Ce vrem de la noul Cod electoral

Și la Cotroceni, și la Parlament, au loc consultări pe marginea Codului electoral în care societatea civilă e din nou marginală. Așteptăm încă un răspuns serios de la dl. Președinte Zgonea de ce nu se poate face livestreaming de la discuția Comisiei de cod electoral (o televiziune de pe internet numită Privesc.eu face asta pe gratis de la toate acțiunile societății civile, dacă Parlamentul chiar nu  are logistica necesară, se pot ocupa ei, sau România Curată, dar vrem ca toată diaspora să poată urmări dezbaterile în direct). De asta, în cele ce urmează și fără a intra în detalii tehnice o să rezum, pe probleme, care sunt punctele de discuție de interes pentru societatea civilă și preferințele ei cele mai marcante. Fiind politolog și unul care și-a făcut datoria să anunțe din timp asupra precedentelor prostii electorale, nu o să reiau aici teoria chibritului, o să pun trei note și în rest îndemn lumea să pună mâna pe carte dacă nu mă crede pe cuvânt. Lucrările la care vă trimit conțin în bibliografia lor aproape tot ce merită citit pe tema asta. Iar sfatul meu către Comisia parlamentară este ca pe lângă propunerile de schimbări de legi să facă onor guvernului o listă de recomandări imperative care țin de implementare, că implementarea și logistica deficitară, nu legile, sunt problema noastră principală.

Problemele noastre, în ordinea importanței și posibilității de a fi rezolvate prin legi, sunt șapte:

  1. problema logistică a votului în diaspora,
  2. problema riscului de fraudă electorală,
  3. problema dificultății de a înscrie și promova independenți și partide noi,
  4. problema reprezentativității la alegerile locale (primari și șefi de CJ aleși dintr-un singur tur de scrutin),
  5. problema slabei participări la vot (turul doi la prezidențiale a fost o excepție),
  6. problema nominalizării candidaților, adică a nemulțumirii cu candidații aleși de partidele actuale, care sunt adesea traseiști și corupți.
  7. problema corupției politice (adică distribuire de resurse publice mai mult decât e legitim contra sprijin electoral).

Unde nu avem probleme: la reprezentativitate în legislative (sistemul electoral actual e foarte reprezentativ), la participare directă (plin de candidați independenți, oameni dornici să facă partide), la construcția unei majorități (nu se întâmplă să stăm fără guvern săptămâni, ca în Belgia, până și guvernele minoritare au fost la noi destul de stabile). Deci să nu încercăm să rezolvăm vreuna din aceste probleme inexistente.

Problema 1. Votul în diaspora

Dat fiind că România nu are logistic cum organiza votul electronic (infrastructura IT e mult mai nedezvoltată ca în Estonia) și că votul prin corespondență a fost anulat în unele țări (Franța, 1975) din cauza fraudelor numeroase (și noi nu suntem mai dezvoltați azi decât erau ei atunci) propunem o combinație de creștere semnificativă a numărului secțiilor de vot și votul anticipat pentru cetățenii români din diaspora. Încurajăm oamenii politici să spună net că votul electronic e imposibil alfel decât ca deziderat până când va fi România informatizată, și că acela prin corespondență poate crește semnificativ riscul de fraudă) – vezi și aici.

Problema 2. Riscul de fraudă electorală

Avem încă probleme, deși probabil mai puține decât credem, din cauză că avem liste electorale necorectate, pe care figurează mulți morți sau oameni plecați definitiv al căror CNP poate fi folosit de răufăcători ca să voteze în locul lor. Fie digitalizarea completă a evidenței populației (pentru a cărei întîrziere ar trebui plătit un cost), fie înregistrarea votanților înainte de alegeri pot rezolva această situație, prima tot întârzie de ani de zile, a doua riscă să descurajeze participarea, că votantul e deja leneș să meargă la vot, darămite să se mai înregistreze. De fapt ambele sunt necesare, prima în România și a doua în diaspora. Susținem recenzarea votanților sub orice formă înainte de ziua alegerilor și desființarea listelor suplimentare, care pot fi înlocuite fie de un sistem canadian de vot anticipat, fie de sistemul francez.

Problema 3. Bariere la intrare

Susținem propunerile coaliției Politică fără bariere, cu câteva excepții de detaliu (în loc de trei persoane care să poată forma un partid, propunem o sută, în trei județe diferite). Susținem dispariția garanțiilor financiare și a altor bariere. Atragem însă atenția că eliminarea finanțării private propusă de PNL crează bariere noi. Deci e rezonabil să eliminăm numai finanțarea de la firme (private sau de stat) și să o plafonăm foarte tare pe cea de la persoane fizice (sistem crowdfunding, donații prin mobil). Dacă scoatem complet finanțarea privată,  degeaba coborâm pragul de înscriere, că partidele noi nu se vor putea califica la bani de la buget, nici la sedii pe propunerile actuale (natural, nu vrem să facă partide pentru sedii) și deci nu se vor mai naște. Un partid ca al Monicăi Macovei, sau al lui Nicușor Dan, au nevoie ca fanii de pe Facebook să le poată da sume mici, dar să doneze. De asemenea, o dată ce un partid sau independent ia zece la sută la alegeri în localitatea unde are sediul central trebuie să aibă dreptul la un sediu.

Mai important din punctul nostru de vedere aici, susținem eliminarea completă a pragului la alegerile locale, pentru partide și candidați independenți, unicul criteriu rămânînd numărul de voturi. Dat fiind că numărul de consilieri este fix, pragul nu servește de fapt decât să ofere de fapt o primă partidelor mari și vechi, care obțin astfel mai multe locuri. Majoritatea într-un consiliu local nu e ca majoritatea în Parlament, nu e nevoie de o majoritate politică, ea trebuie creată subiect cu subiect, numai astfel va fi reprezentat interesul cetățeanului mai bine – nu ne trebuie consilii care să nu facă altceva decât să ridice mâna. Cartelarea partidelor vechi trebuie combătută mai ales local, și terenul de intrare al persoanelor sau formațiunilor noi este cel mai prielnic la acest nivel. La nivel national susținem scăderea pragului la trei la sută dacă se va opta pentru un sistem proportional, și atragem atenția că există un trend european în acest sens – chiar de eliminare a pragurilor pentru europarlamentare.

Problema 4. Reprezentativitatea

Susținem alegerea primarilor și șefilor de consilii județene în două tururi. Nu susținem niciun sistem care să includă vreo variantă de majoritar (uninominal) pur, nici pentru o cameră, nici pentru două, deoarece ar crea noi probleme de reprezentativitate (de exemplu sistemul german nu e clar ce problemă ar rezolva din acestea, dar  e clar că ar fi mai puțin reprezentativ ca sistemul actual sau un proporțional cu prag de trei la sută). Considerăm că singurele sisteme cu reprezentativitate bună ar fi uninominalul în două tururi de scrutin și proporționalul cu prag de trei la sută și listă deschisă.

Problema 5. Participarea la vot

Participarea la vot va crește dacă se crează condiții ca studenții și persoanele din diaspora să poată vota în secții speciale. Nu sprijinim măsuri de introducere a obligativității votului.

Problema 6. Nominalizarea  candidaților

Votul pe persoană tocmai a fost identificat de Curtea Constituțională ca fiind principala sursă de legitimare a traseismului (în motivația ordonanței migrației aleșilor locali, precedent valabil și pentru parlamentari) ca atare ideea de o persoană – o circumscripție ar trebui abandonată dacă nu mai vrem să avem rezultate ale alegerilor viciate de traseism cum s-a văzut în ultimii ani. Este, în combinație cu dimensiunile mici ale circumscripțiilor, și principala cauză a clientelismului parlamentar, manifestat prin amendamente la buget care implică cheltuieli suplimentare.

Singura variantă care ne rămâne care să combine ce e mai bun și să evite ce e mai rău (lista închisă de partid) este votul proporțional transferabil[1] care se aplică în Republica Irlanda, Noua Zeelandă, Pakistan, Slovacia, Estonia și alte țări[2]. Sugerăm, date fiind marile diferențe de dezvoltare din România, un sistem cu trei la sută prag, cu liste de vot în care votanții care optează astfel pot ierarhiza cum vor candidații de pe listă (în acest sistem candidații din interiorul unui partid își fac concurență). Știm din Estonia și Slovacia că doar o minoritate în zonele cele mai prospere și urbane recurg la acest lucru, dar asta ar da votanților în sfârșit ceea ce doresc (control asupra nominalizărilor de candidați) și nu ar pune la risc partidele. Majoritatea votanților ar vota doar lista, în ordinea propusă de partid. Singura complicație logistică ar fi că ar dura mai mult transcrierea și numărătoarea voturilor, dar experiențele din regiunea noastră arată că aceste obstacole pot fi depășite.

Presupunem că reducerea numărului de parlamentari are același scop, de creștere a calității parlamentarilor. Susținem orice reducere logică, dedusă din sistemul electoral.

Problema 7. Corupția politică

Corupția politică este eronat presupusă ca fiind determinată de sistemul de vot, forma de finanțare, etc (și printre țările corupte și la cele necorupte întâlnim întreaga gamă a acestor sisteme) și deci nu se va rezolva prin nici una din propunerile de mai sus. Corupția politică există pentru că guvernele României pot aloca discreționar, deși Parlamentul teoretic aprobă un buget, mari sume de bani și alte înlesniri și favoruri, pot distribui discreționar contracte de stat și transferuri către autoritatea locală iar mecanismele de control administrativ nu funcționează pentru a preveni asemenea lucruri înainte să se producă. Mecanismele post au început să funcționeze, dar nu e suficient, iar codul electoral nu poate rezolva problema fundamentală, că oameni cu autoritate pot fără mari obstacole să abuzeze de ea, intervenind decisiv în succesul unei firme sau persoane. Asta a creat deja o mare cerere de intervenție, și cercul vicios e greu de rupt.

Dovezile academice arată că sistemul electoral e un angrenaj. Noi încercăm să rezolvăm mai multe probleme, dar e ca și cum ai lua un cablu de ambreiaj de la o mașină să cârpești alta, un motor de la a treia, niște roți de pe cine știe unde, fără a reflecta că per total, deși fiecare împrumut pare să rezolve ceva, ceea ce rezultă, pe drumurile date, poate fi complet nefuncțional. Fiecare adaos încearcă să rezolve o problemă, dar poate crea alta. Pentru că ansamblul este ce contează[3]. Prezentând interacțiunea problemelor de mai sus, foarte pe scurt, că mai sunt și altele (dimensiunea circumscripției de exemplu, are alt rol în sisteme proporționale închise față de uninominale) am încercat să arăt că cel mai important este să nu facem mai rău încercând să facem bine. Noi recomandăm circumscripții mari, în sistemul pe liste țările cele mai ”curate” au adesea o singură circumscripție națională. În cazul României, țară cu populație medie, pentru Senat regiunea de dezvoltare poate fi considerată circumscripție, iar pentru Camera Deputaților județul și municipiul [4]. La dimensiunea asta nici sistemul actual nu trebuie neapărat schimbat. Dacă nu mai pot unii trăi fără să-l schimbe, cel puțin două sisteme electorale, proporționalul cu listă deschisă și uninominalul în două tururi de scrutin au ajutat țări ca Estonia și respectiv Chile, cândva destul de corupte și clientelare, să evolueze și ar trebui considerate cu prioritate față de orice alte variante care s-or asocia ele cu țări bune (ca Germania), dar nu au ajutat acele țări să devină cea ce sunt – deci rolul lor transformator nu există.

În materie de finanțare singurele legături (istoric) dovedite între finanț­­­­are și corupție (statistic, după cum am spus, nu există legături semnificative robuste) privesc transparența și limitarea cheltuielilor electorale. Dacă la ambele am implementa regulile actuale mare parte din problemă s-ar rezolva.

***

note:

[1] http://en.wikipedia.org/wiki/Single_transferable_vote

[2] http://www.stv.govt.nz/stv/how.htm

[3] Persson, T., Tabellini, G., & Trebbi, F. (2003). Electoral rules and corruption.journal of the European Economic Association1(4), 958-989.

[4]people.su.se/~tpers/papers/pttjan03.pdf


Recomandări

19 thoughts on “Ce vrem de la noul Cod electoral

  1. dorin valeriu

    Foarte bun ! Absolut de acord cu punctul 4. In privinta alegerilor de consilieri locali si judeteni eu sunt impotriva listelor de partid. Acestea politizeaza excesiv aceste alegeri si lasa frecvent cartiere sau sate nereprezentate in Consiliul Local -Judetean. Cetateanul trebuie sa stie care consilier il reprezinta, sa il cunoasca, sa i se poata adresa punctual in diferite situatii.
    Desigur ca trebuie revazut si sistemul de reprezentare si alegere in Senat. Ideea cu regiune=circumscriptie e foarte buna. Si un numar egal de senatori pentru regiuni, indiferent de numarul de locuitori ; cam ca in USA. In acest fel zonele si interesele local vor fi mai bine reprezentate
    Inca o data, felicitari ! Sa le deschida Dumnezeu mintea si celor care vor lua decizia finala !

    Reply
  2. dan maracinaru

    Analiza asupra Diasporei si votul prin corespondenta

    Avand in vedere ca legea electorala va fi modificata prin legea votului prin corespondenta, supun atentiei dvs urmatoarea analiza.

    In afara granitelor tarii se afla mai mult de 4 000 000 de romani cu drept de vot care reprezinta 23% dintre cetatenii romani cu drept la vot.
    Acesti alegatori nerezidenti in Romania vor vota in colegiul 42. La alegerile trecute colegiului 42 i s-au alocat un numar de 4 deputati si doi senatori.
    Atentie!!!
    La noile alegeri colegiului 42 i se vor aloca un nr. de 66 de deputati si 33 de senatori, corespunzator algoritmului numar de electori arondati colegiului egal numar parlamentari. Cum in conformitate cu legea votului prin corespondenta se va face un registru electronic in care vor fi inscrisi toti acei alegatori din colegiului 42 care doresc sa participe la vot prin corespondenta si care actualmente se regasesc in registrele de vot ale localitatilor din Romania unde au fost inscrisi initial, in tara se va micsora numarul de colegii sau numarul de parlamentari prin micsorarea numarului de votanti rezultat al transferului in registrul electronic al colegiului 42 al persoanelor cu drept de vot care au optat pentru acest statut.
    La o analiza superficiala, comparand numarul voturilor din Diaspora la anterioarele alegeri, se poate deduce ca 4 000 000 de votanti in Diaspora este o utopie.
    Daca ne-am uita mai atent vedem ca la alegerile trecute s-a votat la urne. Romanii din Diaspora ar fi dorit sa voteze in numar mai mare, dar au fost impiedicati de putinatatea sectiilor de votare puse la dispozitie de statul Roman prin M.A.E. .
    Cu votul prin corespondenta, tot romanul, din oricare localitate in care rezida, din orice tara de pe glob poate vota, fara a pierde timp sau bani pentru deplasarea .
    Apetitul romanilor din Diaspora pentru vot este foarte mare. Constiinta faptului ca votand masiv vor putea decide, in sfarsit, o schimbare in bine a patriei mama este pura adrenalina pentru e pentru ei puraadrenalina.Diaspora intelegerea modalitatii de votare prin corespondenta.
    Ei sunt ajutati si vor fi ajutati in continuare de catre asociatiile culturale romanesti din Diaspora, asociatii care su construit in ultimii ani o retea foarte puternica si care colaboreaza deja in diverse proiecte europene sau mondiale si impart informatia utila in timp real din orice colt al lumii in orice colt al lumii.

    Reply
  3. Radu Negrut

    Alegerea directa a presedintilor de consilii judetene este oare o solutie inteligenta ??? Jumatate au deja probleme cu legea . Oare alegerea din cadrul consiliilor judetene nu ar fi mai buna ? Sau poate o solutie mixta : cine obtine o treime din voturi în primul (singurul) tur este ales , dacă nu va fi stabilit de C.J. , dacă sunt 2 care au o treime din voturi , tot C.J. stabileste . Prin lege li se pot stabili atributii diferite în functie de modul în care au fost alesi .
    Traseismul politic e o problemă cu bătaie lungă : dacă permitem crearea simplificată de partide , stimulăm traseismul . Dacă eliminăm (scădem) corupții , va scădea și traseismul .
    Aș mai avea o propunere : creșterea perioadei de interdicție pentru a candida sau ocupa funcții publice pentru persoanele condamnate penal care au comis faptele sau au fost condamnate în timpul mandatului . Aici cred că ar fi rezonabil o interdicție cel puțin dublă față de perioada de condamnare . Exemplu : Gigi Becali – 3 ani și 6 luni condamnare ; minim 7 ani de interdicție . Bineînțeles nici o imunitate pentru fapte comise în afara mandatului , precum și nici o stramutare a dosarului .

    Reply
  4. achim valentin

    Cine a ajuns sa si exprime opinia in leg cu orice: autorul piesei de teatru blasfemitoare despre ISUS:; in care “marea” Mihaela Radulescu juca rolul Fecioarei Maria.Din atatea subiecte a ales aceasta mizerie so transpuna in piesa de teatru.FRUSTRARE GIGANTICA?

    Reply
  5. jnm

    1) ” Cartelarea partidelor vechi trebuie combătută mai ales local, ” . De acord. Dar atunci de ce introduceti bariera de 3 judete? Pentru un primar intr-un orasel de ce sa dea semnaturi cetateni din alte judete? Ceea ce numiti unul din “cateva exceptii de detaliu” si anume posibilitatea ca 3 persoane sa poata forma un partid e printre cele mai importante propuneri atat ale campaniei Politica fara bariere cat si a proiectului depus de Amper.
    Care este rationamentul pentru aceste numere?

    2) “să o plafonăm foarte tare pe cea de la persoane fizice (sistem crowdfunding, donații prin mobil)” Poate fi interepretat ca plafonarea sumei totale, nu a donatiilor unice dar banuiesc ca la asta se refera.

    3) Votul electronic nu functioneaza bine nici in Estonia, vedeti https://estoniaevoting.org/ Deci orice infrastructura IT am avea mai sunt alte probleme tehnice si de organizare nerezolvate inca de nimeni la scara destul de larga.

    Reply
  6. taunul77

    Pentru reducerea numarului de parlamentari este necesara in primul rand stabilirea normei de reprezentare. Cati cetateni reprezinta un deputat si cati un senator? Apoi sunt necesare masuri pentru reducerea masiva a fraudei electorale. Nu cred ca mai doreste nimeni sa mai voteze mortii de prin Teleorman. Olt sau Mehedinti. Si nici sa se permita turismul electoral. Dintre sistemele de vot prezentate, cele care s-ar potrivi cel mai bine Romaniei ar fi cel proportional pe lista deschisa sau sistemul mixt german. Cele mai nefericite solutii ar fi reintoarcerea la sistemul de vot pe lista deschisa sau cel uninominal pur fie intr-un tur de scrutin, fie in doua.

    Reply
  7. sase sase

    Trebuie incurajata sau cel putin neobstructionata constituirea de partide regionale si locale.Acest lucru ar mai contracara monopolul politic al partidelor mari mai ales in alegerile locale.deasemenea ar avea mult de spus si in alegerile generale, limitand mult parasutarea unoe politicieni de la centru in circumscriptii si colegii cu care nu au nimic in comun. Exemplu: candidatura Elenei Udrea la Roman si a lui Crin Antonescu la Teleorman. Si acestea sunt numai cele mai vizibile.Cu privire la finanatare , aceasta trebuie sa fie transparenta si verificata anual de curtea de conturi iar in caz de suspiciuni justificate si a unor indicii temeinice , DNA sa investigheze modul de finantare in diferite zone sau a diferitelor partide.Apoi codul fiscal trebuie sa cuprinda niste legi clare si precise , neinterpretabile iar pentru incalcarea lor , indiferent de cine sa se prevada sanctiuni drastice pentru persoanele implicate, iar pentru institutia care genereaza asemenea incalcari ( guvernul de exemplu) sa se prevada destituirea, dizolvarea si restructurarea acestora.Cu conditia ca aceste incalcari sa fie constate de justitie. In acest scop si Constitutia ar trebui modificata in asemenea directie.Tot in codul electoral ar trebui limitat numarul de mandate la toate functiile alese la 2 mandate la fel ca si la presedinte.Asta ar duce la reimprospatarea continua a clasei politice si la reducerea posibilitatii de a se forma in timp de gasti politice infractionale.Si cred ca ar fi si mai democratic asa.Mai trebuie ca pentru anumite functii elective sa se prevada un minim de studii , de exemplu pentru primari, selectia candidatilor din acest punct de vedere fiind in sarcina partidelor.Nu cred ca asta ar putea fi considerata o discriminare , intrucat accesul la invatamant in omania este liber, deci cine vrea sa ocupe o functie in stat sau in administratia locala nu are decat sa invete.Sa terminam odata cu analfabetii si incultii din politica , cu doctorate luate la buticul sau carciuma din coltul strazii.Cred ca doamna Mungiu nu este foarte fericita fiind colega de mediu academic cu doctori plagiatori si licentiati oriunde si oricand.

    Reply
  8. provinzial

    va rog respectuos sa-mi explicati si mie, provinzialul, ce e aia, ,,vot pe liste deschise cu prag de 3%”…? da ,,sistemul mixt german”, in ce consta? va multumesc anticipat!

    Reply
  9. Nelu STIUCA

    CORUPTIA din Ro esste intretinuta si amplificata de SISTEMUL POLITIC si se datoreaza activitatii parlamentarilor, guvernantilor si a baronilor locali, care legifereaza in mod discretionar pt atribuirea in mod abuziv de drepturi si facilitati. Nerespectarea pricipiului separarii puterilor in stat, pe linga atributiile legislative, parlamentarii exercita ingerinte in functionarea puterii judiciare (numirea Avocatului poporului, a unor membri in CCR, la Curtea de Conturi, CSM sau in ANI, etc.). Efectele negative ale imunitatii parlamentare, protectiei politice acordate guvernantilor, influentarea pe cai oculte a initiativelor legislative, finantarea ilegala a partidelor politice si a campaniilor electorale, etc.
    Distorsionarea intentionata a legilor, normelor si reglementarilor pentru a creea avantaje unor actori publici sau privati, prin acordarea de castiguri personale unor oficialitati, pe cai ilicite sau alte mecanisme netransparente;.
    Imunitatea excesiva a parlamentarilor (guvernantilor) si procedurile abuzive privind punerea in imposibilitate a autoritatilor judiciare pentru ai deferi pe acestia justitiei (in vederea cercetarii in cazul comiterii unor infractiuni de coruptie) a condus inclusiv la decredibilizarea actului de dreptate precum si a justitiei in Ro, atragand critici externe;
    Datorita nerespectarii si nepromovarii principiilor moralitatii si competentei sistemul politic nu mai poate sa dezvolte activitati si programe(proiecte) laborioase de interes public general, acesta s-a mafiotizat si transformat in gupari infractionale de crima organizata, transformand ilegalul in legal pentru a se evita sanctionarea incalcarii legii. Comisiile de specialitate ale Parlamentului ca de alfel si majoritatea structurilor Guvernamentale NU au in componenta experti din vreun domeniu (ba din contra), dar nici nu consulta oameni de stiinta sau cu experienta (consilierii fiind recrutati pe alte criterii neortodoxe decat cele de competenta si integritate morala) din aceasta cauza legislatia romaneasca elaborata in ultimii 25 de ani este dezlanata, in unele situatii fiind aberanta si inaplicabila. S – a dovedit in cele mai multe situatii ca legiuitorii au ca tinta sau obiect de reglementare interese de grup sau individuale nelegitime ori imorale.
    Majoritatea alesilor din Romania, cu cv mult discutabil si neonorabil, (unii nu au ce trece in cv) pe linga faptul ca nu au vocatie , virtuti umane, pentru administrarea destinelor umane si nici maiestria politica necesara, poseda un spirit intreprinzator pentru afacerile private (de tip fraudist) mult mai dezvoltat comparativ cu cel al afacerile publice (la unii lipseste cu desavirsire). Drept urmare discursurile si disputele lor politice publice au ca subiect, de cele mai multe ori, acuzatii reciproce despre fapte de necinste si dosare penale care nu pot fi solutionate in mod obiectiv de o justitie, conceputa tot de ei si in care, in posturile cheie activeaza doar oamenii lor.
    Incapacitatea manageriala a statului roman, implicit a institutiilor si autoritatilor sale, lipsa de (pre)viziune a falsilor politicieni si preocuparea acestora pentru promovarea propriilor scopuri meschine, este dovedita de cel mai mare paradox din istoria moderna a natiunii romane, sunt imprumutati zeci de miliarde de euro de la FMI pentru consum efectiv si alte fantezii politice si nu s-a putut valorifica zeci de miliarde de euro (nerambursabili) pusi la dispozitie de catre U.E. pentru investitii, in situatia in care B.N.R. are rezerve valutare de peste 35 miliarde de euro de unde s-ar putea aloca fondul necesar cofinantarii proiectelor atat de utile si necesare modernizarii Romaniei. A reusit un stat ca ALBANIA care se afla inainte de 1990 cu mult sub standardele Ro ca din 1995 pana in prezent sa devina a doua Elvetie a Europei utilizand la maxim fondurile externe ca si Polonia.

    Reply
  10. Lucia

    Revin cu o propunere mai veche privind finantarea partidelor (pe care ati spus ca o veti analiza, dar nu am mai primit contraargumente de ce nu ar functiona), ca o cale de realizare a plafonarii in contribuitia la sustinerea financiara a partidelor a persoanelor fizice si anume, posibilitatea ca ele sa fie finantate dintr-o cota parte a impozitului, asa cum se intampla cu finantarea organizatiilor nonguvernamentale (persoanele au libertatea de a contribui, dar nu obligativitatea de a da acei bani partidelor, contribuind doar daca sunt convinsi, daca nu lasand statului acea suma). Mi se pare ca cetatenii ar fi mai putin dornici sa contribuie din banii lor, pe care sunt liberi sa-i foloseasca pentru propriile nevoi si mai dornici sa contribuie daca oricum banii aceia, care sunt din impozit, i-ar pierde, nerevenindu-le. De asemenea, mi se pare ca planul prezentat mai sus nu rezolva problema atragerii de persoane competente in politica de vreme ce castigurile in functii de stat nu se compara cu cele din privat. Se cere sacrificiu de sine pentru a fi un politician cinstit si competent si sunt putine persoane dispuse sa faca un astfel de sacrificiu, realist vorbind. O alta idee, nu stiu cat de implementabila la noi, pentru ca ea actualmente functioneaza intr-o tara mica, cum e Islanda, este aceea de a alege impreuna cu un parlamentar si un inlocuitor al sau, la pachet (cam cum se candideaza in tandem in America pentru presendinte si vice-presedinte). Inlocuitorul l-ar inllocui pe primul cand acesta nu poate sa fie prezent si ar face ucenicie pe langa acesta. In Islanda nu poti candida pentru a fi parlamentar daca nu ai avut un stagiu de vice-parlamentar inainte.

    Reply
  11. Munteanu

    Este necesar votul obligatoriu si sanctionarea cu amenda ( sper cat mai mare ) a celor care absenteaza nemotivat de la vot deoarece in legislatia Romana exista referiri la cvorum deci cei care nu voteaza practic voteaza cum a fost cazul la referendum cand ei au votat cu Basescu. Cei care nu voteaza vor fi stersi de pe listele electorale si re-inscrisi doar dupa ce platesc amenda astfel incat nu vor mai fi discutii in legatura cu numarul Romanilor cu drept de vot. Este binevenita reducerea pragului electoral de la 5% la 3% si chiar la 1%. Reducerea numarului de parlamentari este buna doar daca numarul de parlamentari devine variabil: Un senator poate fi ales doar daca a acumulat cel putin 100 000 de voturi deci daca se prezinta doar 1 000 000 de Romani la vot pot alege cel mult 10 senatori. Romanii care absenteaza de la vot nu ar trebui sa aiba reprezentanti in parlament.

    Reply
  12. Cristian Bogdan

    Voi scrie despre (1) si (2) ca la alea m-am documentat.

    1) de acord ca votul electronic si prin corespondenta au mari probleme. Dar votul anticipat pe actuala infrastructura electorala are deasemenea mari probleme:

    1a) votul anticipat la distanta (tip Suedia, pt cel local vezi 1d) presupune trimiterea votului in sectia electorala de domiciliu. Putem asigura asta la cateva milioane de potentiale voturi anticipate?

    1b) votul anticipat la distanta fara certificat electoral e extrem de riscant. Odata ce un local de vot anticipat e compromis, se poate vota pe identitati furate, care se folosesc si acum pentru fraude in sectii compromise (alea in care sunt mai multi turisti decat localnici). Certificatul electoral poate fi trimis de stat numai la domiciliul stabil, sau poate fi obtinut la ghiseu (adica tot la coada la consulat). Fara evidenta informatizata a populatiei, certificatele electorale sunt posibile, dar eliberarea lor e greu scalabila.

    1c) votul anticipat la distanta la parlamentare in sistemul actual cu stampila ar presupune ca localul de vot anticipat sa dispuna de toate tipurile de buletin de vot din toate colegiile din tara. O logistica minunata.

    1d) daca va referiti la vot anticipat local (tip Canada) in diaspora (colegiul 42), el nu poate avea loc fara un registru electoral in diaspora (cel putin nu la parlamentare). Actuala solutie cu vot pe lista suplimentara bazat pe un act de rezidenta in UE nu functioneaza la votul anticipat pentru ca cetateanul are tot timpul sa mearga sa voteze si in sectia electorala de acasa.

    2) registrul electoral correct e baza oricarui sistem electoral. Degeaba incercam sa carpim situatia asta cu vot la distanta.

    2a) Trebuie neaparat eliminate listele suplimentare (si discutiile despre sistemul electronic inutil de urmarire a lor, care nu are nici o sansa sa detecteze CNPuri furate) dar ele sunt deja foarte reduse la parlamentare (mai putin in diaspora unde votul multiplu nu e un risc mare). Problema nu sunt raufacatorii care voteaza cu CNP furat in sectia de domiciliu pe lista permanenta (trebuie compromise multe sectii de votare ca sa aiba impact), ci cei ce voteaza cu CNP furat pe liste suplimentare, unde odata ce o sectie e compromisa, vin mai multi turisti decat sunt localnici.

    2b) problema lipsei de corectitudine a registrului electoral nu sunt neaparat mortii ci faptul ca o mare parte din electorat nu locuieste acolo unde figureaza. In acest sens avem _multe_ probleme. Ori trebuie decuplat registrul electoral de evidenta populatiei, ori trebuie usurata schimbarea domiciliului (prin posta, fara schimbarea CI). Dar trebuie observat ca politicienii nu au nici un interes aici pentru ca le-ar scadea reprezentativitatea in electoratul captiv din tara.

    2c) corectarea listelor electorale in tara fara mutarea pe liste electorale din strainatate mi se pare inutila.

    2d) pre-inregistrarea la vot inseamna practic ca oamenii voteaza tot pe lista suplimentara, dar ca statul se poate pregati mai bine. Poate fi o solutie in diaspora pe legea actuala pentru parlamentare. Ramane aberatia ca cetateanul rezident in EU poate vota si in colegiul 42 si in colegiul de acasa.

    Deci dintre solutiile propuse, singura care cred ca functioneaza e (2d) “votul numai acasa” (pe legea actuala la parlamentare), cu exceptia diasporei unde se voteaza pre-inregistrat (informal), pe baza CRDS sau certificatului de rezidenta emis de statul respectiv. Asta inseamna ca studentii si migrantii saraci (in tara sau strainatate) ar ramane “disenfrenchised”.

    Pentru acestia, s-ar putea eventual opera in registrul electoral pentru flotanti… O solutie interesanta ar putea fi “flotantul in strainatate”, eventual cerut prin posta, cu aplicarea de catre votant pe CI a unui sticker trimis de stat.

    Reply
  13. Andrei

    Mi-a placut articolul si as vrea sa ma opresc la: “Susținem alegerea primarilor și șefilor de consilii județene în două tururi. “. Am observat ca desi PNL (dar si PMP) au zis ca sustin aceasta varianta, ieri dupa consultarile de la Cotroceni ea a disparut cu desavarsire. Eu cred prin modelul actual de alegere a primarilor si a presedintilor de consilii judetene, mentinerea baronizarii Romaniei este garantata. Practic primarul sau presedintele de C.J. in functie, care are notorietatea cea mai mare (nucleul dur de votanti), clientela dar si resurse pentru pomeni electorale, va avea alegerea aproape garantata. Oamenii acestia se eternizeaza pe functii. Ma uitam la TV si un reprezentant al PSD se lauda ca particul a invatat lectia din 16 noiembrie 2014. Pai se pare ca nu! Atunci, in primul tur Iohannis a obtinut 30,37% din totalul voturilor exprimate, iar Victor Ponta 40,44%. Aveam o diferenta de peste 10% (puncte procentuale). In turul al doilea Iohannis a luat 54,43% (o crestere de peste 24 puncte procentuale) iar Victor Ponta 45,56%. Diferenta dintre cei doi s-a inversat la aproximativ 9% in favoare lui Iohannis. Cine a facut diferenta au fost tinerii si cei care nu ies la vor dar acum au iesit, diaspora… Daca alegerile ar fi fost intr-un singur tur, ar fi castigat fluierand Ponta desi majoritatea populatiei nu il voia! Oamenii despre care spunem ca au facut diferenta la acele alegeri, nu ar mai fi contat. Reprezentantul baronilor ar fi fost azi presedinte. Asa se va intampla la alegerile locale, daca se patreaza sistemul actual de vot. Vor conta nucleele dure, simpatizantii si beneficiarii pomenilor electoarale care vor vota oameni nereprezenativi pentru majoritatea electoratului. Ce au invatat politicienii din 16 noiembrie? Unii mai nimic, se pare! Oricum, nimic bun!

    Reply
  14. Dinu

    cateva masuri pentru innoirea clasei politice:
    1. Singura conditie pentru Infiintarea unui partid sa fie 3 persoane majore cu deplin exercitiu al dreptirilor civile
    2. Si la parlamentare si la locale, scrutin pe liste; ce procent de persoane se prezinta la vot, acelasi procent din liste intra in legislativ / consiliul local. Daca prezenta la vot este sub 50% se invalideaza alegerile, iar cu procentul de absenti se va taia incepand de la cap fiecare lista de partid. Respectivii nu vor avea voie sa candideze timp de 15 ani. De exemplu: prezenta la vot 35%, invalidarea alegerilor; primii 65% din listele electorale se elimina cu interdictie de a candida si se refac alegerile.
    3. Interzicerea mutarii de la un partid la altul. Cine este ales pe lista de partid si se muta la alt partid, pierde locul si nu va putea candida de loc timp de 15 ani. O sa ne umplem de independenti, dar restrictia ramane valabila si pentru acestia.
    4. Interzicerea ocuparii functiei de deputat / senator concomitent cu cea de ministru / secretar de stat, etc. Nu se poate si in legislativ si in executiv in acelasi timp. Interdictia de a numi in executiv membri ai legislativului. Ce separatie a puterilor e asta?
    5. La toate nivelele, vot pe colegii, cenzitar in functie de impozitele platite si pe paliere de instruire. E scandalos ca votul unui absolvent de facultate e egal cu votul unui analfabet, sau ca votul smecherilor care fenteaza impozitele si al atarnatorilor sa fie egal cu votul cetateanului cinstit, platitor de impozite.

    Reply
  15. Constantin Geangu

    In legatura cu afirmatia de la punctul 6:
    Singura complicație logistică ar fi că ar dura mai mult transcrierea și numărătoarea voturilor, dar experiențele din regiunea noastră arată că aceste obstacole pot fi depășite,
    am incercat sa va trimit un e-mail continand solutia acelei probleme la adresa contact@romaniacurata.ro.

    Am primit in schimb raspunsul:
    Următorii destinatari nu pot fi contactați:

    ‘contact@romaniacurata.ro.’ pe 02.02.2015 21:38
    Eroare server: „Destinatar nevalid”

    In masura in care imi puteti indica o adresa de e-mail functionala, va voi transmite cu placere fisierul ce nu a putut fi transmis la adresa de mai sus.

    Cu stima,
    Constantin Geangu
    Fost detinut politic.

    Reply
  16. Pingback: Mergem în Parlament să le spunem opinia noastră. Ce le transmite România Curată membrilor Comisiei de cod electoral | România curată

  17. Pingback: Primarii și președinții de consilii județene, aleși în două tururi. Propunerile ARC pentru modificarea legii alegerilor locale | România curată

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *