Cristian Franț

Dezbatere publică pe un subiect sensibil. Localnicii nu vor microhidrocentrale pe Nera: ”Faceți-le în Alpi!”

Localnicii din satele Borlovenii Vechi, Pătaş şi Prigor au venit hotărâți la dezbaterea publică pe tema microhidrocentralelor de pe Nera și le-au respins din capul locului.

Peste 200 de localnici au umplut până la refuz Casa de Cultură din Prigor, acolo unde Agenţia pentru Protecţia Mediului programase dezbaterea publică privind construcţia a trei microhidrocentrale pe râul Nera, întrerupând din start dezbaterea şi spunând un  „NU” răspicat acestor proiecte. De îndată ce Sergiu Mihuţ a luat cuvântul pentru a prezenta proiectul, un bătrân de 86 de ani s-a ridicat şi a cerut să se întrerupă prezentarea şi să se noteze că nimeni din cei prezenţi în sală nu este de acord cu cele prezentate, căci zona este foarte importantă pentru cadrul natural, că debitul Nerei este deja captat pentru a asigura apă în barajul de la Văliug şi a amintit de superba pădure virgină de la Izvoarele Nerei, pe care doresc să fie păstrată intactă.

Semnează și tu petiția împotriva distrugerii râului Nera

Remarcabilă a fost şi poziţia preotului Gheorghe Vlasie din Borloveni, care i-a mobilizat exemplar pe credincioşi şi a demascat chiar şantajul prin care una dintre familii a fost pusă de către fostul primar, pentru a accepta realizarea microhidrocentralelor.

Iar Direcţia Silvică Pancevo, Asociaţia de mediu „Aurora” şi primarul din Biserica Albă, toţi din Republica Serbia, au fost prezenţi la dezbateri şi au arătat că proiectul compromite ecosistemele din jurul Nerei, atât cele din România cât şi cele din Serbia.

Zeci de ţărani din Prigor, dar şi ingineri, medici şi alţi intelectuali au luat şi ei cuvântul şi au transmis că, dacă cumva Agenţia pentru Protecţia Mediului va îndrăzni să de acord de mediu, vor merge cu toţi pentru a protesta în faţa Ministerului Mediului. De asemenea, administraţiile celor trei parcuri traversate de râul Nera au avizat negativ această iniţiativă de construire de microhidrocentrale.

Arii protejate, afectate de construcția microhidrocentralelor

Intenţia a două societăţi, Prigor Energy şi Semenic Energy, de a construi microhidrocentrale pe râul Nera a stârnit deja ample proteste în rândul ONG-urilor de mediu. Reprezentanţii celor două societăţi au susţinut că acţionariatul celor două firme este „100%” italian, deşi datele de la ONRC indică şi un acţionar român, Dinu Buliga, un profesor de sport cercetat penal pentru uz şi port ilegal de armă, care a fost implicat în mai multe proiecte cu energie din surse regenerabile.

Râul Nera izvoreşte din Munţii Semenic şi străbate aproape întregul fost judeţ Caraş, până la vărsarea sa în Dunăre, printr-o superbă deltă, protejată de legislaţia de mediu ca zonă umedă şi Sit RAMSAR. Nera străbate pădurile virgine dar şi Parcul Naţional Semenic Cheile Caraşului precum şi Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa şi Parcul Natural Porţile de Fier.

Cu alte cuvinte, o sumedenie de zone şi arii protejate depind în habitatele lor de cursul Nerei, fapt pentru care specialiştii cred că proiectul de construcţie a unor microhidrocentrale pe Nera ar dăuna acestor habitate. Cea mai afectată ar fi specia de vidră care, potrivit specialiştilor, se poate deplasa şi până la 45 de km pentru hrană, fapt ce ar cuprinde întregul curs al Nerei.

Deşi potrivit anunţului de pe site-ul APM Caraş-Severin cele două firme ar avea sediul la Timişoara, potrivit Registrului Comerţului, cele două firme au sediul social declarat la Caransebeş. Şi acelaşi acţionariat. Dinu Buliga, un profesor de sport din Timişoara, care mai are un proiect similar la Topleţ şi care plănuia un amplu parc eolian la Orşova, un cetăţean italian şi o firmă italiană, numărându-se printre acţionari. Deşi cetăţenii au ridicat şi acestă problemă, nimeni nu le-a dat răspunsurile solicitate.

Specialiştii spun că Nera este deja captată, pe o zonă, de către Hidroelectrica, pentru o hidrocentrală şi spun că încă o captare a Nerei ar cauza grave disfuncţionalităţi de mediu. Şi tot activiştii de mediu arată că microhidrocentralele se află la limita Parcului Național Semenic – Cheile Carașului, a unui viitor sit UNESCO și Rezervației Naturale Izvoarele Nerei, renumită pentru făgeţele multi-seculare și peisajul forestier intact.

Studiul științific: vag, incomplet și, pe alocuri, incorect

Proiectul de construire a MHC-urile îi mai nemulţumeşte pe cei care se ocupă de protecţia mediului pentru că se află în apropiere și în amonte de două situri care conservă specii și habitate ”Natura 2000”, unele dintre ele foarte rare, sensibile la orice modificări ale mediului natural. Proiectul este în amonte de Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, dar şi de alte două situri de interes european, unul dintre cele mai renumite ca valoare a peisajului, biodiversitate, specii și habitate rare, endemice sau Natura 2000. În studiile de specialitate se menționează că prelevarea apei din cursul Nerei va conduce la scăderea semnificativă a debitului râului pe o distanță deloc neglijabilă şi studiul de impact, publicat de cele două societăţi pe site-ul APM Caraş-Severin, abundă în date tehnice, tratând superficial impactul socio-economic al microhidrocentralelor, nu justifică deloc necesarul acestor investiții pentru comunitățile locale, la nivel regional sau național.

Activiştii de mediu mai sunt nemulţumiţi şi de faptul că studiul științific este vag, incomplet și, pe alocuri, incorect; nu conține o evaluare științifică a impactului asupra peisajului, dar spun că şi Agenţia pentru Protecţia Mediului este părtaşă la „distrugerea” râului Nera deoarece a stabilit această dezbatere publică la sediul Primăriei Prigor, deşi majoritatea dezbaterilor de până acum se făceau la sediul APM Caraş-Severin.

Și sârbii ar fi afectați

O organizaţie sârbească de protecţia mediului a luat poziţie faţă de intenţia manifestată de către două societăţi comerciale din România de a construi trei microhidorcentrale pe râul Nera.

Aceştia spun că au aflat de la un ONG român despre această intenţie şi atrag atenţia Agenţiei pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin asupra dezastrului natural care l-ar produce o asemenea iniţiativă în zonele protejate complementare acestui proiect. Sârbii susțin că zona protejată Caraş-Nera (din Republica Serbia) este o are protejată IUCIN şi că un asemenea proiect pe râul Nera care trece și prin Serbia, ar putea genera disfuncţionalităţi în zonele protejate din acest areal.

Milan Belobabic, preşedintele Asociaţiei „Aurora” din Serbia, mai spune că solicită APM Caraş-Severin să prezinte poziţia sa în cadrul dezbaterii publice de astăzi, pe această temă şi mai anunţă că va informa şi autorităţile centrale de mediu din Republica Serbia cu privire la această iniţiativă pe râul Nera şi a problemelor ce pot apărea.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

9 thoughts on “Dezbatere publică pe un subiect sensibil. Localnicii nu vor microhidrocentrale pe Nera: ”Faceți-le în Alpi!”

  1. Calin Dejeu

    Toata stima pentru sateni! Niste oameni extraordinari! De la cei in varsta pana la copii au venit sa apere raul! Si-au facut chiar si tricouri pentru Nera! Le-au dat o lectie fantastica indivizilor care cred ca banii sunt mai presus de orice. Peste tot in tara MHC-istii merita o asemenea lectie. Toate MHC-urile au fost construite ilegal, si , cu o mobilizare extraordinara, ca a celor din Prigor, daca am avea stat de drept, ar putea fi scoase din functiune si s-ar putea renatura vaile. Nu va mi fi nicodata ce-a fost, dar decat dezolantele vai moarte de acum…

    Reply
  2. Dumitru Drinceanu

    Acțiunea singulară nu realizează decât o problemă strcit locală, și, oricât de regretabil, cu atâta numai nu se protejează atâtea zone de vis. Ca atare, trebuie demarat spre legiferarea generală a interdicției de utilizarea în MHC, de deviere ori desființare ale cursurilor, inclusiv pentru alimentare abuzivă cu apă, deversări de dejecții, etc, ceea ce implicit va însemna și un mic efort al statului pentru complinirea acestor lipsuri utilitare, ca în orice stat european, unde, chiar și numai pentru o casă este construit un drum de acces public, un viaduct, și sunt aduse toate utilitățile CITADINE.

    Reply
  3. Moisi Petruta

    Felicitari tuturor opozantilor acestui proiect pe Nera precum si semnatarilor petitiei; problema pe care eu, noi de la Centrul de Consultanta Ecologica Galati o consideram ca fiind restrictiva consta intr-o corecta avizare a dezbaterii publice dar si organizare pentru a se da posibilitatea cetatenilor sa participle. Din pacate, multe APM-uri inca anunta evenimentul cu intentia de a restrange mult participarea si, astfel, multa lume interesata afla mult dupa. Organizarea unui astfel de eveniment inseamna, pe langa anuntul in sine, stabilirea unei date, ore, locatii care sa permita o larga participare. Comanda politica si graba de a accesa fondurile determina multe entitati guvernamentale sa faca rabat de la legislatie. Si Galati-ul se inscrie in aceasta categorie, din pacate. Felicitari protestatarilor si speram cu totii, din indiferent de zona in care locuim, sa fie protejata Nera cu toate ecosistemele ei.

    Reply
  4. cetateantrist

    Altii au hidroliene in mare. De ce nu facem in mare, nu in rauri,
    Francezii au inventat drumuri solare – vedeti aici : Wattwaybycolas.com .
    Firma Cola (nu coca-cola) – lider mondial in infrastructura de transport, va acoperi drumurile existente cu dale fotovoltaice f rezistente formate de mii de straturi ce asigura rezistenta si aderenta la pneuri. Acestea au doar cativa mm grosime si se adapteaza la temperaturi si greutatea autovehiculelor. Cu 1 km de drum se va asigura electricitate pt 5000 de case . Se prevede ca pana in 2021 , 5 milioane de francezi sa aiba electricitate de la drumurile Wattway.
    La noi ce se inventeaza in afara de magiun ? – ca numai de asta a scris presa . Exista vreun milionar filantrop in Educatie? In alte tari exista. In ce investesc acesti oameni la noi?

    Reply
    • pava

      Peotul din Borlovenii-Vechi se numeste Petrica Zamela,cel din Borlovenii -Noi are mama din Borlovenii-Vechi.Asa ca va rog corectura la corectura.

      Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *