Lucian Davidescu

O bancă din România este în afara legii

Banca Națională!

Buna-guvernare presupune nu doar anticorupție, care seceră vârful ostentativ al aisbergului, cât mai ales transparență și responsabilitate, care îl topește de la bază. România Curată cere date publice, disponibile pentru toți contribuabilii până la nivel de primărie de comună și chiar sugerează că până și școlile ar trebui să-și publice pe ușă bugetul și execuția lui, măcar ca exercițiu educațional.

Nu există un nivel prea coborît unde această practică să se oprească. Până și asociațiile de proprietari o fac, în mod firesc, tocmai pentru că sunt atât de aproape de contribuabilii lor încât orice excepție stârnește suspiciuni, mini-anchete și în ultimă instanță comisii ad-hoc care să îl înlăture pe administratorul discreționar. Există însă o limită maximă?

Am testat la Banca Națională a României. Răspunsul? Altceva decât e deja publicat nu consideră de cuviință să publice. I-ar afecta independența! Iată cum se încheie răspunsul trimis de instituție:

În condițiile în care prevederile Legii nr. 312/2004, nu impun cerințe exprese referitoare la publicarea prevederilor bugetare aprobate de Consiliul de Administrație al instituției, această obligație fiind de natură a periclita respectarea exigențelor impuse băncilor centrale la nivel european privind asigurarea independenței financiare (subadiacent principiului independenței băncii centrale), vă comunicăm că informații privind prevederile bugetare nu pot fi oferite publicității

Am căutat în legea 544/2001 (a informațiilor publice) dar și în legea 312/2004 (a statutului BNR) excepțiile de la publicarea informațiilor pe motiv de „periclitarea independenței”, fără succes.

Am căutat însă și „exigențele impuse băncilor centrale”, chiar la sursa lor, Banca Centrală Europeană. Iată abordarea de principiu expusă de BCE pe propriul site, în limba română:

BCE se bucură de independenţă în ceea ce priveşte mandatul şi atribuţiile sale. În acelaşi timp, unul dintre principiile de bază ale societăţilor democratice rezidă în faptul că orice instituţie independentă căreia i-a fost încredinţată o funcţie publică are obligaţia de a răspunde în faţa cetăţenilor şi a reprezentanţilor aleşi ai acestora pentru politicile aplicate. Prin urmare, asumarea responsabilităţii constituie o contraparte importantă a independenţei băncii centrale.
Angajamentul BCE privind asumarea responsabilităţii este ilustrat de decizia sa de a merge dincolo de obligaţiile statutare referitoare la raportările periodice. De exemplu, BCE publică un Buletin lunar, în locul raportului trimestrial care îi este solicitat, iar membrii Consiliului guvernatorilor susţin numeroase discursuri pe teme relevante pentru publicul larg. De asemenea, preşedintele şi vicepreşedintele BCE explică în detaliu, în cadrul conferinţelor de presă periodice organizate imediat după prima şedinţă a Consiliului guvernatorilor din fiecare lună, evaluarea BCE privind situaţia economică şi motivele care stau la baza deciziilor de politică monetară.
Noile atribuții și responsabilități în materie de supraveghere ale BCE fac, de asemenea, obiectul cerințelor privind asumarea responsabilității. Citiți mai multe despre modalitatea de punere în practică a acestor cerințe pe website-ul privind supravegherea bancară.
În conformitate cu Statutul SEBC şi al BCE, BCE are obligaţia de a publica rapoarte trimestriale privind activităţile SEBC, precum şi o situaţie financiară săptămânală consolidată. În plus, BCE trebuie să elaboreze un Raport anual privind activităţile SEBC şi politica monetară pentru anul precedent şi cel curent. Raportul anual este supus atenţiei Parlamentului European, Consiliului UE, Comisiei Europene şi Consiliului European.
În vederea îndeplinirii cerinţelor din Statut, BCE publică:
Buletinul lunar;
Situaţia financiară săptămânală consolidată;
Raportul anual.
Pe lângă acestea, BCE elaborează o gamă largă de alte publicaţii privind atribuţiile sale.

Pe scurt, BCE decide să publice chiar mai mult decât îi cere legislația – mergând până la o situație financiară săptămânală – și nu consideră că asta îi periclitează independența ci, dimpotrivă, că i-o legitimează.

Are BNR ceva de ascuns? Nu putem ști cu siguranță – ăsta-i unul dintre „avantajele” secretomaniei? A fost poate doar o exprimare neinspirată? Posibil, însă nu este singurul episod de natură să ridice dubii.

BNR este singura instituție publică din România unde angajații nu își trec veniturile în declarația de avere. S-a întâmplat o singură dată, în 2007 – primul an de aplicare a legii, după care gata! Din 2008, în fiecare an, angajații BNR își trec în declarația de avere în loc de sumă doar sintagma „conform fișei fiscale”. Iată ce spunea cândva Agenția Națională de Integritate despre această situație – Cătălin Macovei, 2010:

„Înscrierea în declaraţia de avere a menţiunii ,,conform fişei fiscale” reprezintă o iregularitate. Rubrica e limpede: se scrie cuantumul sumei şi moneda. Acest lucru duce la declanşarea controlului din partea ANI”

Au și fost controale, de exemplu la defuncta Comisie de Supraveghere a Asigurărilor, unde s-a încercat aceeași practică. Instituția succesoare, Autoritatea de Supraveghere Financiară, publică în prezent declarații de avere completate integral, chiar și cu riscul ca un fost director de bancă să-și publice salariul „confidențial” din mediul privat. La BNR, controlul ANI pare că n-a mai ajuns sau că a ajuns degeaba.

Ce părere are Banca Centrală Europeană despre acest fel al BNR de-a înțelege independența, „conform fișei fiscale”? Salariul lui Mario Draghi în 2014 a fost de 379.608 de euro. Salariul fiecărui angajat este stabilit pe baza unei grile prestabilite, anunțată public. De altfel, salariile tuturor guvernatorilor și angajaților de bănci centrale din UE și din restul lumii civilizate sunt cunoscute la centimă.

Prin urmare, pentru că argumentația independenței băncii centrale șchioapătă dureros, le recomandăm juriștilor BNR să caute o apărare mai bună pentru litigiul pe care România Curată îl va deschide contra instituției pentru publicarea execuției bugetare și a salariilor, conform legii.

—————-

Nota redacției: SAR a cerut BNR, la 9 martie 2015, prin aplicația „Ia Statul la Întrebări” de pe portalul România Curată, executia bugetara a institutiei pentru anii 2013 si 2014.

La 13 martie, am primit urmatorul raspuns de la BNR: http://www.romaniacurata.ro/wp-content/uploads/2015/03/Refuz-BNR-de-a-prezenta-executia-bugetara.pdf

La 23 martie, după o revenire a SAR la cererea inițială, am primit de la BNR noi argumente pentru refuzul de a prezenta informațiile publice solicitate conform legii 544/2001: http://www.romaniacurata.ro/wp-content/uploads/2015/04/Raspuns-BNRla-revenire-23.03.2015.pdf


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

11 thoughts on “O bancă din România este în afara legii

  1. Nicolae Dorobantu

    Nu sunt adeptul cuvintelor dure dar despre BNR nu pot sa spun decat ca este un club mafiot condus de securitate cu scopurl de maximizare a profitului corporatiilor bancare externe in principal prin orice fel de mijloace interlope indreptate impotriva „clientilor” cetateni romani.
    Se poate adauga si licentierea unor grupari interne de tipul Provident ce activeaza cu dobanzi de 100% pentru „imprumuturi” indreptate impotriva oamenilor saraci aflati la ananghie. Romanii nu au voie legal sa imprumute bani intre ei dar asemenea grupari de „hold-up” sunt direct legalizate si protejate de catre BNR. Dar unde e implicata securitatea e „omerta” si inseamna ca e de bine.

    Reply
  2. Mihaela Popa

    Felicitari ca intreprindeti un asemenea demers ! Sper sa aveti sustinere din plin din partea consumatorilor bancari si nu numai.

    Reply
    • Ovidiu

      Este prea evident ceea ce sustineti. Eu unul stau si ma intreb daca nu cumva institutia asta este stat in stat si daca-i asa, va fi foarte dificil sa-i schimbam mentalitatea. Poate dupa plecarea lui Isarescu, altfel nu intrevad nici o posibilitate. Si ca sa iesim in strada pt moftul asta mi se pare exagerat. Parca nu stiti ca „marele intelept” a mai fost odata pe faras si imediat au sunat cateva telefoane venite din Europa. Asta-i situatia. Nu are nimeni curaj sa se ia de BNR.

      Reply
  3. john doe

    nici macar interesele corporatiilor/bancilor nu intra in interesul lor, ci doar super avantajele lor personale, pastrate la secret

    Reply
  4. Gabriela

    Domnule Davidescu, multumim, multumim si nu va lasati pentru noi, pentru generatia de maine.Noi toti nu trebuie sa nelasm, aici nu sunt numai problemele debitorilor in franci, aici sunt probleme grave de abuzuri ale unor entitati cu capital strain care au venit in Romania numai cu scopul de a coopta inalti demnitari, reprezentanti ai statului pentru a jecmani populatia.Tarile dezvoltate din Ue nu au mai permis aceste furturi si au trebuit sa se reorienteze.In ritmul acesta FMI-ul si propriile noastre institutii o sa ne lase fara tara.
    Nu poate fi admis de populatia romaniei sa se faca presiuni ajupra justitiei pentru a rezolva problemele create de bancile straine iar BNR-ul sa nu dea socoteala pentru actiunile desfasurate cu scopul de a sprijini aceste grupuri mafiote.
    Cu totii suntem de acord ca avem nevoie de banci dar vorbim de un parteneriat, vorbim despre niste conditii decente de creditare, vorbim despre o institutie a statului (BNR) care trebuie sa protejeze populatia.Isarescu a inteles gresit , rolul sau nu este de a sprijini bancile sa faca profit, rolul sau este de a superviza conditiile de creditare astfel incat populatia sa-si asume aceste credite fara a se impovara cu conditii mult sub limita subzistentei.

    Reply
  5. sevar

    Bravo, băieți, nu vă lăsați intimidați! Această atitudine ciocoiască de exceptați de la normele democratice după perdeaua secretului de stat nu este unică în România. Dacă reușiți să faceți o breșă în acest caz, va fi o victorie a democrației într-o țară care are multe probleme în acestă problemă. Nu întâmplător se dă așa de puțin EDUCAȚIEI, ca să poată exista și menține astfel de excepții nedemocratice. Democrația este puternică numai în țările cu populație educată. Un semidoct este mai ușor manipulabil decât o persoană educată. Rolul vostru, a mas mediei este să compensați acest handicap prin informare care este și ea o formă de educație. Mulțumesc că existați!

    Reply
  6. Marinică Pannduru

    dacă tot ați început cu verificările legalității la nivell central, încercați să găsiți ACTUL LEGAL DE CONSTITUIRE A JUDECĂTORIILOR, TRIBUNALELOR, CURȚILOR DE APEL…ETC … CA ENTITATE CU PERSONALITATE JURIDICĂ ! Eventual, cercetat prin dosarele acestor instituții dacă toți JUDECĂTORII au depus un JURĂMÂNT… ??? ceva știu eu, dar dacă cercetați, veți avea mari surprize !

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *