Mihai Goțiu

Roșia Montană, model de dezvoltare durabilă pentru UE! Interviuri în exclusivitate cu Denis de Kergorlay și Sneska Quaedvlieg-Mihailovic: (EUROPA NOSTRA)

O delegație formată din experți ai Europa Nostra și ai Băncii Europene pentru Investiții (BEI) va veni, la mijlocul acestei luni, în România, pentru a analiza și pentru a propune soluții de dezvoltare durabilă pentru Roșia Montană. Vizita face parte din programul pilot ”7 Most Endagered” (de salvare a celor mai amenințate situri culturale din Europa), în care patrimoniul cultural de la Roșia Montană a fost inclus anul trecut. Europa Nostra este cea mai reprezentativă uniune a asociațiilor și fundațiilor europene care au ca scop salvarea și valorificarea patrimoniului cultural, fiind partener în diferite programe cu Comisia Europeană. Săptămâna trecută, la Paris, m-am întâlnit cu președintele executiv al Europa Nostra, domnul Denis de Kergorlay, și am discutat cu secretarul general al Europa Nostra, doamna Sneška Quaedvlieg-Mihailović, despre scopurile și importanța acestei vizite. Parteneriatul în programul ”7 Moste Endagered” cu BEI și cu Institutul BEI oferă posibilitatea realizării unei strategii de dezvoltare alternativă a zonei, bazată pe valorificarea în interesul comunităților locale a patrimoniului cultural și natural. Din acest punct de vedere, Roșia Montană are șansa de a deveni un model european de dezvoltare sustenabilă, conform cu cele mai recente direcții strategice de dezvoltare ale UE, așa cum rezultă din concluziile Consiliului de Miniștri din 21 mai 2014. În cadrul discuțiilor, cei doi reprezentanți ai Europa Nostra au oferit amănunte despre modul în care Gabriel Resources a încercat să împiedice includerea Roșiei Montane în program, care sunt așteptările legate de program, dar și importanța mișcărilor civice din România, din toamna anului trecut.

Mulțumiri: Discuțiile cu Denis de Kergorlay și Sneška Quaedvlieg-Mihailović au fost facilitate de Caroline d`Assay (Pro Patrimonio France); translator Otilia Roșca (Grupul Roșia Montană Paris).

Denis de Kergorlay: ”Soluțiile propuse de Gabriel Resources pentru salvarea patrimoniului nu sunt convingătoare”

Mihai Goțiu: Domnule Denis de Kergorlay, cum a ajuns Roșia Montană în lista finală a programuui ”7 Moste Endagered”?

Denis de Kergorlay: Programul ”7 Most Endagered” există de doi ani, iar situl de la Roșia Montană a fost inclus pe listă din primul an. Inițial au fost 43 de dosare corespunzătoare celor mai amenințate situri din Europa, iar Roșia Montană a fost reținută în lista scurtă, de 14. Este un consiliu independent care stabilește lista scurtă, după care, lista definitivă, de șapte, este stabilită de Comitetul Executiv al Europa Nostra, format din unsprezece persoane. În cazul Roșiei Montane mi s-au adresat pentru a mă întreba dacă sunt sau nu de acord să fie inclusă în lista definitivă. Opiniile erau împărțite, pro și contra, fiind și un dosar foarte politizat (spre deosebire de celelalte dosare din listă – n.a.). Am răspuns că Roșia Montană să fie menținută și că, din punctul meu de vedere, decizia trebuie să aparțină experților. Responsabilii Gabriel Resources au fost contrariați și enervați că situl a fost propus și menținut pe lista ”7 Most Endagered”. Le-am spus celor de la Gabriel Resources că ar trebui să fie mulțumiți, pentru că experții lor vor avea ocazia să-și prezinte argumentele și în fața experților Europa Nostra și ai Institutului Băncii Europene pentru Investiții. Chiar înainte ca decizia să fie luată (includerea în lista definitivă – n.a.), aceasta a avut efecte asupra acțiunilor Gabriel Resources la Bursă. Opinia mea personală e că ceea ce s-a încercat în 2013 – votarea legii care i-ar fi permis companiei să termine cu Opoziția – a fost un act de nervozitate cauzat de includerea Roșiei Montane în lista ”7 Most Endagered”, un act de nervozitate exagerat, dovedind influența pe care o au asupra politicii, dar care a generat și reacțiile în stradă.

Mihai Goțiu: Includerea Roșiei Montane pe listă a generat reacții sau presiuni și dinspre zona politicii?

Denis de Kergorlay: Nu cunosc astfel de reacții. În asamblu, reacțiile au fost bune. Trebuie înțeles că alegerea acestor situri nu are ca scop să facem un proces cuiva, să acuzăm de ceva pe cineva. Puțin metaforic spus, nu vrem să fim văzuți ca niște judecători care condamnă, ci ca niște îngeri care atenționează cu degetul. O asociație sau un ONG alege și propune un sit apreciat ca fiind în pericol. Europa Nostra este acolo să-i ajute și să ofere o soluție. Nu suntem procurori, ci apărători. Vrem să arătăm că acel sit are valoare mare la nivel european și și cât de mare ar fi pierderea pentru cutura europeană dacă un astfel de monument ar fi distrus. Experții care vor merge la Roșia Montană vor face o evaluare și vor face o propunere, iar scopul final e de a găsi o soluție.

Mihai Goțiu: Care ar putea fi această soluție? Susținătorii proiectului minier afirmă că ”există o singură soluție” și că ”patrimoniul nu ține de foame”…

Denis de Kergorlay: Înscrierea Roșiei Montane pe lista ”7 Moste Endagered” nu înseamnă că avem o soluție cheie în mână. Evident, au fost oameni care au spus că ”dacă voi vă opuneți minei, ce propuneți în loc?”. Sunt două variante. Argumentele pentru care suntem împotriva proiectului Gabriel Resources le cunoașteți: problemele de mediu, utilizarea cianurilor și marele risc pe care acest lucru îl prezintă. Este evident că Roșia Montană este un sit arheologic de mare valoare și, dacă vorbim onest, soluțiile propuse de Gabriel Resources pentru salvarea patrimoniului nu sunt convingătoare. Proiectul minier ar putea salva câteva elemente ale patrimoniului, dar știind că Muntele Cârnic se va distruge nu cred în salvarea propusă de companie. Așadar, opoziția față de proiect are o componentă ecologică și una culturală. În discuție compania a adus și un alt argument pe care îl credeam epuizat: ”suntem în continuarea a ceea ce s-a făcut la Roșia Montană de 2000 de ani”. Le-am răspuns: ”Sunt 2000 de ani de când acest sit a fost exploatat și a rămas rezerva minieră de aur cea mai importantă a Europei. Dacă proiectul va fi pornit, în 16 ani toată rezerva va fi exploatată și toată zona va fi devastată, în urmă rămânând doar un mic muzeu. Asta nu e continuitate, ci o ruptură cu trecutul”. Ei nu pot să vorbească așa unei persoane care ia în calcul și motivele economice în dezvoltarea zonei, pentru că trebuie să ne gândim și ce am putea găsi ca alternativă. Eu întreb: este o urgență mare de a exploata acest aur în următorii 16 ani? Pentru Gabriel Resources, cu siguranță că da. Pentru interesul economic al României nu cred. Recomandarea mea personală este de a păstra în rezervă ceea ce poate fi păstrat în rezervă. Raționamentul meu se bazează pe faptul că tehnologia evoluează foarte repede și nu e nerealist să crezi că va exista o metodă de a exploata aurul, care să prezerve mediul și partea culturală. Consider că actualul proiect este un proiect brutal, care nu oferă șanse nici culturii, nici mediului. Nu am fost convins că aceste șanse există în cazul proiectului. La această convingere am ajuns în timp. Am întâlnit un arheolog francez (arheologul francez Beatrice Cauuet a coordonat lucrări de arheologie la Roșia Montană – n.a.) care îmi spunea că România nu are metodele să dezvolte situl arheologic și că apreciază că RMGC are mijloacele să salveze lucrurile. La un moment dat am început să cred un pic aceste argumente. Mult timp nu am văzut, într-adevăr, o alternativă credibilă la acest proiect. Mi se spunea ”turism” și ”dezvoltare durabilă” și mi se spuneau ”fonduri europene” pentru susținerea acestor alternative. Acum, consider însă că trebuie să le dăm timp experților să studieze cazul și să ofere soluții.

Mihai Goțiu: Care va fi finalitatea programului ”7 Most Endagered”?

Denis de Kergorlay: După vizită va fi realizat un raport, cum au fost cele deja elaborate în cazurile Tatoi (Grecia) și a Mănăstirii din Setubal (vezi mai jos – n.a.). Pot fi mai multe tipuri de concluzii. Într-un prim caz, raportul poate spune că soluția propusă de RMGC este viabilă, dar mă îndoiesc de acest lucru. O altă variantă ar fi cea în care raportul va spune că nu există soluții, că atât proiectul RMGC, cât și soluțiile alternative sunt proaste. În fine, cel mai probabil, raportul poate susține valabilitatea soluțiilor alternative, care pot fi posibile cu ajutorul finanțărilor europene.

Exemplele Tatoi și Mănăstirea din Setubal

În timpul discuției cu Denis de Kergorlay, acesta a oferit două exemple în care Europa Nostra s-a implicat în ultimul an: vestigiile de la Tatoi (Grecia) și Mănăstirea din Setubal (Portugalia). Tatoi se află în apropiere de Atena, într-o zonă în care se afla o cetate antică, iar în secolul al XIX-lea și prima parte a secolului al XX-lea a fost reședința regilor Greciei. Palatul regal a fost abandonat în ultima jumătate de veac, iar după 1993 a fost obiectul a numeroase litigii între familia regală și statul grec. ”E o zonă de pădure și verdeață, pe care o compar cu Pădurea Fointebleau din Paris. Clădirile sunt însă în ruină și chiar periculoase. Persoanele se pot plmba pe riscul lor, nu e permis, dar nici interzis să te plimbi pe acolo. Situl a fost pe lista scurtă a programului ”7 Most Endagered”, dar, ținând cont că anul trecut Atena Congresul aniversar de 50 de ani de la înființarea Europa Nostra am considerat că ar fi o eroare diplomatică să-l menținem în lista definitivă. Chiar dacă nu ar fi fost un act de acuzare, ci o propunere de asistență, exista un risc ca menținerea pe lista definitivă să fie percepută negativ de Guvernul Grec. Am vzitat însă situl și, după Congres, am finanțat realizarea unui studiu”, a spus președintele executiv al Europa Nostra. Proiectul a ajuns pe masa premierului și Guvernului Grec și vizează dezvoltarea zonei bazată pe valorificarea agriculturii (vin, ulei, produse lactate) și a turismului, într-un mod care să fie respectată bogăția culturală a locului și mediul natural. Denis de Kergorlay este încrezător că proiectul va fi implementat și își dorește ca un astfel de model să fie oferit, în cele din urmă, și pentru Roșia Montană.

Mănăstirea din Setubal (Portugalia) s-a regăsit pe lista definitivă ”7 Most Endagered” și vizita experților a avut loc în toamna anului trecut, fiind prima misiune de salvare din program. Pe baza studiului realizat au fost stabilite legături la Comisia Europeană pentru obținerea fondurilor necesare restaurării. ”Dacă noi nu am fi intervenit, nu s-ar fi ajuns aici”, susține Denis de Kergorlay. Mosterio de Isus (Mănăstirea lui Isus) a fost ridicată la sfârșitul sec. al XV-lea – începutul sec. al XVI-lea, fiind una dintre primele clădiri construite în stilul Manueline (versiunea portugheză a stilului gotic târziu). Mănăstirea a fost afectată de un grav cutremur în 1755, dar și de alte cutremure mai mici, ultimul dintre ele în 1969.

Sneška Quaedvlieg-Mihailović: ”Mișcarea civică reprezintă un avantaj esențial pentru soluțiile alternative de salvare a Roșiei Montane”

Mihai Goțiu: Doamnă Sneška Quaedvlieg-Mihailović, v-am remis mai multe întrebări și, cel mai probabil, acum nu avem timp pentru toate. Aș dori să ne oprim asupra celor legate stadiul actual al programului ”7 Most Endagered” și vizita din iunie, din România.

Sneška Quaedvlieg-Mihailović: Sunt multe întrebări, nu știu dacă voi putea răspunde într-o manieră care să îmi permită să fiu la înălțime. Ca și remarcă preliminară : cunoașteți dosarul Roșia Montană (în ansamblu – n.a.) cu mult mai bine decât Europa Nostra. Eu am urmărit dosarul, dar mă poziționez mai degrabă ca un generalist. Evident că acum este foarte important să vorbim despre vizita din România, de la mijlocul lunii iunie, urmând să revenim cu mai multe amănunte după această vizită, după întâlnirile pe care le vom avea cu diferite persoane, când vom aveam mai multe informații și mai multe propuneri. Să începem cu pregătirile pe care Europa Nostra le face pentru această vizită. Știți că Roșia Montană a fost inclusă pe lista finală a programului ”7 Most Endagered”, v-ați întâlnit ieri și cu președintele nostru executiv, Denis de Kergorlay, care v-a împărtășit impresiile dânsului în urma vizitei pe care am avut-o împreună la București, în noiembrie 2013.

Apoi am urmărit cu bucurie mișcarea societății civile din România, care a adus un rezultat, pentru moment temporar, dar care noi sperăm să fie un rezultat permanent. Dacă nu ar fi fost trezirea la o scară așa mare a societății civile din România, nu ar fi existat schimbările de poziție ale Parlamentlui și Guvernului față de proiectul minier. Felicitări pentru această maturitate a societății civile din România, chapeau (jos pălăria – n.a.) pentru societatea civilă care s-a mobilizat după atâția ani. La început au fost micile asociații locale care rezistau, dar amploarea la care a ajuns opoziția arată un grad de maturitate pe care societatea civilă din România l-a câștigat. Cu siguranță, este semnul unei noi generații, o generație tânără, o generație europeană, după șapte ani de la aderarea României la UE. Evident, toate acestea joacă un rol important în favoarea unei soluții alternative, nu doar pentru scurt timp, ci de o manieră permanentă. Din punctul nostru de vedere, aceasta este o nouă calitate a opoziției din România (față de proiectul minier – n.a.). Din informațiile pe care le-am primit despre cartea ”Afacerea Roșia Montană” am aflat că încă din 2007 ați prevăzut că o asemenea mișcare civică se va naște și va lua amploare în jurul cazului…

Mihai Goțiu: Mulțumesc. Considerați că această mișcare civică și amploarea ei reprezintă un avantaj important pentru dezvoltarea unei alternative la Roșia Montană la actualul proiect minier ?

Sneška Quaedvlieg-Mihailović: Din punctul meu de vedere este un avantaj esențial! Fără această mobilizare a societății civile din România, nici chiar vocea Europa Nostra nu ar fi putut avea un așa mare impact. Acum e esențial să le arătăm tuturor organizațiilor internaționale că în România există o mișcare importantă care, înainte de toate, cere să fie consultată de către autoritățile publice când e vorba de proiecte de o asemenea anvergură și cu un impact distructiv asupra culturii, mediului și patrimoniului. Această mobilizare ne pune și pe noi, Europa Nostra, într-o poziție mai puternică. În timpul vizitei din iunie, în loc să spunem ”noi, în calitatea de organizație europeană, avem ca idee de proiect…”, vom putea spune că suntem acolo pentru a-i susține pe români, opoziția din România (față de proiectul minier – n.a.) și noua generație care afirmă ”este țara noastră, este mediul nostru, este patrimoniul nostru”. În același timp, acest patrimoniu este și un patrimoniu european, face parte din Europa. Un argument foarte important e că noi vrem să aplicăm în România principiile dezvoltării durabile pe care chiar UE le promovează. Există tendința de a spune că România este un elev rău al școlii UE. Nu! Cu această mișcare, România spune ”vrem să fim elevul model al UE!”. În acest sens, Roșia Montană are o valoare simbolică, prin aplicarea unui concept european de dezvoltare durabilă, care pune protecția și valorificarea patrimoniului și a mediului natural chiar în centru. Săptămâna trecută, concluziile Consiliului UE au recunoscut că patrimoniul cultural reprezintă o resursă strategică de dezvoltare durabilă pentru Europa. Aceste concluzii au o valoare istorică. Niciodată nu au avut o asemenea forță, nu a existat un text așa de puternic din punct de vedere politic care pune elementul cultural în centrul strategiilor europene de dezvoltare durabilă.

Mihai Goțiu: Concluziile Consiliului de Miniștri reprezintă o declarație politică?

Sneška Quaedvlieg-Mihailović: Este o declarație politică foarte importantă. Nu este o lege, dar reprezintă o orientare politică strategică a UE.
Mihai Goțiu: Puteți detalia în ce va consta vizita?

Sneška Quaedvlieg-Mihailović: Organizăm această vizită împreună cu Pro Patrimonio, organizația membră a Europa Nostra, care a propus includerea Roșiei Montane în programul ”7 Most Endagered” și cu Asociația ARA, cu Ștefan Bâlici, care a și fost ales membru al Consiliului Europa Nostra (din luna mai 2014 – n.a.). Suntem impresionați de calitățile acestui tânăr. În principiu, ideea este de a avea o întâlnire cu autoritățile de la București. Referitor la întrebarea d-voastră (din lista de întrebări transmisă anterior interviului – n.a.) dacă am avut contact direct cu autoritățile până acum, răspunsul este ”nu”. Am avut contacte doar cu Parlamentul, în toamna anului trecut, când era în discuție faimosul proiect de lege. Atunci le-am scris în privat fiecărui parlamentar, dar nu am avut întâlniri față în față. Dorim să avem întâlniri cu membri ai Guvernului, cu reprezentanți ai Ministerului Culturii și cu toi cei care au legătură cu această cauză. De asemenea, vom avea întâlniri cu membri ai Academiei Române, care este o instituție eminentă, care ne-a primit minunat și care a organizat dezbaterea din noiembrie 2013, de la București, la care am participat împreună cu Denis de Kergorlay. Academia Română a avut, întotdeauna, o poziție foarte clară în favoarea unui proiect de dezvoltare durabilă. Știu că sunt câțiva academicieni (inițial trei, au mai rămas doi acum – n.a.) care au fost atrași de partea companiei miniere, dar poziția oficială a instituției a rămas foarte clară. De asemenea, vom face o vizită și vom avea întâlniri și la Roșia Montană. Din delegație vor face parte domnul Guy Clausse, director și consilier special al Băncii Europene de Investiții, vicepreședintele executiv al Europa Nostra, domnul John Sell și vicepreședintele grec al Europa Nostra Costa Carras.

Mihai Goțiu: Strategia care va fi elaborată după vizită va viza strict Roșia Montană sau va acoperi o zonă mai largă din jurul Roșiei Montane?

Sneška Quaedvlieg-Mihailović: Noi când spunem Roșia Montană ne referim, bineînțeles, și la zona care se află în jurul localității Roșia Montană. Europa Nostra e conștientă și nu vrea să facă recomandări doar pentru inima localității. Ceea ce discutăm se va referi la ansmablul regiunii, pentru că se știe că compania minieră e interesată de regiune în ansamblul ei. Întrebarea e ”ce tip de dezvoltare se dorește în această regiune ?”. Este promordial ca, pe plan local, oamenii să înțeleagă proiectul minier și că acest proiect nu poate fi viitorul regiunii. Dimpotrivă. Suntem interesați să obținem informații despre cum afectează proiectul minier celelalte activități din zonă. Am citit informații privind activitățile legate de industria lemnului (fabricile de mobilă din Câmpeni – n.a.), turism și altele care sunt cu mult mai puțin distructive pentru mediu și care, dacă mina se va face acolo vor fi pierdute. Sunt informații care, adăugate la dosar, pot arăta că și pe plan economic discursul companiei miniere este fals.  În timpul vizitei noastre trebuie investit într-un raport făcut de către experți, tocmai pentru a demonstra potențialul pentru o dezvoltare alternativă. Toate aceste informații trebuiesc puse într-un mare raport, care, la final, va fi folosit ca un argument în plus, pentru protecția mediului și a patrimoniului. Dar mai trebuie înțeles că Europa Nostra nu vine să se substituie muncii făcute de către organizațiile române. Europa Nostra vine să aducă susținerea lor, susținere care se va manifesta și printr-o amplificare la o scară europeană. Nu Europa Nostra va lucra pe proiect, ci va aduce un cadru european și o susținere și o recunoaștere europeană a muncii care, în primul rând, va fi făcută de către partenerii români. Noi vom fi ambasadorii tuturor acestor operatori în fața instituțiilor europene. După vizita din luna iunie în România, ne vom întâlni cu membri ai Parlamentului European și ai Comisiei Europene, care sunt în măsură să ia decizii. Parteneriatul cu Banca Europeană pentru Investiții întărește credibilitatea pe o care o are Europa Nostra față de interlocutorii ei. După vizita din iunie, va fi o muncă de teren, care va trebui făcută în România, iar noi vom fi consilieri și ambasadori.

Concluziile Consiliului Uniunii Europene privind patrimoniul cultural (21 mai 2014)

Pe 21 mai 2014, la Bruxelles, Consiliul Uniunii Europene a adoptat Concluziile privind recunoașterea patrimoniului cultural ca resursă strategică pentru o Europă durabilă. Conform acestor concluzii, patrimoniul cultural – material, imaterial și digital – e recunoscut ca fiind o resursă unică și non-regenerabilă și un atu major pentru Europa și pentru întregul proiect european. Concluziile subliniază rolul important pe care patrimoniul cultural îl joacă în crearea și consolidarea capitalului social, precum și impactul economic important și rolul său specific în realizarea obiectivelor Strategiei ”Europa 2020” pentru o creștere inteligentă , durabilă și favorabilă incluziunii.

Concluziile fac apel pentru investirea de resurse în patrimoniul cultural și pentru integrarea patrimoniului cultural în politicile naționale și europene. Statele membre ale UE sunt invitate să ia în considerare includerea patrimoniului cultural în cadrul următorului Plan de lucru al Consiliului pentru Cultură, care va fi implementat începând din 2015 . De asemenea, Comisia Europeană este invitată să susțină în continuare realizarea la nivelul UE a unei rețele care să pună împreună resursele, experții și practicienii din domeniul patrimoniului, publici și privați, precum și organizații ale societății civile.

Detaii aici.

Credit foto: Programul Adoptă o casă la Roșia Montană (detalii aici), Le Figaro, Wikipedia


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

2 thoughts on “Roșia Montană, model de dezvoltare durabilă pentru UE! Interviuri în exclusivitate cu Denis de Kergorlay și Sneska Quaedvlieg-Mihailovic: (EUROPA NOSTRA)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *