Ce ar trebui de fapt să ceară Iohannis partidelor. Și noi lui

Un sondaj realizat de ziarul Gândul cere cititorilor să evalueze prestația lui Klaus Iohannis la o sută de zile de mandat. Sondajul arată o majoritate de 52 la sută care o găsesc slabă și foarte slabă, restul de trei răspunsuri (foarte bună, bună și satisfăcătoare) înghesuindu-se în 48 la sută. Desigur, sondajul, deși cu o bună participare (au răspuns circa zece mii de utilizatori) nu este reprezentativ, avînd de a face cu ceea ce se numește un eșantion autoselectat. Rezultatul e însă elocvent pentru populația de cititori ai acestui site popular, unde un sondaj similar toamna trecută a avut constant o majoritate în favoarea lui Klaus Iohannis, față de Victor Ponta și alți contracandidați. Asta e părerea acestora astăzi despre președintele pe care l-au ales.

Profilul unei președinții este în general just după 100 de zile, chiar dacă un președinte are un contract explicit pe o sută de zile, cum avea Emil Constantinescu, după model american, sau nu are. La suta de zile a lui Constantinescu (că Iliescu ne arătase ce poate mai devreme chiar, transformînd Frontul în partid) deja îi răspunsese lui CTP că pe el îl aleseseră atâția români încât își putea permite să aleagă pe oamenii săi fără nici un criteriu de valoare, chiar pe bază de nepotism, cum îi reproșase CTP. În culmea conflictului iugoslav, EC ținea sfat cu un grup promovat pe astfel de criterii, denumit generic ”băieții” – Dan Petre, Dorin Marian și Cătălin Harnagea, o rară colecție de nulități care urmau ulterior să fie întreținuți de oligarhi din cei mai dubioși, când nu șomau, și care și azi când nu dau cu subsemnatul pe la organe pledează pe la Antena 3 sau ambasade să se mai ușureze nițel lupta anticorupție. În prima sa sută de zile, Băsescu deja vorbea despre el însuși la persoana a treia, o instala pe Udrea ca șefă a lui Pleșu și Weber și găsea în servicii zona de elecție din care urma să reformeze societatea. Cum începe e în general cam cum se termină, indiferent ce e la mijloc, chit că după părerea mea de om care i-a cunoscut rezonabil pe amândoi, și EC și TB nu erau oameni necinstiți, sunt patrioți peste medie și au avut intenții bune. Dar deși amândoi cu mandat uriaș și clar de la popor să schimbe România, să opună partidelor nereprezentative un mecanism pe bază de merit la care societatea să participe, să le oblige să evolueze, aveau de fapt mult mai mult în comun cu partidele care îi produseseră decât cu asemenea aspirații radicale. Vituperările lor anti-partide, zgomotoase de altfel, nu au reușit niciodată să treacă de limita ipocriziei: de ce să se fi simțit PNȚcd să devină un partid modern sau să creeze o administrație bazată pe merit când exemplele oferite de președinție erau Petre, Marian și Costin Georgescu. De ce să se lase PDL scos de Băsescu din zona sa de cadre feseniste când Zeus însuși promova pe Udrea, EBA, Anastase și o pletoră de ofițeri acoperiți. Partidele au strâns din dinți și au spus că ăsta e prețul plătit pentru alegerea directă a președintelui – ceva populism de bună guvernare, discursuri cu România ”altfel”, bine făcută sau reformistă, pentru acoperire având Academia veșnic complezentă să binecuvânteze orice pseudoproiect – de la programul economic al academicianului Postolache, care a produs capitalismul de cumetrie, la regionalizarea lui Liviu Dragnea. Diviziunea muncii a fost ca președintele să rămână popular cât se poate mai mult prefăcîndu-se că e altfel și partidele să facă ce era de făcut, asumând costurile de imagine, dar finalmente protejate de el.

L-am intervievat lunea trecută la Tallin pe Mart Laar, prim-ministrul care a făcut din Estonia tranziția de cel mai mare succes din lume, azi președintele Băncii centrale. Laar a dat sfaturi și Georgiei și Ucrainei după aceea, dar numai Georgia a reușit să urmeze ceva din exemplul estonian. La întrebarea mea de ce cîștigătorii primei revoluții portocalii din Ucraina nu au reușit să reformeze țara, Laar mi-a răspuns ”Pentru că Iușcenko a fost întotdeauna temător, prea temător. I-am spus de mai multe ori că dacă nu reușește să instituie un sistem pe bază de merit, că asta e cheia, vor câștiga rușii, dar el vedea riscuri prea mari. Riscul să o faci există, dar cu cât o faci mai repede e mai mic și șansele de reușită sunt mai mari, cu cît o faci mai târziu riști să nu mai poți să o faci. Ucrainenii au făcut singuri treaba rușilor”.

Acum, când partidele se pregătesc să meargă la Cotroceni să discute cu Klaus Iohannis subiectul fundamental al finanțării partidelor politice, e cazul să ne întrebăm dacă noi am reușit să intrăm pe o altă cale măcar de data asta, sau suntem tot în vechiul joc ipocrit în care președintele joacă teatru pentru popor, dar reprezintă de fapt tot partidele? Nu aprob pe cei care au folosit aniversarea de o sută de zile să îi dea sfaturi lui Iohannis să suspende parlamentul, și cred că președintele are dreptate să refuze să joace rolul opoziției. O suspendare parlamentară acum ar produce un parlament la fel, că nu există nici un motiv ca alt fel de oameni să fie puși pe liste de aceste partide, iar președintele actual a învățat just că până să construiești reguli noi cele vechi – Constituția în primul rînd – sunt stâlpii de rezistență ai statului de drept. Promisiunea esențială a lui Iohannis, că nu se va amesteca în justiție, pare de asemenea respectată până acum, și nu am fi avut căderile astea spectaculoase din toate partidele dacă ar fi câștigat Victor Ponta. De asta votanții de turul doi au avut dreptate, să își dea lor zece pentru civism și lui măcar notă de trecere la o sută de zile, că nu e puțin lucru.

Dar, fără a subestima valoarea neamestecului în justiție, adică a ceea ce nu face președintele, asta nu e suficient pentru a crea cercul virtuos, intrarea pe o nouă cale, pentru care cineva – în primul rînd președintele – ar trebui să facă ceva. Să nu uităm că dl. George Scutaru, consilierul prezidențial pentru securitate, care s-a prezentat la Angela Merkel și Jean Claude Juncker împreună cu șeful său, se află sub control judiciar fiind cercetat penal pentru o schemă banală de finanțare a partidelor în județul Buzău. Dl. Scutaru fusese pe lista neagră a României Curate, pentru susținerea unui proiect legislativ anti-ANI, ca atare la primele zvonuri că va ocupa această mare funcție, responsabil cu noua strategie de securitate a României, încă din noiembrie trecut, eu am trimis un email alertînd asupra situației, la care am primit un răspuns cum că nu era chiar așa. Inutil. Dar trebuie spus că nimeni nu ajunge din greșeală pe lista neagră. Eu nu știam și nu știu nici azi ce comisioane lua dl Scutaru pentru partid din contractele publice, tot așa cum nu știam de implicarea dnei Andronescu în afacerea Microsoft când am pus-o pe lista neagră că voia să distrugă DNA. Politicienii ajung pe lista neagră după o foarte atentă selecție a ziariștilor și juriștilor ARC care constă în fond din răspunsul la întrebarea: e acela de listă neagră sau nu? Și pe urmă de abia: pentru ce avem dovezi suficiente să îl punem pe negru? Zilele astea, când mulți din cei de pe vechile mele liste negre intră în pușcărie sau sunt pe drum, pentru lucruri care sunt a zecea parte din ce au făcut ei ilegal sau imoral. Al doilea lucru important de semnalat în cazul dlui Scutaru e că prezența sa pe lista neagră nu l-a oprit să fie numit consilier prezidențial plin. Ar fi poate de înțeles dacă el ar fi fost capabil să facă o strategie de siguranță națională, dar oricine îi citea CV-ul (aici) vedea că omul se pregătise la Colegiul Național de informații și prin seminare pentru parlamentari, deci greu ar fi putut superviza un proiect intelectual de asemenea anvergură, în condițiile în care destui tineri români – unii mai puțin tineri deja – au doctorate în relații internaționale și studii strategice din țări NATO. E adevărat însă că aceia și-au făcut studiile singuri, nu sub controlul serviciilor, nu sunt șantajabili de nimeni și nimic și ar putea scrie strategia în engleză, nu în română, dacă vreodată li s-ar cere ajutorul – nu s-a întîmplat pînă în prezent.

Partidele care se duc la consultări la Cotroceni au multe pe conștiință, între altele și că au scos din Parlament ca produs final această lege a finanțării partidelor nici măcar armonizată cu cadrul legislativ precedent – nu știu de ce își mai ia banii Consiliul Legislativ ca să avem mereu la promulgare asemenea subproduse. Cu orice ocazie, mai ales PSD, își adăpostesc oamenii de justiție și e din ce în ce mai clar că de ani de zile finanțarea lor are o parte transparentă și una netransparentă, de pe urma căreia au beneficiat toate campaniile, probabil și cea a lui KJ din toamna trecută. O discuție pe bune cu partidele astea ar trebui de fapt să sune așa: știu și știți și voi foarte bine cum finanțăm campaniile, dar acest lucru e între timp de domeniul trecutului. Sfatul meu e să îndepărtați din toate pozițiile pe toți cei implicați în trecut în mecanismele de finanțare, de la trezorier la oricine a încasat un comision și l-a transmis mai departe, să deschideți larg ușa partidelor pentru noi membri, cum vreți voi – puteți lua companii de head-hunting dacă altfel nu știți cum – pentru a aduce oameni complet noi și competenți pe viitor, ceea ce vă va proteja de destabilizări din partea organelor de justiție, și să vă angajați aici și în fața publicului că nici o poziție publică pe viitor, în afara celor de secretari de stat și miniștri, nu va mai fi ocupată decât prin concursuri pe merit, că nici un ocupant al acestor poziții astfel numit nu va mai fi schimbat după alegeri, astfel că nimeni nu va mai datora partidului asemenea poziții și nu va mai colecta pentru el din contractele publice. Indiferent de forma de finanțare, cîtă vreme se poate fura din pozițiile publice și pot fi numiți în orice poziții oameni de partid statul nostru nu se va dezvolta și va rămâne ceea ce este, o vastă piramidă de extragere a resurselor publice și dirijare a lor preferențială, dar asta trebuie schimbat de către oamenii politici, nu de către DNA. Împreună, președinte și partide, ar trebui să ne angajăm să facem câteva lucruri:

  • Concursuri integral pe merit, cu jurii deschise comunităților profesionale, pentru orice poziție sub nivelul de secretar de stat, cu eliminarea numirilor de partid din consiliile de administrație ale companiilor publice. Crearea unui Birou de Resurse Umane pentru sectorul public, veche promisiune făcută Comisiei Europene și Băncii Mondiale, niciodată onorată. Cum scrie în programul prezidențial, ”Ca Președinte al României, îmi voi asuma de asemenea filtrarea, pe criterii de profesionalism, integritate și în cel mai transparent mod posibil, a numirilor în toate pozițiile oficiale ale statului unde Constituția oferă astfel de atribuții președintelui”.
  • Publicarea integrală a cheltuielilor publice, de la suma de cinci sute RON în sus (online expense tracking system), astfel încât orice contribuabil să ne poată verifica (ne-am mai angajat și semnat, deci nu facem decât să ținem o veche promisiune). Cum scrie în programul prezidențial : ”Ca Președinte al României, voi urmări proactiv ca și celelalte angajamente ale României care au un impact asupra bunei guvernări, de exemplu transparența finanțării politice, a cheltuielilor statului și oferirea de servicii electronice pentru cetățeni prin platforma OGP (Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă) să fie puse în practică. Chiar dacă guvernul este cel responsabil direct de implementarea acestor politici și angajamente, președintele va urmări și informa publicul permanent asupra stadiului realizării acestor obiective”.
  • Cooperarea între partide pentru adoptarea unor reguli care să reducă arbitrariul cheltuirii banului public. Așa cum stă scris în programul prezidențial ”Trebuie să avem reguli stricte asupra cheltuirii banului public și un plan pe 10 ani de alocare a fondurilor care să facă imposibile alocările clientelare din bugetul statului”. E poate cazul ca împreună cu societatea civilă și organismele financiare internaționale partenere să cooperăm la realizarea acestui plan.
  • Publicarea integrală, voluntară, a donațiilor, datoriilor, împrumuturilor și cheltuielilor de partid sau per candidat în timp real (la maxim o săptămână după efectuarea lor), online, indiferent de termenul cerut de lege sau de forma legii adoptate, că respectăm legea pentru că ne respectăm electoratul, nu de frica amenzilor.

Dacă partidele acceptă acest demers, președintele poate da exemplu direct, așa cum e scris în programul prezidențial ”Președinția României va da un exemplu celorlalte instituții ale statului printr-o organizare administrativă care va scoate în evidență selectarea personalului pe criterii de competențe profesionale, stimularea performanței, managementul profesionist al resurselor umane”. Ceea ce nu a existat când a fost numit George Scutaru, adică un mecanism care să îl caute dacă a fost sau nu pe lista neagră, sau ce CV-uri pe zona de Securitate există, va fi creat de acum înainte. Cu alte cuvinte, președintele nu ar cere partidelor decît să facă exact ce va face el însuși – și prin asta lucrurile nu ar fi ca până acum, un alt exercițiu de ipocrizie, ci un pas decisiv spre România lucrului bine făcut.

Așa ar putea grăi Klaus Iohannis. Între timp, mulțumesc lui Dumnezeu că s-a anulat o întâlnire la Cambridge pe care o aveam cu studenți și absolvenți români vinerea trecută, pentru că dacă mă întrebau unde s-au dus toate CV-urile de Harvard și Oxbridge forwardate președintelui din decembrie încoace, sau dacă un doctor în relații internaționale din Top 50 QS poate vreodată aspira la funcția lui George Scutaru sau la mai mult decât la a fi intern aș cam fi dat din colț în colț. Noroc cu vacanța de Paște că am mai câștigat un pic de timp. Cu ce rezultat, rămâne de văzut.

Post scriptum 1. Toate citatele sunt de pe paginile 20-21 ale programului prezidențial, pe care îl puteți consulta aici, ca și în multe alte locuri.

 

 


Recomandări

37 thoughts on “Ce ar trebui de fapt să ceară Iohannis partidelor. Și noi lui

  1. Pingback: Ce ar trebui de fapt să ceară Iohannis partidelor. Și noi lui |

  2. Pingback: Ce ar trebui de fapt să ceară Iohannis partidelor. Și noi lui - Stiri Presa Online

  3. Adrian

    Numirea unui George Scutaru poate fi tolerata, cat sa arate partidelor presedintele ca uite, domne’ asa ceva nu se face, doar v-am spus si nu m-ati crezut. Asta e nivelul de discutii cu partidele, din pacate. Proiectele se mai construiesc si mental, folosind niste strategii, si concluzii asupra viabilitatii se pot desprinde, de asemenea, din simulari. Noi ramanem ancorati in meandrele concretului, sustin partidele. Asa cum a aruncat propriu-zis haina pe capota, presedintele a aruncat putin si cu baza de cadre a peneleului, dupa parerea mea, cand cu nominalizarea posibilului (si, imediat, validatului) urmator presedinte. Ordinea strict cronologica a evenimentelor e irelevanta.

    Or, chiar si titlul articolului dumneavoastra arata acest tip de “gandire concreta, aplicata”, cu lista de cerinte “in fapt”. Parerea mea este ca nu se incadreaza partidele in acesta tipologie de “dialog concret”. Sindicatele, da.

    Reply
  4. do something!

    felicitari dna amp …christos a inviat … tooot ce ati prezentat si ce ati cerut e perfect …doooar ca nu ati fixat termene stricte ca timpul si viteza este cheia modernizarii romaniei ca asa cu suta de zile sau suta de ani nu rezolvam nimic … si nu ati fixat penalitati de exemplu demisii demiteri amendari etc pentru toooti adica partide si persoane desigur si k johannis… iar chestia cu listele negre si albe ar trebui pentru anumite functii sa fie mai stricte decit clasamentul atp la tenis sau daca vorbim de box e clar cum se poate ajunge challenger … daaar sper sa nu ma includeti intre cei de pe margine – marginali si sa ma trezesc nepostat …

    Reply
  5. Elena

    Buna, justa analiza. Mai trebuie sa reflectati la ceva, stimata Alina Mungiu-Pippidi: cine va evalua pe cei inscrisi la concursuri care sa promoveze pe cei mai buni? Sigur, nu e obligatia dvs, s-o faceti, dar e felul meu de a semnala faptul ca pot fi cei mai buni , mai pregatiti candidati, daca evaluatorii sunt conectati tot la retelele de partid, indiferent care ar fi acelea, rezultatul va fi acelasi, spre dezolarea participantilor.

    Reply
  6. julius001

    ..bravo alina mungiu – aceasta este atitudinea corecta !..sa speram ca dl presedinte citeste cele scrise si ia seama…e valabil si pentru johannis ce- i spunea lui basescu un alegator din diaspora, imediat dupa victoria in al doilea mandat : ” victoria nu e a ta ci a noastra si a lucrurilor pe care trebuie sa le faci “…

    Reply
  7. Bogdan

    La punctul cu “concursuri integral pe merit” se califica si numirea sefului DIICOT care e atributia lui Iohannis, aici nu o mai poate da la intors. Pana acum “concursul” a constat intr-o discutie a candidatilor cu ministrul justitiei. Nicio comisie, nema criterii de selectie publice, nicio discutie in mass-media a CV-urilor candidatilor. Dupa parerea mea Iohannis ar trebui sa refuze aceasta numire indiferent de avizul pe care il va da CSM-ul.

    Reply
  8. danu binaru

    TB aproape a turbat si se musca singur, EC dadea (si inca mai da) din gura, KJ pare neschimbat, la fel de nemarlan, probabil lista alba e mai scurta ca lista neagra, se stie ca nu găsești meseriași buni în românia, mai ales cu referinte serioase, la nivel de CSM o fi mai simplu
    iar estonia e un fel de sibiu pe langa ucraina

    Reply
  9. alinaMP

    pentru cine se intreaba cum organizezi un concurs pe merit- stati linistiti, Banca Mondiala le-a facut demult metodologie, sunt si firme private carora li se poate comisiona, eu as face asa, comisie nationala de intelepti, academie, societate civila, reprez Comisiei Europene, invitati din ambasade si sub ea subcontractari pe sectoare, o data pentru totdeauna faci marele concurs national, evident insa ca trebuie sa armonizezi legile funct public mereu abuzate, etc
    cititi raportul Consilului Europei de azi, iata ca exista institutii gata sa ne ajute in momentul istoric cind ne-am hotari odata sa trecem pe merit
    noi nu ne hotaram insa

    Reply
    • Dan_Bruma

      Pe merit sau pe nemerit pana la urma un concurs tot o alegere este. In politica, vointa politica este cea care conteaza mult si mai putin meritul. Johanis e pe merit acolo si iata ca e criticabil. La urmatorul sondaj daca o tine in ritmul asta e la 25 la suta de sustinere. Ceea ce vreau sa spun este ca nu evaluarea conteaza ci transparenta totala in organizarea concursurilor.

      Reply
  10. Stefan Marincea

    Foarte bun articol. Poate ca domnul Presedinte isi da seama ca suntem intr-un moment in care intarzierea in asanarea morala a partidelor si in profesionalizarea administratiei la toate nivelurile ne poate fi fatal. Fiecare zi care trece distruge sau mineaza noi institutii fundamentale ale statului de drept. Este greu sa reconstruiesti de la zero. S-a gandit cineva de ce s-a reluat emigrarea creierelor? Cel putin in domeniul nostru (resurse minerale) este din nou vizibila, si apasa greu asupra viitorului. Din motive economice sau ca urmare a contraofensivei coruptiei?

    Reply
  11. Marcel Soviani

    Un sistem de merit versus unul bazat pe pile si coruptie duce orice societate inainte. A se vedea de exemplu rezultatele numirilor bazat pe pile ale ambasadorilor SUA la Bucuresti. Cu toate ca SUA se bcucura incepand cu anul 1883 de legislatia denumita Pendleton Civil Service Act care va pune bazele unui sistem de merit in serviciul public, ramasitele unui sistem bazat pe favoritisme mai exista, cum e cazul ambasadorilor. Iar acesti ambasadori americani fac parte din ecuatia care a corupt statul Romania dupa 1990.

    Reply
  12. Robert

    Bravo Doamna AMP. Romania si d.Presedinte are nevoie de asemenea lucrari valoroase ca ale D-vs. Acum se dovedeste dece nu a-ti intrat in politica. Bravo!!!!

    Reply
  13. George Petrineanu

    E îngrijorător. Începe să mi contureze ideaa că o mare parte a celor care chiar vor și pot să lanseze reforma nu accepta să o facă decît cu aceiași oameni deochiați. E ceva împotriva naturii, dar iată că există.

    Pentru că structural societatea românească e fixată în forme total opuse de ceeace suedezii pun la bază, “prestigelöshet, platt organisation, konsensus”.

    Reply
  14. oncioiu

    Dna Mungiu,
    Situatia e pierduta deja de sub control,dl Iohannis fiind prizonierul sistemului.Daca o sa observati cu atentie o sa constatati translatarea falsei popularitati a dlui Iohannis pe turta comuna Blaga,Videanu,Gorghiu,Orban,etc,fara ca dansul sa doreasca sa precizeze un mesaj clar.Adica eu personal sunt ales cu 65 procente si nu pdl-pnl care impreuna au 20 procente jumatate au intrat prin redistribuire in parlament.
    Dna Gorghiu face cel mai mare deserviciu presedintelui incepandu-si discursurile cu propozitia cretina,pot sa spun si asa,NOI PNL-ul in urma votului din 16 noiembrie,bla,bla,bla,bla,vom face si vom drege.Chemarile astea intempestive cu obiective clare venite de la un presedinte independent,alaturate corului maidanezilor pnl nu fac decat sa aduca poate Romania Mare la guvernare la urmatoarele alegeri,in orice caz manipularea cu diaspora s-a terminat.Falsa problema cu schimbarea legii electorale nu va mai prinde,majoritatea celor cu capul acasa stiu ca alegerile nu se mai pot castiga datorita migratorilor,adica a fortei de munca migratoare de origine romana,ca adevarata diaspora numara cu mult sub 500.000 de persoane cu drept legal de vot.
    Dl Iohannis inoata intr-o zona gri si pe zi ce trece,datorita cercurilor concentrice ce il inconjoara risca sa se innece.
    M-as bucura sa cititi aceste lucruri si daca doriti eu v-as putea pune la curent cam ce gandeste o parte a diasporei nu cea vizibila care face galagie pe la garduri venind in ziua respectiva de la Bucuresti.
    Am si email si chiar e real oncioiu@hotmail.com.
    Cu stima.

    Reply
  15. alinamp

    Pendleton se aplica la Dept de Stat si la dm in general, dar nu la ambasadori, care ramin din pacate numiti politic Enfin, asta care vine cica ar fi de cariera, poate ni se schimba norocul, ca in rest mie mi s-au pus si pile pentru Bechtel in ultimii zece ani…

    Reply
    • miki

      numiti nenumiti politic, dar ambasadorii americii stiu ce-i cu ei…ceea ce nu pot spune despre marea majoritate a ambasadorilor romaniei, care-s politruci jenanti.. cu mici exceptii..urmariti activitatea ambasadelor romaniei, macar in tarile u.e. si va convingeti..m.r.u. vorbim de americi, dar rusia cum isi alege ambasadorii? de exemplu malghinov, cum a ajuns in romania? pe ce criterii??? rusia e langa noi si ne poarta sambetele..ar trebui sa le stim jocul…ori noi, comentam m.r.u. america!!!

      Reply
  16. Razvan

    Felicitari pentru articol! Din nefericire folosinta sa este pur teoretica; trebuie inteles foarte clar ca avem de a face cu un sistem de crima organizata, foarte bine consolidat si alimentat cu resurse umane si materiale.

    Un sistem de crima organizata nu poate fi reformat din interior, el doar poate fi distrus din exterior.

    Sa credem ca presedintele in functie va schimba situatia in 100 zile sau in 5 ani inseamna naivitate copilareasca sau chiar mai rau!

    Sincer acum – vedeti cumva zeci de mii de cetateni iesind in strada cerand sistemului de crima organizata sa se auto-distruga acceptand oameni noi, profesionisti incoruptibili care gandesc pe termen lung??

    Haideti sa ne gandim cum a fost posibil genocidul perioadei de re-educare din anii ’50-’60 si haideti sa citim un Radulescu Motru, un Iorga, un Eminescu sa ne lamurim cum e cu “firea asta a romanilor” sau poate chiar un Dimitrie Cantemir ca e chiar si mai relevant…

    “Romania” si “romanismul” numai exista de foarte multa vreme, de aici si cercul vicios in care ne aflam cu toti astazi; diferenta e ca unii dintre noi suntem inca constienti de el in timp ce marea masa a cetatenilor romani l-au imbratisat ca pe un mod de viata si numai sunt constienti de el sau de efectele sale pe termen lung sau pur si simplu nu le pasa.

    Reply
  17. Constantin Dejanovici

    E adevarat ca marja de manevra a presedintelui e destul de redusa, atat timp cat nu are majoritate parlamentara. Nici Basescu, politician de cu totul alta anvergura, nu a putut sa-l inlature pe Tariceanu in 2007, si nici nu a avut de ales in 2012, cand a fost nevoit sa-l numeasca pe Ponta premier dupa motiunea de cenzura. Pe de alta parte, politica de cadre de la Cotroceni a ramas netransparenta, si dupa cum a aratat cazul Scutaru, si ineficienta. Insa schimbarea, intr-un cadru democratic, nu poate veni decat tot de la alegatori, mai precis de la refuzul acestora de a mai trimite in structurile alese, fie ele centrale sau locale, oameni a caror coruptie si imoralitate sunt notorii. Or aici mai e mult de lucru: a trebuit sa intervina DNA pentru a scoate de pe scena, cel putin pe moment, figuri precum Mazare, Pinalti, Vanghelie si altii ca ei, pentru a pomeni numai de lideri locali, ce pareau altfel inamovibili. Poate ar trebui sa fie limitate ca numar si mandatele pentru parlamentari si primari, nu stiu. In mod sigur insa, mai e un drum lung si plin de neprevazut, si avem exemplul italian: dupa disparitia multor politicieni compromisi in urma anchetelor de la inceputul anilor 90, cei care le-au luat locul nu s-au dovedit mult mai buni conducatori, ba au preluat si perpetuat multe dintre relele predecesorilor, dovada ca spaima de justitie a trecut repede.

    Reply
  18. Dan Matei

    Sunt cu totul de acord cu criteriul „merit”. Dar… Măcar în ceea ce privește instituțiile culturale, s-avem pardon. „Concursul”, în accepțiunea valahă, are ceva ridicol. Vă imaginați alegerea șefului la British Museum, Library of Congress, Scala, Luvru, Berliner Philharmoniker cu anunț la avizier, bibliografie (cu legislație culturală respectivă), înscris cine vrea (care îndeplinește condițiile de înălțime, greutate, cetățenie, vârstă, studii și sănătate), probă scrisă și – apoteotic – probă orală ?

    Sigur, „numirea” unui conducător de asemenea instituție (ca și de alte feluri, de altfel) o face decidentul în urma unei judecăți de valoare, i.e. alegere. Mi s-ar părea normal ca intenția de înscăunare a unui șef de asemenea instituție a) să fie anunțată public, din bună vreme; b) breslele respective să comenteze și să sugereze candidați; c) decidentul (e.g. ministrul culturii) să anunțe lista scurtă, din bună vreme; d) „opinia publică” să comenteze/cârtească; e) decidentul (cu consilierii săi) să stea de vorbă îndelung cu candidații (care, eventual să-și expună și public „viziunea”); f) decidentul să-și asume responsabilitatea și să numească (după o matură chibzuință, desigur).

    Pe miniștri și secretari de stat îi scutiți de concurs. De ce ? Pe considerent că-s numiri „politice”. Ce înseamnă „politic”, în acest context ? Partizan ? De regulă așa e. Dar și când premierul numește miniștrii dintre „oamenii lui”, tot face o alegere, deci o judecată de valoare (desigur, prin prisma considerentelor „politice” – și, entre nous – „binele public” ar trebui să fie unul dintre „considerentele politice”, nu ?).

    Așadar, votez cu alegerea pe bază de merit, dar „concursurile” românești mi se par detestabile.

    Reply
  19. ioan

    Frumos, plecati de la un site al gandul, pacat, pentru ca are credibilitate zero
    In rest, probabil ca pentru multi cititori, plagiatorul era alegerea mai buna in noiembrie si asta au si votat
    Au si ei dreptul la o opinie

    Reply
  20. Nicu Olahus

    Da, da, dar..
    De ce Gheorghe Stelian şi ceilalţi mari escroci ai recuperărilor mai sunt în libertate? Nu e clar că, acoperiţi sau nu, ai românilor sau ai străinilor, ar trebui arestaţi imediat. Cum adică, să pună bandiţii aceştia laba pe averea victimelor comunismului ?
    De ce foştii impostori penali din PDL, în frunte cu Adriean Videanu, Emil Boc, Vasile Blaga, Ioan Oltean, Radu Berceanu, Roberta Anastase, Sulfina Barbu, Anca Boagiu, Gheorghe Falcă, Liviu Negoiţă, sunt ocoliţi sistematic, sunt protejaţi pe cât de ferm, pe atât de stupid de DNA şi de SRI? Nu realizează aceste instituţii extrem de costisitoare pentru cetăţeanul român că se afundă în mocirla complicităţii la corupţie. La fel cu imunitatea dubioasă de care se bucură Traian Băsescu. Aici, în afară jalnică obedienţă a foştilor săi „subalterni” (generalul Florian Coldea, procurorul-şef Kövesi, preşedinta ÎCCJ Livia Stanciu, preşedintele CCR Augustin Zegrean şi toată seria), există vreo raţiune de stat care scapă opiniei publice ?
    Cât despre Klaus Iohannis, care se preocupă în mesajul de Paşti de săracii României direct de la Madeira, şi numai pe Facebook, însoţit, bineînţeles, de prima doamna, Carmen Iohannis (fără de instituţia primei doamne, România nici nu mai poate exista), acesta se apropie de un moment al adevarului.
    Procentele care i se atribuie provin de la aceiaşi sociologi compromişi

    Reply
  21. svh

    Doamna Mungiu,
    Domnul Mart Laar, citat de dvs. ca exponent favorabil pentru Estonia era la acea vreme in rolul de sef al executivului. Domnul Jochanis, cel de azi ocupa al fotoliu, anume un fotoliu lipsit de prerogativele unui premier. Presedintele poate face declaratii oficiale adresate tarii si poate formula cereri adresate partidelor, parlamentului si guvernului dar doar atat, cu teama insa si permanenta ca daca nu va fi ascultat, interventiile lui viitoare se vor putea demonetiza, riscand sa nu mai aiba vreun efect, asemeni interventiilor prea dese in educarea unui copil. Ar fi de dorit, de buna seama, ca presedintele sa aiba o sustinere politica din partea partidelor actualei opozitii -alianta aflata la putere iesind aprioric din calcule, din motive de inteles. Dar, sa ne intrebam, opozitia actuala constituie acea baza necesara unei sustineri eficiente? Se pare ca nu, din moment ce in cele mai bine de 100 de zile nu si-a adus oameni noi care puteau avea timpul necesar pentr a arata ce pot iar electoratul putea sa-si formeze optiuni de sparanta in dorita schimbare mult trambitata. Caci pentru cei vechi, arhicunoscuti ca senatori de drept, electoratul are si va avea si la viitoarele alegeri acelasi apetit ca si pentru guvernantii actuali.
    Spuneti ca i-ati oferit presedintelui liste cu persoane care aveau girul institutiilor de invatamant absolvite. Oare, doar o oferta expusa pe o lista parafata cu nume de universitati sonore, Harward de exemplu -ca doar am trait recent si aceasta aventura- ar putea incuraja preferintele presedintelui sau ale oricarui sortit sa aleaga? Ar fi fost mai nimerit sa va faceti timp, sa cereti o audienta si sa mergeti cu persoanele recomandate personal pentru sustinerea lor, ca la un interview, doar sunteti maiestra in domeniu. Si apoi, sunteti sigura ca listele dvs. au ajuns unde trebuie? Ati uitat de erorile si inexactitatile serviciilor noastre consulare si ale institutiilor culturale ce ne reprezinta peste hotare, din ultimile 2-3 luni de zile? Pe toate astea le putea repara presedintele Johanis? Evident ca nu. Deci ele continua sa-si faca efectul. Si mai e un fapt pe care sa nu-l uitati: de-acum presdintele are pe umeri problemele externe ale tarii si care nu pot fi neglijate sub niciun chip. Problemele interne trebuie sa-si aiba rezolvarea prin alte institutii ale statului. Respectand asta, am facut unul macar din pasii schimbarii.

    Reply
  22. Radu

    Doamna AMP de ce nu va faceti un partid si sa candidati la prim-ministru !? Va votez pentru ca m-am saturat tot votand degeaba. Indiferent ca va faceti platforma de dreapta sau de stanga tot va votez.

    Reply
  23. Protonic

    De 25 de ani asteptam concursuri corecte, cu teste tip grila care dau puncatajul fix si care nu se truca.
    Toti s-au laudat ca asa o sa faca daca ajung la putere dar din pacate toti dupa ce au ajuns au uitat ce au promis.
    Pe moment nu ar fi chiar o schimbare majora deoarece comisiile ar fi formate tot din clientela dar cel putin ar fi un pas inainte si o speranta.

    Reply
  24. Pingback: Cât și cum contează finanțarea partidelor | România curată

  25. GigelM

    Dan Matei, nu e vorba de bibliografie aici- nu asa se dau consursurile pentru posturi de conducere. Alea cu grila sunt pentru studenti si elevi.. E vorba pur si simplu sa nu se mai faca asemena comisii politice, cu pile, niste fizicieni pot alege un fizician, niste doctori un doctor, etc, si niste firma de resurse umane pot alege manageri. Vorba e ca numais ectorul privaty la noi recurge la asemenea firme, ca inc el de stat toate numirile sunt politizate.

    Reply
  26. Pingback: Reţeaua România 2.0 (beta) » Blog Archive » Ce trebuie să ceară Președintele partidelor

  27. Pingback: Consultări la Cotroceni, pe tema reformei electorale. Iohannis s-a întâlnit cu liderii partidelor din parlament | România curată

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *