Alex Costache

Parlamentarii dau asaltul legislaţiei privind conflictul de interese. ANI se opune

Parlamentarii atacă primul zid de apărare a legislaţiei privind conflictul de interese. Este vorba de prevederile privind conflictul de interese din Statutul deputaţilor şi senatorilor. Din fericire, legislaţia este dublată de legea 161/2003 (face referire la conflictul de interese administrativ) şi de Codul penal, articolul 301 (conflictul de interese penal).

Cine sunt iniţiatorii proiectului de modificare a legislaţiei

Deputaţii Daniel Florea, Florin Iordache (PSD) şi Marton Arpad (UDMR) au iniţiat un proiect de lege prin care încearcă să excludă parlamentarii de la aplicarea sancţiunilor pentru conflictul de interese, prin eliminarea situaţiilor de acest gen pentru perioada 2003-2013. E vorba de perioada cuprinsă între adoptarea Legii nr. 161/2003 şi intrarea în vigoare a Legii nr. 219/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. În 2013, Statutul parlamentarilor a fost modificat şi au fost adăugate şi în acest act normativ interdicţiile privind conflictul de interese pentru senatori şi deputaţi.

Iniţiatorii proiectului de lege propun interpretarea art. 38 alin. 11 din Statutul deputaţilor şi al senatorilor care prevede faptul că:

„Membrii familiei deputatului sau senatorului ori rudele/afinii acestuia pâna la gradul al III-lea nu pot fi angajaţi la respectivul birou parlamentar”

Această prevedere a fost introdusă în 2013 prin Legea nr. 219 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

Iniţiatorii proiectului vor ca reglementarea privind conflictul de interese să se aplice doar de la data introducerii în Statutul deputaţilor şi senatorilor:

„Interdicţiile introduse prin art. 38 alin 11 au intrat în vigoare şi produc efecte juridice începând de la data de 21 august 2013
„, se arată în iniţiativa celor 3 deputaţi. Vezi proiectul lor aici.

Nu răspund la telefon

Contacţi telefonic de România Curată, cei 3 deputaţi nu au răspuns apelurilor.

ANI se opune

În schimb, Agenţia Naţională de Integritate a precizat că nu susţine propunerea legislativă.

„Intervenţia legislativă nu este necesară, în acord cu principiul aplicarii în timp a legii civile, modificarile propuse fiind în totală contradicţie cu dispoziţiile art. 70 şi 71 din Legea nr. 161/2003 şi ale art. 301 din Codul Penal – prevederi care reglementează conflictul de interese în materie administrativă şi penală (…) Intervenţia legislativă nu este necesară, în acord cu principiul aplicării în timp a legii civile, modificările aduse Legii nr. 96/2006 prin Legea nr. 219/2013 se aplică numai pentru viitor, nefiind astfel necesară o intervenţie legislativă care să menţioneze expres acest principiu fundamental de drept
„, a explicat ANI într-un comunicat de presă.

ANI: conflictul de interese se aplica şi înainte de introducerea în 2013 în Statutul parlamentarilor. Aveam legea 161/2003 şi Codul penal 

Prin propunerea legislativă se creează premisa conform căreia interdicţia de angajare a rudelor în cadrul propriilor birouri parlamentare operează doar de la data introducerii art. 38, alin. (11) în Statutul deputaţilor şi al senatorilor şi anume de la data adoptarii Legii nr. 219/2013, cu toate că anterior acestui moment exista o dispoziţie expresă care să interzică parlamentarilor să-şi angajeze rudele sau afinii la birourile parlamentare şi anume art. 70 din Legea nr. 161/2003 – dispoziţie legală aplicabilă parlamentarilor referitoare la conflictul de interese de natură administrativă, conflict de interese care este generat tocmai ca urmare a angajării la birourile parlamentare a rudelor sau afinilor deputaţilor şi senatorilor, conform practicii judiciare a Curţii Constituţionale şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Prin urmare, nici anterior adoptării Legii nr. 219/2013, parlamentarii nu puteau dispune fără nicio constrângere legală asupra angajării rudelor sau afinilor la propriile birouri parlamentare întrucât aveau obligaţia de a respecta regimul juridic al conflictelor de interese, în speţă dispoziţiile art. 70 şi 71 din Legea nr. 161/2003 şi ale art. 301 din Codul penal„, a arătat ANI.

Câţi parlamentari au fost găsiţi în conflict de interese pentru că şi-au angajat rudele

Între 2011 şi 2015, ANI a descoperit 56 de cazuri de conflicte de interese de natură administrativă şi 26 de cazuri de conflicte de interese de natură penală în rândurile parlamentarilor.

Conflictul de interese administrativ: ANI a câştigat definitiv şi irevocabil în 22 de cazuri. Într-un singur caz, instanţa a anulat raportul de evaluare. Restul dosarelor sunt pe rol.

Conflictul de interese penal: în 18 cazuri instanţa a emis sentinţe de condamnare la închisoare cu suspendarea pedepsei, în 3 cazuri amendă administrativă, iar în 5 cazuri, dosarele se află pe rolul parchetelor.

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *