Alin Bărbănțan

De ce mai contribuie România la Academia Anticorupție din Viena, acuzată de corupție?

CerceDin septembrie 2010, România este membru fondator al Academiei Internaționale Anticorupție din Viena (IACA). Țara noastră a trimis experți în Consiliul Guvernatorilor IACA – pe domnul Daniel Morar (2012-2015) – și în Consiliul Academic –domnul Cornel Călinescu (din 2013, cu un mandat de șase ani). Pe lângă experți, România mai dă Academiei Anticorupție din Viena și 10,000 euro pe an, contribuție voluntară, conform MAE. Există o singură problemă: IACA e o spălătorie de bani, cu mare trecere la guverne autoritare, relevă o investigație comună a publicației anti-corupție Correctiv.org și a săptămânalului austriac News.

Despre ”inițiativa” Siemens și ”integritatea” IACA

Acum zece ani, gigantul german Siemens a trecut printr-un scandal de corupție. Siemens a oferit mită guvernului grec pentru a obține diverse contracte cu dedicație pentru organizarea Jocurilor Olimpice din Atena. Șpaga ar fi fost de ordinul sutelor de milioane de euro. După acel scandal, pentru a-și îmbunătăți imaginea, Siemens a ajuns la un acord cu Banca Mondială, numit ”Siemens Integrity Initiative”, prin care Siemens oferă 100 milioane de dolari pe durata a 15 ani pentru ”finanțarea activităților anti-corupție”. Unul din rezultatele acelei inițiative este Academia Internațională Anticorupție din Viena, fondată în 2011.

Problema pentru Siemens e că IACA funcționează într-un mod total opus scopurilor inițiativei sale de integritate. Aspecte majore privind sursele de finanțare ale IACA nu sunt publice și tot mai mulți membri ai Academiei sunt anchetați de procurorii austrieci.

Austria a renovat un palat de lângă Viena, la Laxemburg, pentru sediul IACA

Sediul IACA e într-un palat din Laxenburg, lângă Viena. Laxenburg e cunoscut ca fiind ”capitala de vară” a Imperiului Habsburgic. După o renovare de 11 milioane de euro a palatului, la academie se țin cursuri și se oferă programe masterale pentru experți anti-corupție. Cel mai bun mod de a combate corupția este prin transparență și, bineînțeles, IACA duce lipsă totală de transparență. Academia a refuzat în repetate rânduri să publice rapoarte financiare. Nu se poate verifica felul în care IACA își cheltuie banii, câți bani are, sau dacă academia e audiată extern, situație atipică pentru o organizație anticorupție.

Cine sunt clienții IACA și ce rol are România

Una din justificările cheie oferite de IACA pentru lipsa de transparență ține de obligațiile academiei față de clienții săi. IACA susține că nu poate face anumite informații publice, deoarece membrii academiei trebuie să le vadă primii. Problema e că, acești membri nu au cerut niciodată astfel de informații.

IACA funcționează ca ONU: statele devin membre prin ratificarea Cartei academiei. Iaca are peste 70 de membri care, teoretic, acționează ca finanțatori. Cu toate astea, după ce informațiile limitate de pe site-ul academiei au fost verificate, s-ar părea că doar 24 de state dau bani academiei. Printre ele, conform MAE, este și România. Pe lângă România, bani mai vin și de la Rusia sau Azerbaidjan, state cunoscute pentru regimuri politice corupte. Ele par să contribuie la IACA tocmai ca să-și mai curețe don proasta reputație. Totodată, sponsorii IACA pot să decidă cine face auditul financiar, un conflict de interese în sine. Din 3 auditori internaționali, unul este ales de Rusia.

Conducerea IACA, principala problemă

Motivul tuturor problemelor academiei ține de stilul managerial al liderului său, Martin Kreutner. Acesta conduce academia cu o mână forte, iar acest lucru a dus la diverse probleme: un număr mare de academicieni de renume au părăsit academia după doar câteva luni, procurorii austrieci anchetează IACA pentru eventuale fraude cu fonduri din imobiliare (banii primiți de IACA de la sponsorul austriac ar fi venit de la un fond de real estate deja anchetat penal pentru contracte suspecte cu MAI-ul austriac).

Siemens a cerut mai multă transparență din partea IACA, mai ales având în vedere că sumele primite de academie de la alte state sunt relativ mici, iar Siemens acționează ca sponsor principal. Cât despre România, apartenența la această academie ridică noi semne de întrebare privind felul în care clasa politică românească înțelege lupta anticorupție. Suma este mică, dar România, în mod clar, arată că fie nu știe să separe organizații suspecte de cele bune, fie nu vrea.

O investigație realizată de correctiv.org


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

5 thoughts on “De ce mai contribuie România la Academia Anticorupție din Viena, acuzată de corupție?

  1. gabriel

    Romania este incapabila sa produca un audit revelator al propriilor institutii anticoruptie,de ce ar fi interesata sa verifice sau sa conteste o creatie minor-simbolica a luminatilor de la Vest.In articol nu regasim coordonate despre momentul aparitiei scandalului,sa ne lamurim si noi de oportunitatea lui,pentru ca in Romania a contesta lupta impotriva coruptiei este un delict major,sau propaganda in slujba raului.Poate asta este raspunsul la întrebarea retorica de mai sus?Sau este vorba de a evidentia negativ anumite persoane foste simboluri ale anticoruptiei?

    Reply
  2. marius

    pentru ca anticoruptia inseamna coruptie adica mediul perfect de vietuire a securistilor ce detin colonia Romania

    Reply
  3. Dumitru Vladimir

    IACA nu este auditată, nu audiată! :)
    Articol surprinător prin dezvăluiri… Deci și la case mai mari se fac măgării!

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *