Romania Curată

Consiliul Național al Elevilor: De ce dăm #foaiagoală

În urma articolului despre boicotarea simulărilor de către elevi (de ce își fură singuri căciula), liderii Consiliului Național al Elevilor ne-au trimis prezentul drept la replică, intitulat „De ce dăm foaia goală”, care include o amplă argumentație pentru protestul lor din aceste zile.

Consiliul Național al Elevilor a demarat, pe data de 10 martie 2019, campania Anul acesta, dăm #foaiagoală la simulările naționale!, prin care îndeamnă elevii care susțin simulări ale examenelor naționale să dea foaia goală sau să scrie ce îi nemulțumește la sistemul de învățământ, de la modul de predare la cel de evaluare și nu numai.

Motivele protestului sunt reprezentate de toate problemele din sistemul de învățământ. În campania #foaiagoală și formele sale de manifestare sunt implicați toți actorii principali ai sistemului: elevii, prin ceea ce scriu sau nu, cadrele didactice, prin sesizarea faptului că și elevii își doresc o educație mai bună, și părinții, prin observarea revoltei pașnice a copiilor lor față de problemele cotidiene. În plus, având în vedere contextul protestului, scoatem în evidență nemulțumirile cu privire la examenele naționale, de la desfășurarea la fundamentarea acestora.

La momentul actual, este neclar ce se evaluează în cadrul Evaluării Naționale și Bacalaureatului. Se poate observa cu ușurință că, în cadrul ambelor examene, accentul este pus asupra cunoștințelor deținute și a capacității de a reține informații, în detrimentul competențelor dobândite. Ministerul și societatea civilă trebuie să răspundă la un minim esențial de întrebări: Ce competențe trebuie să dobândească elevii? (Profilul de formare al absolventului este un document necesar) Ce competențe sunt cu adevărat utile elevilor? Ce competențe se evaluează la EN/BAC? Ce competențe ar trebui să fie evaluate? Ce probe ar trebui să aibă absolvenții în cadrul celor două examene naționale? Evaluarea Națională este un mod potrivit de tranziție de la ciclul gimnazial la cel liceal?

Totodată, este neclar dacă subiectele pentru evaluări tipizate, în general, au fost etalonate în raport cu populația școlară din România. Analizând rata de promovare a examenului de Bacalaureat din ultimii ani, se poate observa un fenomen ciudat: în perioada 2004-2009, rata era de aproximativ 90%, în 2010 a scăzut la aproape 76%, iar, odată cu introducerea monitorizării video a sălilor de examen, aceasta a ajuns, în anii 2011-2012, la un minim de aproximativ 52%. Deși majoritatea societății declară că sistemul de învățământ se degradează din ce în ce mai mult, iar calitatea actului didactic scade simțitor, rata de promovare a crescut treptat, de la 58% în 2013 la 74% în 2017 (date preluate din Policy brief – Analiza datelor statistice privind accesul și rezultatele candidaților care au participat în cadrul celor două sesiuni de bacalaureat – 2017, (RO), No.2, 2018), cu o ușoară scădere în anul 2018. Așadar, nivelul de dificultate a subiectelor variază considerabil, nefundamentat, din cauza lipsei etalonării subiectelor.

Din nefericire, evaluările au ajuns un scop, nu un mijloc. În loc de a completa exerciții care să îi ajute să dobândească un set de competențe necesare, elevii rezolvă zeci de variante de subiecte pentru Evaluarea Națională/Bacalaureat, cu scopul de a lua o notă cât mai mare, dar fără a ține seama de inutilitatea acestui lucru. Elevii împreună cu părinții și cadrele didactice se complac în risipirea timpului celor dintâi, în detrimentul educării acestora. Astfel, beneficiarilor primari ai educației le este cerut să aibă rezultate cât mai bune, dar fără o însemnătate reală.

Un exemplu ilustrativ al primului enunț al paragrafului anterior este practica fraudării evaluărilor de orice fel: de la a realiza proiecte și prezentări cu informații copiate fără noimă de pe internet, la a folosi fițuici și mijloace electronice de comunicare pentru rezolvarea cerințelor din teste, elevii au inventat nenumărate metode prin care să atingă scopul lor și al celor din jur, anume rezultate cât mai bune. Evaluările și-au pierdut însemnătatea, iar la momentul actual acestea nu valorează mai mult decât o cifră pe o hârtie. Acest lucru este în antiteză cu importanța lor uriașă, căci evaluarea este oglinda predării, în sensul în care componentele actului didactic sunt în strânsă legătură și au nevoie de îmbunătățiri. Începând de la curriculumul național până la formarea inițială și continuă a cadrelor didactice, există nenumărate probleme.

Un alt exemplu important este reprezentat de meditațiile contra-cost. O opinie răspândită larg este cea potrivit căreia dacă un elev nu beneficiază de acest tip de pregătire, șansele acestuia de a promova Evaluarea Națională/Bacalaureatul cu o notă mare sunt minime. Situațiile din țară arată că acest lucru este un fapt, nu o simplă opinie. Astfel, părinții cheltuie sume importante pentru ca elevii să beneficieze de meditații pentru disciplinele de examen, cu scopul de a crește gradul de cunoștințe pe care aceștia le dețin, astfel încât notele să fie cât mai mari. Elevii care nu iau o notă mai mare de 5 sunt declarați „pierduți”. Și în acest caz, competențele care ar trebui să fie dobândite sunt complet ignorate.

Pe lângă aspectele de mai sus, punem sub semnul întrebării chiar simulările al căror rol este, potrivit Ministerului Educației Naționale, „familiarizarea elevilor cu rigorile unei evaluări naționale, respectiv ale unui examen de bacalaureat național și cu scopul de a optimiza rezultatele obținute de către elevii din învățământul preuniversitar la finalul studiilor gimnaziale/liceale” (extras din OMEN 3185/2019). Astfel, se revine la ideea că evaluările au ajuns să fie un scop, nu un mijloc. Dacă acestea ar reprezenta strict modul de a cuantifica ce au acumulat elevii în anii de școlarizare, optimizarea reală a rezultatelor s-ar face prin îmbunătățirea calității actului didactic (prin formarea reală a profesorilor, prin micșorarea numărului de elevi dintr-o clasă, prin refacerea curriculei naționale și altele), nu prin încă o testare fără un obiectiv concret.

În plus, nenumărate cadre didactice se plâng de faptul că petrec un număr considerabil de ore pentru a corecta lucrări, fără un rost concret și fără a fi remunerate, în concordanță cu efortul depus.

Protestul #foaiagoală are legătură cu întregul sistem de învățământ, iar dezideratul celor care ni se alătură este reformarea reală a modului în care este organizat și funcționează acesta. Schimbările dese și nefundamentate, făcute fără consultarea reală a specialiștilor în educație și a reprezentanților elevilor, cadrelor didactice și părinților, trebuie să înceteze; există aspecte care trebuie remediate de urgență, însă modificările fără o țintă clară produc haos și lipsă de predictibilitate. Fără o strategie clară și asumată de către toți cei implicați în sistem, vom asista, în continuare, la perpetuarea și crearea unor forme fără fond. În lipsa stabilirii competențelor și rolurilor tuturor factorilor implicați în educația copiilor, de la părinți și cadre didactice la instituții, conflictele nu vor dispărea, iar vina va fi transferată de la unul la altul, fără a fi asumată.

De asemenea, un pachet legislativ care să reglementeze formal politicile publice ce au rolul de a îmbunătăți sistemul trebuie să fie elaborat și aprobat doar atunci când scena politică este liniștită, fără repeziciune, astfel încât fiecare articol din proiectele de lege să poată fi analizat în amănunt; în caz contrar, există nenumărate riscuri, care pot varia de la instituirea unor măsuri populiste inaplicabile, până la excluderea unor propuneri fundamentate din considerente strict politice. Astfel, Consiliul Național al Elevilor solicită amânarea elaborării unui pachet legislativ în domeniul educației, până după sesiunile electorale din anii 2019 și 2020, pentru ca reforma sistemului de învățământ să poată fi realizată într-un mod obiectiv și fundamentat, pe baza unei strategii pe termen lung, în urma stabilirii pașilor necesari pentru implementarea reformelor.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *