Călin Dejeu

Protest internațional pe Basca Mare, la locul crimei

O parte dintre participanții la Balkan Rivers Tour 4 au ajuns ieri până sus, la Surduc, în județul Covasna, unde o scenă dureroasă li s-a așternut în fața ochilor. Au fost revoltați de imaginea sinistră a șantierului ilegal din inima naturii, șantier menit să fure apele Bâscei Mari, lăsând albia moartă și peisajul dezolant pe întregul sector de râu dinspre aval, pe zeci de kilometri!

Au ”imortalizat” șantierul ilegal, inclusiv cu imagini din dronă, și au făcut un mic protest.

Foto: Katja Pokorn

Bâsca Mare reprezintă habitatul a nu mai puțin de 10 specii de pești, dintre care 4 specii protejate de interes comunitar (dar doar două s-au obosit să le treacă în formularul standard al sitului Natura 2000 Penteleu). Toate acestea vor pieri, dacă Garda Națională de Mediu alege, ca în Defileul Jiului și pe Someșul Rece, să nu-și facă treaba, să se plece umil în fața statului în stat Hidroelectrica, cum face de obicei. Acum este cu atât mai grav cu cât reprezentanți din 11 țări văd la fața locului că în România legislația europeană de mediu este ignorată, cu un tupeu morbid. Da, morbid, pentru că avem în față moartea peștilor, moartea vidrelor, moartea întregii văi, călcarea în picioare a statului de drept, a dreptului localnicilor la o viață mai bună. Ce să mai vorbim de mutilarea patrimoniului național și de ignorarea completă a faptului că distrugerea apelor este, prin lege, o problemă de siguranță națională.

Șantierul sinistru ne amintește de șantierele analoage din Defileul Jiului, care creșteau în văzul întregii țări, lângă drumul național și calea ferată care leagă Adealul de Oltenia, creșteau cu complicitatea fățișă a Gărzii de Mediu, a Poliție și Parchetelor, până când, în ultima clipă, judecătorii au oprit masacrul. Dar Hidroelectrica se dă în stambă cu abuzul de drept și încearcă să obțină o hotărâre judecătorească care să contrazică hotărârea definitivă a Curții de Apel București, bazată pe Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, care este deasupra Constituției. Chiar mâine este înfățișare într-un astfel de proces aberant, împotriva Consiliului Județean Gorj.

Iar săptămâna trecută a pierdut procesul analog, pe aceeași temă, cu Consiliului Județean Hunedoara.

Revenind la Bâsca Mare, șantierul ceușist de la Surduc este într-o locație mult mai izolată, și poate de aici și ”tăcerea asurzitoare” a autorităților, care nici nu încearcă să se justifice privind încălcarea Directivei Cadru privind Apa și a Directivei Habitate, a Convenției de la Aarhus, a Convenției de la Berna, a Convenției Carpatice, a Convenției privind Diversitatea Biologică etc.

Foto: Katja Pokorn

Sigur și aici vor veni cu șantajul privind banii deja aruncați. Dar acest șantaj nu este doar inacceptabil, ca orice șantaj, dar este și ilegal din perspectivă comunitară. Avocatul General, la Cauza C-399/14, a concluzionat perfect că acest cost economic, invocat la noi în susținerea continuării unor proiecte ilegale și nocive, nu are nicio importanță, pentru că protecția naturii reprezintă un interes public superior.

Suntem însă de acord cu punctul de vedere al Comisiei potrivit căruia, atunci când se pun în balanță diversele opțiuni, costul economic pe care îl presupun, de exemplu, demolarea podului și despăgubirea inițiatorului proiectului nu are, în principiu, nicio importanță. Deși aceleași „motive cruciale de interes public major” care au fost invocate la evaluarea inițială pot fi încă invocate în măsura în care articolul 6 alineatul (4) din Directiva habitate devine incident, ele nu pot fi consolidate de interesul public evident de a face economii [și, oricum, un asemenea interes ar fi improbabil să fie considerat crucial dacă sar aplica articolul 6 alineatul (4) al doilea paragraf, în cazul unui tip de habitat natural prioritar și/sau al unei specii prioritare]. Adoptarea acestei abordări ar presupune menținerea proiectelor cu efecte nocive asupra mediului pe simplul temei că ar fi prea costisitor să se remedieze faptul că cerințele directivei nu au fost respectate în mod corect.

Participanții la Balkan Rivers Tour 4 au mai întâlnit astfel de imagini dureroase în țări precum Albania și Bosnia, dar la noi este mult mai grav, revoltător și, implicit, inacceptabil, așa că această crimă de pe Bâsca Mare va fi mediatizată internațional, sesizată Comisiei Europene, și autoritățile noastre vor fi nevoite să iasă din tăcerea lor vinovată.

Foto: Katja Pokorn

Diferența crucială este că Albania și Bosnia nu sunt membre UE, așa că nu au o legislație clară de profil. La noi este clar din start că proiectul de secare a Bâscei Mari este strict ilegal.

Chiar și Albania are o plângere la Comunitatea Energiei.

Cei de la Balkan River Defence au constatat că Bâsca Mare este, pentru coborârea cu caiacul, un râu de clasă mondială. Bâsca Mare este desigur pe cea mai de sus treaptă a patrimoniului natural al României, ar trebui exploatată turistic și folosită pentru competiții de profil, nu distrusă pentru câțiva MW care pot fi obținuți altundeva, prin retehnologizare sau prin refacerea rețelei de distribuție, fără să ne mutilăm și sărăcim țara și mai mult.

Foto: Balkan River Defence

În orice țară civilizată acest râu ar fi ocrotit cu strictețe. Unele țări, dacă ar avea Valea Bâscei Mari, ar declara-o parc național și ar câștiga din turism sume enorme. Noi o distrugem doar ca să terminăm o ctitorie a Epocii de Aur, la 30 de ani de la Revoluție. Cum să distrugi un asemenea paradis? Ca popor (că națiune n-am prea fost niciodată), chiar ne-am pierdut de tot mințile? Trebuie să vină cetățeni din 11 țări ca să ne deschidă ochii, ca să întelegem cât de absurdă este această crimă împotriva mediului înconjurător și împotriva oamenilor?

Este adevărat că noi niciodată nu am știut să ne prețuim valorile, indiferent de ce fel de valori este vorba. Dar chiar nu putem, nici în ceasul al 12-lea, când ne sunt rase de pe fața pământului ultimele râuri carpatine, să învățăm din greșeli și mai salvăm  ceva, cât mai avem ce?


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

2 thoughts on “Protest internațional pe Basca Mare, la locul crimei

  1. Adrian

    Poate e important de știut cine a fabricat betonul și de unde a fost extras balastul, respectiv cine a autorizat aceste operațiuni.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *