/ dezvoltare a orasului urmata de o implementare etapizata consistenta (nu ca la autostrazi: 50km in Transilvania, 50km in Dobrogea, etc. )
Un plan de dezvoltare al centrului Buci trebuie sa considere si aspectele de trafic public si privat plecand de la fluxurile actuale si venind cu solutii de imbunatatire si implementare ce trebuiesc dezbatute public.
@ Max: de asta am și propus dezbaterea publică :)
@MIhai Gotiu, ma refer la planul de dezvoltare. Trebuie stopata din fasa toata nebunia aia. Pur si simplu suntem cu nervii la pamant de atatea santiere, nu se mai poate pur si simplu. Nu mai avem nevoie de inca o nebunie precum acest plan de dezvoltare care sa distruga si mai mult circulatia si viata in oras.
Va rog frumos daca tot vreti sa faceti eperimente cu inchis circulatia in mijlocul orasului, puteti sa incepeti la Cluj si daca nu va sare lumea in cap acolo poate puteti sa expuneti planurile si in Bucuresti dar oricum aici va garantez ca o sa aveti parte de o revolta sociala. S-a ajuns la saturatie cu toate aceste proiecte aiuritoare precum am vazut ca se doreste in zona Unirii-Fantani.
Despre crucea de la Universitate mai bine o pune langa cartoful tras in teapa din fata MAI si am rezolvat problema bataii de joc la adresa Revolutiei.
@ alex: dezbaterea pentru spațiul public al Clujului a început acum mai bine de 10 ani, deja au fost închise străzi cin centru definitiv și vor mai fi închise și altele; după epoca Funar administrația nu și-a mai permis să schimbe fața orașului peste noapte (iar când și-a permis a primit o opoziție publică dură, astfel că a renunțat la idei) ; dar asta se întâmplă tocmai pentru că există un proiect pentru pietonalizarea centrului, aprobat prin 2007 (și care nu e finalizat, că se face pe etape) – tocmai asta e ideea necesității unui plan de dezvoltare: faci o dată unul, apoi îl aplici (chiar dacă durează până e finalizat), povestea cu Crucea din Piața Universității a apărut tocmai pentru că nu există un astfel de plan și atunci oricine nu doarme bine noaptea se trezește dimineața că are el ”o idee genială” pentru spațiul respectiv
@ Mihai Gotiu, inainte sa incepeti sa faceti ceva va rog eu frumos intrebati oamenii care traiesc in oras care sunt prioritatile, adica exact ceea ce nu a facut NIMENI pana acum. Puneti si voi intrebarea: Care sunt prioritatile voastre pentru Bucuresti?! Si incercati sa luati toate opiniile nu doar ale celor care scriu pe forumuri. O sa aveti surprize extraordinare si o sa va dati seama ca ceea ce vreti voi nu are nici o legatura cu problemele locuitorilor orasului. Lasati balta planul acela futurist utopic ca nici nu vreau sa intreb cati bani merg la firmele de acolo si ce se poate face in schimb cu acei bani.
Ultima data in Cluj am fost acum 30 de ani deci nu mai stiu aproape nimic dar luati cea mai importanta artera rutiera de acolo care nu mai are corespondent pentru a putea redirectiona traficul si inchideti-o!!! Vedeti ce se intampla?!!!
Revenind la Bucuresti, daca chiar va intereseaza binele cetatenilor si nu sunteti la fel ca toti ceilalti din spectrul politic care s-au perindat la primarie si au facut orasul praf si pulbere, va pot face o lista scurta cu principalele probleme ale oamenilor care trebuie rezolvate urgent, si pe urma putem sa visam cat vreti voi la planuri utopice care nu intereseaza decat firmele ce se alimenteaza din banii respectivi!!!
@ alex: păi ce vă oprește să inițiați un astfel de demers? să aflați care sunt prioritățile bucureștenilor, iar dacă le cunoașteți să vă implicați în realizarea lor? schimbarea n-a venit în Cluj de la politicieni, ci de la cetățeni, de la oameni care s-au implicat; întâmplarea face ca această schimbare să fi pornit la Cluj de la revendicarea (și schimbarea) spațiului public – asta nu înseamnă că e o rețetă, dar nici nu exclude posibilitatea ca ceea ce s-a dovedit a fi de folos și de succes într-un oraș să nu fie și în alt oraș
@Mihai Gotiu, eu sunt un simplu cetatean nu o organizatie civica, nu dispun de asemenea resurse. Am avut impresia ca voi din postura de ONG sau organizatie civica doriti implicarea directa in Bucuresti prin promovarea acestui proiect pe care eu unul si sincer cred sunt in asntimentul marii majoritati a bucurestenilor nu-l doresc. Credeam ca e vorba de o campanie probabil pentru eventuala sprijinire a lui Nicusor Dan si a echipei sale la primaria capitalei de anul viitor.
Daca va intereseaza opinia mea din postura de simplu cetatean despre ce anume trebuie sa aiba prioritate in rezolvarea problemelor din Bucuresti pot sa fac o lista care cred sincer ca o sa aiba majoritatea absoluta a voturilor din partea bucurestenilor.
Daca nu, puteti sa mergeti in continuare cu fantezia aia care nu este absolut deloc binevenita si vedeti ce lucruri rele se pot intampla pe viitor.
Eu nu am afirmat nimic despre constructia de autostrazi in centrul capitalei ci doar despre necesitatea primordiala a unei centuri ocolitoare pe cel putin doua benzi pe sens!!!
Prioritatile sunt cu totul altele pentru a se putea ajunge la fantezia unui oras precum Bucurestiul de tip pietonal. Daca vreti sa intelegeti acest lucru ok ,daca nu atunci cu siguranta nu va doresc succes in planurile de distrugere si mai accentuata a acestui oras facut terci de atatea santiere care nu se mai termina si atatea fantezii care mai de care distructive in practica.
Pista bicicletelor de pe Calea Victorie reprezinta un esec total si rasunator. Daca aveti impresia ca Bucurestiul mai inghite si megalomania pietonala prezentata in acest articol din zona bulevardului Unirii zona Fantani va inselati amarnic!
Daca vreti sa intelegti punctul meu de vedere bine, daca nu asta e!
@ alex: 1) și eu sunt ”un simplu cetățean” 2) în ciuda manipulărilor din presa autohtonă, ong-urile nu au nici ele resursele de a se implica în toate problemele societății; le pot pune în dezbatere, le pot susține, dar nu sunt guverne sau administrații locale pentru a rezolva toate problemele și fără implicarea ”simplilor cetățeni” nu au nicio șansă 3) nu știu de ce considerați că opinia d-voastră este în asentimentul majorității bucureștenilor, atâta vreme cât nu există o dezbatere publică reală
Aproape toti suntem simpli cetateni doar ca o foarte mica parte au posibilitatea si notorietatea sa se faca auziti.
Ong-urile pot pune în dezbatere probleme si proiecte pe care le pot susține, eu nu. Ce pot eu sa fac e sa va scriu voua si eventual la proteste sa mai vorbesc cu unul, altul poate aude cineva. Mai mult de o pancarta, o amenda si un urcat in duba securitatii nu am ce sa fac. Ong-urile fara sustinerea populatiei nu pot face nimic, corect dar aici intra in calcul doar ong-urile curate nu si cele cu influenta si finantarea serviciilor secrete gen cumpanasu etc. care au acces garantat si direct pe toate posturile tv in prime time atunci cand e vorba despre apararea Legii Securismului Cibernetic spre exemplu.
putem sa facem fiecare o lista cu prioritati pentru Bucuresti, eu o lista si voi din societatea civila o lista pe care sa le supunem unui vot si unei dezbateri. Merg la sigur 110% ca lista mea de probleme ce trebuie rezolvate urgent o sa ia peste 80% din voturi. Din pacate nu m-am inselat niciodata! Am mult prea multa tangenta cu viata de jos, reala a oamenilor ca sa nu cunosc problemele majoritatii. Dezbaterea exista in permanenta in societate cand oamenii injura cu naduf toate hotiile care ne distrug viata doar ca nu vrea nimeni sa-i auda. Poate ca par ingamfat dar nu e un lucru care sa-mi creeze o stare euforica ci din contra provoaca foarte multa amaraciune din cauza vietii pe care o ducem toti in aceasta tara saracita pana la os.
@ alex: zău că nu înțeleg atitudinea asta cu ”sunt prea mic să schimb ceva”; notorietatea e o falsă problemă (unii și-au câștigat notorietate tocmai implicându-se – evident, nu mă refer la VIP-urile inventate de mass-media mână în mână cu serviciile, pentru zgomot); e drept, nu toți cei care s-au implicat au reușit, dar sigur e că nu se schimbă ceva dacă nu se implică cineva;
– la fel cum nu-mi dau seama de ce nu înțelegi că ce spui tu este tot un plan de dezvoltare, o strategie – tu consideri că centura e o prioritate și până nu se face centura, nu trebuie făcut nimic altceva – ăsta e deja un plan, o strategie; nu văd de ce nu se poate face în paralel cu modernizarea zonelor centrale – unele dintre propuneri n-au nicio treabă cu circulația auto, se poate începe cu alea
@Mihai Gotiu, pentru zona centrala pot fi facute anumite lucrari de modernizare ce nu implica traficul, eu pot sa va arat si alte aspecte acolo la care lumea nu se gandeste decat atunci cand o sa fie mult prea tarziu: exista un proiect de metrou pe zona eroilor-cismigiu-universitatii care o sa distruga atat circulatia rutiera cat si cea pietonala, toata zona o sa fie calamitata pentru cel putin 10 ani dupa experienta Drumul Taberei. Problemele majore apar in faptul ca o buna parte din blocurile de acolo au un pericol de prabusire real; probleme au aparut chiar in Drumul Tabarei la blocurile cu mult mai tinere si mai bine construite sub care s-a construit metroul zona Ialomita – bucla daramite pe zona Elisabeta-Kogalniceanu. Proiectul este facut pentru a fi scosi bani si nu intereseaza pe nimeni pericolul prabusirii in lant a multor blocuri din acea zona cu sute daca nu chiar mii de victime. Nu s-a luat absolut nici o masura ca acele blocuri, multe, sa fie consolidate inainte de a fi executata aceasta lucrare. Consolidarea e o alta problema majora de prioritate absoluta in Bucuresti, e vorba de mii sau zeci de mii de victime in centrul Bucurestiului iar consolidarile nu pot fi facute decat prin implicarea directa a primariei. Stiu interese majore imobiliare ca un eventual cutremur sa rada cat mai multe locatii pentru ca acestea sa fie preluate de mafia imobiliara care se exprima vocal in aceasta directie in anii de bum imobiliar. Erau unii care vroiau ca blocurile sa fie culcate la pamant si construite altele iar proprietarii sa fie lasati pe drumuri pur si simplu.
Exista si continuarea acestui proiect cu tronsonul universitatii-iancului-pantelimon; portiunea iancului-pantelimon este de ani buni de zile in reamenajare si transfomarea pentru un tramvai tip “metrou usor” care a costat zeci de milioane de euro ce acum trebuie aruncati la gunoi iar toata zona retransformata inttr-un mega santier pentru viitorul metrou, oamenii aia sunt deja capiati iar daca cineva le spune ca o sa mai trebuiasca inca 10-15 ani pentru viitorul metrou nu stiu ce anume o sa se intample!!!
Concluzia – exista foarte multe santiere fara cap si fara coada care stau de ani de zile peste tot in Bucuresti si nu se termina niciodata. Acest lucru trebuie de urgenta oprit pana nu se ajunge la colaps.
O alta problema majora in tot Bucurestiul este opozitia totala a autoritatilor de a face un sistem corelat al semafoarelor cum este in toate orasele europene la ora actuala. Bucurestiul este la coada clasamentului in Europa la posesia de masini pe suta de locuitori si cu toate astea exista unele din cele mai puternice ambuteiaje rutiere care au doua principale cauze, una este necorelarea semafoarelor si a doua santierele din mijlocul strazilor. Odata rezolvata problema corelarii semafoarelor si oprirea santierelor care multe dintre ele sunt facute in mod gratuit pentru a fi furati bani din bugetul primariei, traficul ar fi unul fluid fara mari probleme. Dar si consumul de combustibil ar fi unul de 3-4 ori mai mic ceea ce ar insemna o adevarata catastrofa pentru monopolul petrolului iar consumul din Bucuresti reprezinta principala resursa de bani a acestui monopol. De aici se poate trage si concluzia de ce autoritatile taraganeaza implementarea unui sistem de corelare a semafoarlor modern si transformarea Bucurestiului intr-un santier continuu!!!
Dupa asta urmeaza problemele legate de utilitati, care sunt alte furturi uriase din buzunarul bucurestenilor dar asta daca te intereseaza putem dezvolta subiectul in alta pagina de comentarii ca sa nu va plictisesc. Oricum eu iti multumesc pentru ca m-ai ascultat si sper sa fie si cu putin folos pentru binele amaratilor care suportam toata aceasta nebunie de viata intr-o capitala facuta praf la fel ca intreaga tara in ultimii 25 de ani de catre un sistem profund mafiot de tip capusa
Propun să fie demolată clădirea de pe Berthlot (căci există sentințe definitive). de lângă Catedrala romano-catolică. Iar acolo, pe fundația ei, se poate înfige o cruce cât de înaltă este actuala clădire.
Nominati va rog arhitectii care au elaborat acest plan aberant!
trebuie făcut ceva pentru deblocarea linilor de tramvai vezi calea VITANA unde sa făcut ceva casă nu mai circule mașinile pe linia de tramvai ,trebuie realizat un pasaj la intersecția LEU ,dacă vi de jos pe lângă grădina botanică stai cam 20 minute să treci de intersecție ,cred parcările etajate sunt mai profitabile și cuprinde un număr mai mare de mașini nu încurcă circulația pentru construire ,și la intersecția Cantemir cu Mărășești făcut un pasaj pentru deblocarea liniei de tramvai ,la intercsecțile mari acolo unde se poate trecerile pietonale să fie subterane.
această aiureală se ia la întrecere cu Catedrala din Dealul Spirii?! așa pare…
oricum, ar avea nevoie de o fundație foarte adâncă și solidă. ori, exact pe sub centrul Pieții Universității, este pasajul și, sub el, stația de metrou. Ce face cu acesta: îl mută dl. Ilieșiu mai acana?!
Este chiar necesara o dezbatere publica! Normal ar fi sa se faca cunoscute amanuntele proiectelor. Desigur, Bucurestiul este acum asaltat – se accepta constructii prin derogari de la principiile de de urbanism, de protejare a patrimoniului construit, s-au « indesit » constructiile in detrimentul spatiului inverzit. Orasul e sufocat de masinile parcate pe trotuare, de absenta unei preocupari pentru circulatia pietonilor de care s-a cam uitat – Nu prea sunt luati in considerare nici atunci cand se face politica pentru transportul in comun !
Daca ne ghidam dupa marile capitale, vom observa ca, in general, orasul istoric cu strazile sale mai inguste devine pietonal.
Regretabil este ca NU se face o strategie de punere in valoare a ceea ce s-a mai pastrat din trama stradala si zonele urbane istorice dupa ce au existat demolarile 1. comuniste, 2. cele ale « investitorilor » salbateci care au penetrat in zone protejate si le-au maltratat (vezi soarta palatului Sutu si a anexelor lui! dupa precedentul Catedral Plazza, in aceeasi zona protejata !) si 3. nu in ultimul rand cele ale primarului Oprescu (zona Buzesti-Plevnei si toata zona pietei Matache !).
Din pacate cea mai mare parte din aceste zone urbane istorice sunt lasate in cea mai neagra paragina si nu se acceseaza facilitatile europene de punere a lor in valoare.
S-a transmis pe diferite canale, « axioma » lansata de cei interesati ca aceste zone sunt focare de infectie si trebuiesc demolate…. Suficient sa trecem pe langa acele edificii monumente A sau B, in « litigiu » ce par abandonate demolatorilor si in jurul carora se arunca toate gunoaiele din vecinatate.
Ar trebui o sistematica evaluare a ceea ce a constituit orasul Bucuresti, cu etapele lui de dezvolatare, plecand de la cele cateva case de « tip rural » inca pastrate (una pe str. Calarasi), cele de targoveti, cartierele muncitoresti de pe langa marile intreprinderi industriale din prima jumatate a secolului XX, cartierele de vile etc. Strategia de dezvoltare a orasului IMPLICA cu stringenta pastrarea amprentei istorice definitorii! Ma tem ca numai prin grija catedrei de istoria arhitecturii si a ONG care isi propun salvarea Bucurestiului se va purcede la o sistematica si reala cunoastere a ceea ce exista si trebuie pastrat pentru a se putea alcatui proiectele de restaurare pe bani publici si europeni. Prin grija arhitectului sef al Capitalei, in ultima vreme nu s-a mai facut nimic pozitiv in acest sens, ba dimpotriva !
In ceea ce priveste monumentul pe care il merita cei care au fost constransi de comunisti sa treaca prin calvarul pus la cale in numele luptei pentru cea mai perfecta societate, cred ca ideia unei CRUCI imense este lipsa de creativitate. Desigur Crucea pe care au purtat-o acesti oameni a fost imensa!, dar pentru a le comemora suferinta s-ar putea imagina ceva care sa sugereze oricui (nu numai unui crestin) modul in care s-au inaltat sufleteste peste torturi si moarte, ridicandu-se spre lumina divina.
Crucea a fost minunat multiplicata in monumentul de la Aiud ; Crucea a fost pusa stinghera pe cubul masiv de ciment al monumentului (neinspirat) al detinutilor de la Cluj.
Corect ar fi sa se lanseze un concurs si sa se accepte cel mai inspirat proiect ! Ar trebui consultati Fostii Detinuti Politici unde ar considera EI ca s-ar cuveni sa fie pus monumentul. Probabil ca ar fi preferabil un spatiu cu respiratie mai larga decat cel pe care il preconizeaza Dl. Iliesiu, déjà mult prea sufocat…
LASATI-L PE PONTA SA FACA MOSCHEE SI LASATI CRUCEA !!!!!!!!!
Este interesant că, în vreme ce unii fac tot felul de planuri de reamenajare în vederea îmbunătățirii și a binedispunerii… și așa mai departe, primarul de la sectorul 3, neținând seamă de nici o lege, betonează spațiile verzi, ridică rigole de 30-40 cm din beton pe trotuare, iar pe spațiile verzi alăturate face trotuarele din dale! Mai adăugăm și acești copaci enervanți pe care îi căsăpește cu spor. Ce plan de dezvoltare urbană urmărește? Nu ar fi normal să existe un plan unitar de amenajări pe tot Bucureștiul, pentru a nu permite oricărui ,,priceput” să facă schimbări după cum îl taie capul?
A observat cineva cate spatii verzi se distrug si se betoneaza cu aceste proiecte? Hau sa vedem:
– scuarul dintre bd. Libertatii si Splaiul Independentei va fi betonat pe dedesubt pentru parcare si la suprafata pentru “gradena”. Astfel betonat din toate directiile, el apare in planul urbanistic zonal ca spatiu verde asa pentru ochii prostilor. In jur de 50 de copaci maturi vor fi defrisati.
– o parte din parcul Izvor cu peste 50 de copaci va fi de asemena betonaa pentru o parcare subterana. El apare tot ca spatiu verde in PUZ, probabil ca vor lipi copacii de beton direct… cel putin in planse merge!
– o treime din parcul Sfintii Apostoli din spatele Palatului de Justitie va fi distrusa si betonata si ea tot pentru o parcare subterana dar si spatii de comert. Asta in conditiile in care spatiile comerciale de pe bd. Unirii stau nefolosite. Ba in PUZ mai apare acum cu acte si restaurantul din parc. Toate acestea:restaurant, magazine si parcare sunt spatii verzi in PUZ!!! Ati vazut restaurant (constructie) spatiu verde? Dar parcare spatiu verde?
– parcul de o parte si de alta a Salii Palatului va fi si el distrus si betonat tot pentru parcari subterane.
Asta se intampla in conditii in care Bucurestiul este una dintre cele mai poluate capitale din UE cu deficit mare de spatii verzi, iar Comisia Europeana a deschis in 2014 procedura de infringement impotriva Romaniei din cauza poluarii din Bucuresti. Pentru proiecte nu s-a facut concurs de solutii fiind date cum stim foarte bine ca dadea primaria lui Oprescu contractele.
NU! Sa se potoleasca cu aceste proiecte. Sa existe concurs de solutii, sa lase spatiile verzi in pace!