Nu ar fi de mirare ca „postacii“, supuşi astăzi oprobriului public, să se simtă ca infractorii de rând pe lângă gulerele albe, adică ziariştii care mistifică la vedere, semnând comentariile cu propriul nume.
Ancheta împotriva Elenei Udrea a scos la iveală câteva amănunte revelatoare despre un fenomen respingător, dar problema aşa-numiţilor „postaci“ este, în cele din urmă, problema oricărui comentariu din spaţiul public. În esenţă e vorba de autenticitatea opiniei sau de sinceritatea ei. Mercenarii internetului nu-şi pun problema sincerităţii, care li se pare cu totul naivă, fiind preocupaţi exclusiv de eficacitate. Nu există din perspectiva lor opinii sincere sau false, ci doar opinii utile.
Dar ne putem întreba dacă sinceritatea contează cu adevărat. Câtă vreme o opinie este bine formulată şi argumentată convingător, ce importanţă are dacă autorul ei crede sau nu în adevărul ei? Într-o dezbatere de idei, cineva îşi poate formula singur contraargumentele tocmai pentru a se pregăti mai bine să răspundă, or, este cert că acel cineva nu crede în argumentele contrare. Sofiştii vechi şi, pe urmele lor, retorii de astăzi s-au exersat mereu în a argumenta toate punctele de vedere. Să poţi pleda pentru un lucru şi apoi pentru contrariul său a reprezentat mereu marea măiestrie. Cu toate acestea în conversaţia cotidiană, care nu seamănă deloc cu un turnir de idei, sinceritatea este o condiţie a democraţiei.
Libertatea constituţională a exprimării politice şi secretul votului nu înseamnă altceva decât grija ca fiecare cetăţean să dea curs propriei autenticităţi, fără nicio îngrădire. Căci la capătul procesului de votare, ceea ce se numără sunt voturile ”sincere”. De regulă, alegătorii nu votează de dragul argumentului, ci pentru că aşa cred ei că e bine. De aceea conversaţia (dezbaterea) care precede votul şi care contribuie într-o bună măsură la formarea opiniilor ar fi bine să fie ea însăşi ”sinceră”; adică să nu amplifice în mod artificial anumite opţiuni în detrimentul altora, să nu creeze impresia unui curent de opinie care nu există în realitate sau care e mult mai firav decât pretinde a fi. Misiunea „postacilor“ a fost mereu aceea de a crea iluzia unei majorităţi de natură să intimideze. Ei nu argumentează cu adevărat, ci expun sentimente sau sincerităţi trucate.
De prea multe ori însă presa însăşi procedează la fel ca autorii comentariilor din subsolul paginii. Am putea oferi foarte multe exemple de mistificări răuvoitoare din presa de mare audienţă, care cu greu ar putea fi considerate simple incidente. Ca să nu mai vorbim de violenţa limbajului şi de tonul discreţionar. Nu ar fi de mirare ca „postacii“, supuşi astăzi oprobriului public, să se simtă ca infractorii de rând prin comparaţie cu gulerele albe, care mistifică la scară mare, la vedere, semnând comentariile cu propriul nume. Agenţii de influenţă ai diferitelor entităţi publice sau private sunt doar cazurile cele mai clare, dar pervertirea opiniei se poate produce în moduri mult mai diverse şi mai complicate.
În sfârşit, nu putem trece peste aspectul cel mai delicat şi mai supus controverselor. Pentru destui oameni influenţi, sinceritatea opiniei nu doar că este ceva irelevant, dar este ceva care se construieşte şi care se modifică. Aşa cum omul însuşi ar fi lipsit de o natură proprie, făcându-se pe sine de-a lungul istoriei, tot aşa sinceritatea nu este decât ceva aflat în permanentă mişcare şi devenire. Din această perspectivă orice referire la tradiţie ar fi neavenită, căci omul nu ar fi autentic cu adevărat decât negându-se în permanenţă pe sine în mai vechea sa ipostază. Prin urmare, în scopul progresului, anumite opinii ar putea fi amplificate peste măsură, tocmai pentru că ele nu au (deocamdată) suport în societate, după cum mistificările ar trebui să fie scuzate.
În versiunea sa dintâi, elaborată de secolul Luminilor, referirea la autenticitatea opiniei avea încă sens deplin. De altfel, de atunci datează prima Declaraţie a drepturilor omului care aşează la loc de cinste libertatea cuvântului. Dar cu amendamentul că numai opinia bine informată este validă şi prin urmare că nu toate ”sincerităţile” ar fi îndreptăţite să participe la formarea voinţei politice. Căci există sinceritatea urii şi a ignoranţei, care n-ar trebui lăsate să se manifeste. În iunie 1990, minerii şi cei care îi aplaudau de pe margine erau cu siguranţă la fel de sinceri ca ”golanii” care manifestaseră în zilele anterioare.
Există apoi şi cinismul politic pur, care consideră manipularea opiniei o tehnică legitimă de guvernare. Astăzi toate aceste idei şi practicile politice corelative se amestecă într-un un chip greu discernabil.
Prin urmare „postacii“ sunt nişte diversionişti care fac rău, cu siguranţă, dar care nu reprezintă decât o mică parte dintr-o problemă mult mai mare.
exista la brüssels sau washDC vreo lege unde sa nu fie lobbyisti pe fir (TTIP, fracking etc etc)?
exista vreun site de recomandari de produse (amazon, hoteluri si restaurante) care sa nu fie manarite cu 10 centi contributia?
In dezbaterile mass-media si diferite conferinte internationale de mediu s-a ajuns sa se explice deseori cu grafice si argumente stiintifice si statistice ca nu poluarea cu CO2 a dus la inclazirea globala ci ca ne aflam intr-un proces climatic natural de schimbare iar industria nu contribuie la acest proces. In argumentatiile lor afisau si grafice cum ca 99.5% din oamenii de stiinta sunt de acord.
Astfel de argumente solide si stiintifice te consoleaza si te trimit la culcare sa dormi linistit.
Conform tehnicilor de directionare (stiintifice, psihologice) a atentiei maselor publice catre un aspect a fost o reusita fara cusur. Nu este asa!? Ce mai conteaza ca 0.5% au avut o opinie contrara in fata a 99.5%. S-a trecut repede la denigrarea lor pentru ca “multul” adevar acceptat de catre cei multi pare veridic.
Au omis insa ceva: de corelatiile cu alti factori artificiali, spre exemplu: nu s-a pomenit de dezvoltarea si impanzirea suprafetei terestre cu tot spectrul frecventelor undelor radio la puteri energetice mult superioare celor existente in mod natural.
Se incearca tot felul de alte experimente geo-ingineresti! Unele se pare ca sunt facute ca sa arate, bineinteles cu o medie statistica, cum ca media anuala se incadreaza in norme. Vremea de zi cu zi arata insa altceva si incepem sa resimtim efectele naturale, dar in principal pe cele artificiale, intr-un mod greu perceptibil dar care vor ajunge intr-un punct al ireversibilitatii care nu inseamna neaparat un punct catre progres.
Da, probleme mari in sinceritati! Bani, putere …
@ Tempor: controversa conform căreia încălzirea globală nu ar fi cauzată de activitatea umană s-a cam încheiat de ceva ani buni în multe țări ale lumii (e drept, în România încă nu, asta e mai avem de recuperat un decalaj) ; în Europa Occidentală nu mai ia nimeni în serios ”dovezile” că încălzirea globală ar fi ”naturală”; și există poziții oficiale ale ONU legate de încălzirea globală și cauzele acesteia
@Mihai Gotiu: Fenomenul denumit “chemtrails” lasat de avioane in atmosfera cel putin pe culoarul aviatic din zona de sud-vest a Romaniei , vizibil pana in noiembrie 2015, nu prea lasa loc increderii ca ONU si face ceea ce trebuie cu toate luarile de pozitie afisate de cu atatia ani in urma.
Nu odata au fost situatiile in care acele dare au fost lasate noaptea! Deja, nici nu-mi mai trebuia sa caut starea vremii caci am invatat ca in urmatoarea sau a doua zi se lasa cu ploi, un factor perturbator al prognozei fiind vantul.
Anul trecut a fost un an extrem de ploios (dar in principal cu un numar foarte mare de zile innorate)! Asta sa fie solutia de reducere a incalzirii globale!?
noiembrie 2014
@Mihai Gotiu: Mai este un aspect, pe care initial si eu am vrut sa-l scriu sub forma dumneavoastra: “încălzirea globală nu ar fi cauzată de ACTIVITATEA UMANA”.
Este un titlu cu o forma manipulatorie a opiniei publice caci aceste conferinte de mediu axate pe sloganul “Activitatea umana” si nu activitatea INDUSTRIALA abat atentia publicului de la rodul muncii lor la scara industriala si nu responsabilizeaza principalii factori decidenti.
De aceea, tot la scara industriala, industriasii folosesc tehnicile hi, hi si ha, ha pentru a abate si mai mult atentia de la problemele ce se acutizeaza dar se scuza spunand ca este rodul activitatii umane si nu rodul aspiratiilor catre profituri tot mai mari numai ale unora.
Chiar ieri unul din politicienii nostri (Gelu Visan, pe RoTV) facea o afirmatie publica uluitoare: orice cetatean care a acceptat mita electorala (ulei, zahar, bani, galeti …) devine partas la coruptie!!!!
Nu pot cataloga aceasta afirmatie data de politician, dar este evident ca astfel de personaje sunt destule si singurul lor scop este de a ne conduce inspre dezastru dand vina pe oamenii de rand.
“În iunie 1990, minerii şi cei care îi aplaudau de pe margine erau cu siguranţă la fel de sinceri ca ”golanii” ”
bun argument,
ce mizere
rcampeanu
In goana de a gasi un “vinovat” pentru dezastrul climei omitem cauza de facto. Sunt plictisit pana peste cap de subiecte si terminologii de genul: surse de energie alternativa (care este de fapt sursa infinita de lol), climate change, mancare bio vs pui injectati, electric car (sincer o gluma proasta), imputinarea surselor de apa potabila si cate si mai cate. Lasati planeta in pace, nu are nimic, se vindeca singura DACA problema cauzatoare dispare. Adica ce sau cine? CO2?; vrajeala. Activitate solara?; alta vrajeala. Ciclul natural?; o vrajeala si mai mare. Oamenii sunt problema. mai precis numarul lor. Platim politele pentru ca avem puterea sa pacalim selectia naturala. Eu chiar nu inteleg pe militantii vocali ecologisti care se opun (si bine fac) defrisarilor, frackingului (nu stiu daca am scris corect), exploatarilor minerale etc. Pai fratilor atata timp cat suntem over 6 bln la ce te astepti? La exploatare forestiera rationala? Ei as. Fiecare dintre noi are nevoie la un moment dat de mobila, hartie etc. Mancare sanatoasa? Pai de unde? Vaca sau oaia trebuie sa pasca pe o pajiste nepoluata. Etc etc etc. Si atunci te apuci si tai in prostie paduri si toate cele. Cine se opune TREBUIE sa spuna clar si raspicat: nu e bine sa tai padurea, nu trebuie sa exploatam minereul x cu tehnologie poluanta, nu mai mutilati raurile pentru energie hidro, etc, DAR trebuie sa REDUCEM populatia mondiala. Reducerea consumului este o idee patetica, fara gran de impact. Teoretic vorbind daca am fi max 50 – 100 mil la nivel mondial nu ar mai fi nici o poluare si fiecare ar merge la serviciu cu V8 de 4.5 litrii.
Este chiar hazliu ca de ex pentru un imprumut la banca ti se cere aprox 1.5-2 kg de acte (pt pers juridica), dar daca vrei ” sa o pui de un copil” nimeni nu te intreaba nimic. Totul e la liber. Ar trebui o selectie (nu intru in detalii). Este exact ca “fluidizarea traficului”. Il fluidizezi aici ca sa se ingatuie dincolo. Solutia este reducerea traficului, dar nimeni nu o spune.
Stiu ca ceea ce spun poate parea revoltator/respingator, dar mai respingator ar fi sa nu o spun.
Mda, nu de mult, mai era unul care cerea V2-uri in scopuri selective!
Acum acele V2-uri au o cu totul alta putere. S-ar putea ca sa nu mai existe nimeni care sa mai utilizeze V8-ul de 4.5 litri dupa utilizarea tehnologiilor de ultimul racnet.
In statele asiatice exista programe de educare, care au avut si succes, prin care s-a redus explozia demografica fara crime.
PARADOXUL este ca pe parte comerciala si financiara globala se tot spune statistic ca este nevoie de copii, pentru întinerire demografica !!!