Cântarea României contra Norvegiei

De Ziua Culturii Naționale, când am fost cu toții culți, a fost mare mobilizare la români.

Că țările, inclusiv insulele, care sunt țările mele favorite atunci când sunt țări, sunt de două feluri.

Sunt țări care au cultură în fiecare zi pe an, anume oamenii se duc în centrul vechi la cinematecă, la castelul local la o expoziție, în vechile biserici gotice la concert, copiii măcar două zile pe săptămână ies din școală și merg la muzeu să vadă picturi sau la catedrală să li se explice cum funcționează orga, iar adulții când ies de la serviciu se duc la cercul de acuarele sau în weekend să facă pe ghizii voluntari în vechiul parc orășenesc cu ceas istoric unde bunicul lor o ceruse pe bunica de nevastă.

Dar sunt și celelalte țări, cele care au o Zi a Culturii Naționale, o zi a Drapelului și una a Identității, o Catedrală a Neamului, o Casă a Poporului, și un Popor și o Elită pe măsura tuturor acestora. În fiecare zi de la Dumnezeu nu ai un cinema unde să te duci, impresari nu există, teatrele se tot închid sau se tabloidizează, orice săptămânal cu articole mai lungi de 500 de cuvinte a murit demult, GRANTA și Lettre Internationale nu au ediții în limba lor, Amazon nu livrează cărți acolo că nu sunt cereri destule ca să merite, concertele sunt numai de gală, ca ocazie să își arate protipendada toaletele, traducerile sunt ca pentru săraci, adică nu mai au nicio legătură nici cu limba din care vin, nici cu cea la care aspiră, iar artiștii se întrețin umblând cu cortul prin alte țări. Aicea se face o mare sărbătoare anuală când președintele țării, președintele Academiei, Patriarhul și câteva mumii de ocazie se adună și recită din panoplia de lemn, toți militarii primesc ordin să ducă flori pe la mormintele poeților, dacă găsesc loc de politicieni veniți cu carul de filmare, iar copiii au în sfârșit ocazia să recite ce au învățat pe de rost sub numele de educație în tot restul anului.

Prima categorie de țări are multe premii Nobel, dar nimeni nu le contabilizează.

A doua nu are vreunul, dar se țin pariuri când se va lua în sfârșit un Nobel, mai ceva decât pe cursele de cai sau Il Calcio.

Nobelul nu se poate lua, că dacă s-ar introduce principiul referatului anonim al operei, care e pasul întâi, ar ieși o revoluție națională pentru că ar fi o absolută îngrădire a libertății naturale ca indiferent ce știi, să poți practica ce îți dă prin minte, a dreptului nepotului șefului pompierilor de a fi pompier, al directorului de colecție de a-și publica opera proprie, al popii să predea religie comparativă în școala seculară, al editorului să publice doar afișe cu el și prietenii lui cu un aer profund, al deținutului analfabet de a scrie opere științifice și al ăluia care desparte verbul la persoana a doua plural printr-o cratimă să se afirme ca autor în revista Dilema.

Prima categorie de țări maltratează copiii în mod curent, îi duce cu mașina publică la școală, are grijă să nu se extenueze cu tocitul ca să aibă timp să descopere ce talente au în viață, îi lasă și să se ridice singuri când cad prima oară de pe bicicletă, să se scuture și meargă mai departe să exploreze până își găsesc drumul, dar să aibă grijă de cine văd că e rănit, bolnav sau neajutorat și le mai spune de timpuriu și la ce sunt bune prezervativele.

A doua categorie de țări se luptă cu statisticile perverse care mereu arată că violența domestică domnește prin casele țăranilor ei, inclusiv cei mutați la oraș, copiii învață că nu sunt egali cu adulții și poți fi fericitul profesor până la optsprezece ani în clase din aceste țări fără să te deranjeze vreun copil cu o întrebare, frica de Dumnezeu și respectul celor mai mari sunt valorile de bază care se transmit copiilor, care se aleg din întreaga educație cu gestul de a-și face cruce când trec prin fața unei biserici.

În cazul particular al României, și nu vă ofensez întrebând în ce categorie este, vorbim despre o țară care conduce detașat în următoarele topuri:

  • Numărul absolut de copii vânduți, dați spre adopție, traficați sau pierduți din generația nedorită produsă de politicile demografice ale lui Nicolae Ceaușescu, de ai fi zis că libertatea la români a fost în primul rând marea ocazie de a scăpa de odrasle nedorite, un fel de scuipătoare ambulante ca în filmul ”Occident” al lui frate-meu, premiat pentru veridicitate, un export oprit doar de Emma Nicholson și alți antreprenori străini.
  • Numărul de abandonuri școlare per capita din motive materiale, religioase, personale sau pur și simplu din realizarea că școala în societăți nemeritocratice nu se merită de niciun fel.
  • Numărul absolut de traficanți de carne vie pe Europa, numărul 1 în ultimul top Europol de săptămâna trecută.
  • Numărul de plângeri și, respective condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pentru rele tratamente legate de familie pe care statul nu reușește să le controleze.
  • Și, asta de ieri, numărul maxim de bolnavi (7000) rămași fără ultimul doctor din cauza neputinței autorităților de a mai lega forțat de glie în condiții mizerabile, cum era în comunism, pe cineva care să aibă grijă, practic pe banii lui, ce să mai spun de nervi, de toți bolnavii de cancer din județul Vaslui.

Urmarea unui sfert de secol în care libertatea a fost canalizată chiar unde ducea înainte și lipsa ei printr-o acțiune colectivă de tot tacâmul, iată că în sfârșit s-a adunat în România suficientă capacitate de protest.

Nu, nu pentru a îndrepta ceva prin România, ci pentru a merge la țara opusă, cea fără condamnări la CEDO, pe locul 1 sau maxim 2 în toate topurile de bună guvernare sau sondajul valorilor umane, adică în Norvegia.

Motivul simplu și de bun simț este că o țară organizată ca România nu are cum să aibă încredere într-o țară organizată ca Norvegia, iar dacă de ziua Identității Naționale mai faci și o Cântarea României contra Norvegiei și înhami pe toți tovarășii responsabili cu identitatea colectivă fiindcă au eșuat demult să facă vreo ispravă cu aia individuală atunci să vezi furie planetară de gradul 1.

Nu s-a gândit nimeni să observe că Norvegia dă bani de ajutor la greu României, și nu invers, că atunci eram direct în secvența aia de prost gust în care ăla care cerșește un ban după aceea mai are și ideea că poate să-ți spargă capul să îți ia tot portofelul pentru că inegalitatea îi dă superioritate morală.

Aș vrea să felicit pe toți inițiatorii, Antena 3 în primul rând, au dreptate să țină mobilizat tot publicul și să se străduie să transmită valorile rurale și comuniste la noi generații, că deja nu stau bine cu generațiile în audiențe, știut fiind că ăia de la publicitate te discriminează peste 50 de ani sau chiar peste 35, ce să mai spun dacă nu ești urban și educat.

Dar nu numai inițiatorii merită laude, ci toți care au pus botul, care au semnat petiții, toți cei care nu au observat cum bolnavii de cancer din Vaslui plâng după doctorița lor care se îndepărtează cu bagajele sau pe cei de la Europol cum scot din burta camioanelor românești încă vreo zece adolescenți de export, desi filmele astea rulau în paralel chiar săptămâna asta, și au considerat că e de datoria lor civică imediată să rezolve problema Norvegiei.

Șefii politici, în frunte cu președintele, care nu au suflat o vorbă toată săptămâna despre faptul că peste 20 de universități publice din România au devenit o industrie de eliberat pușcăriași (însă ne afirmă periodic importanța educației pentru ei), dar au găsit ocazia să ne spună că vor suna ei în Norvegia să rezolve merită felicitări în particular. La așa popor, așa lideri. Sper să le ajungă poporul la câți vor să-l împartă și să se bucure unii de alții așa cum merită.

***

Câteva date comparative (sursa aici)

În profilul de ţară al României, se menţionează că în anul 2014 CEDO a soluţionat 7.223 de plângeri împotriva României, dintre care 7.096 au fost declarate inadmisibile. Restul de 127 plângeri au fost soluţionate printr-o hotărâre şi, dintre acestea, în 74 de cazuri s-a constatat cel puţin o încălcare a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. În anul 2015, au fost soluţionate de CEDO 2322 de plângeri împotriva României, dintre care în 199 de cauze s-a pronunţat o hotărâre. În perioada 2013-2015, CEDO a soluţionat 17.408 de plângeri împotriva României, dintre care în 492 a fost pronunţată o hotărâre CEDO. (sursa)

Ca să recapitulăm:

Plângeri soluţionate de CEDO în perioada 2013-2015, împotriva statului respectiv:

  • România – 17.408
  • Norvegia – 338

Hotărâri pronunţate de CEDO în perioada 2013-2015, în legătură cu un caz privind statul respectiv:

  • România – 492
  • Norvegia – 8

Condamnări dispuse printr-o hotărâre CEDO, în anul 2014, pentru cel puţin o încălcare a drepturilor prevăzute în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului:

  • România – 74
  • Norvegia – 2

Condamnări dispuse printr-o hotărâre CEDO, în anul 2015, pentru cel puţin o încălcare a drepturilor prevăzute în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului:

  • România – 60
  • Norvegia – 0 (zero)


Recomandări

59 thoughts on “Cântarea României contra Norvegiei

  1. Mihai

    Ca bine zici, da’ cine sa priceapa? Fiecare natie isi are conducatorii care si-i merita, ei sunt oglinda noastra, sunt dintre noi. Ei ne conduc si din pacate “ne educa” cum au fost si ei invatati. Doar timpul, masurat in generatii, o sa skimbe ceva.
    In alta ordine de idei si in totala necunostinta de cauza, e ceva adevar in razmerita asta impotriva serviciilor sociale din Norvegia? Ca daca este, interventia Presedintelui nu este de condamnat, isi apara proprii cetateni.

    Reply
  2. alex

    Dupa ce m-am uitat la CredoTV postul TV al cultului Penticostal din care face parte familia Bodnariu pe subiectul Norvegia si dupa ce am vazut cum se protesteaza in mod fanatic pentru dreptul parintilor sa-si indoctrineze religios copiii inclusiv prin bataie “atita timp cit nu sunt lasate urme vizibile si/sau internare in spital a copilului” mi-am dat seama ca e o mare pacaleala TV in Romania, poate nu se observa cum ne mai fura statul mafiot antiroman in fiecare zi.

    Moment penibil in aceasta campanie anti-Norvegia: tatal din cea de-a doua familie careia i-au fost luati copiii se arata foarte contrariat de faptul ca cei de la protectia sociala i-au impus sa nu-i mai dea copilului zahar in lapte si ciocolata decat cu portia saptamanla copilului ce suferea de obezitate, un lucru deasemenea nefiresc pentru o parte dintre romanii ce se ghideaza pe principiul de a indopa copilul cu ciocolata si mezeluri pina crapa.

    Reply
  3. Bianca B

    Doamna Pippidi, nu contest ca lucrurile spuse de dumneavoastra nu ar fi adevarate, pentru ca sunt. Insa, ceea ce ma deranjeaza la multe dintre articolele dumneavoastra este felul de exprimare total negativa la adresa propriului neam. Asa de pierduti sunt romanii incat sunt toti inecati in aceeasi fantana? Cred ca ar trebui sa fiti constienta de faptul ca asa cum in educarea unui copil progresul ii este imposibil sau in cel mai bun caz ingreunat atunci cand i se spune constant ca este prost, la fel se poate comporta si o societate. Nu ma uit la televizor sa vad protestele descrise de dumneavoastra, dar m-am uitat pe internet, la protestele cu miile de oameni ce vor schimbare; proteste care de altfel sunt foarte recente. Romania despre care vorbiti mereu, cred ca este o Romanie a trecutului si doar partial o Romanie a prezentului. Cred ca viitorul suna mai promitator, cel putin pentru generatia mea, cei de 30 de ani si mai tineri. Si daca chiar trebuie sa criticati asa de dur parintii care si-au abandonat copiii pe vremea lui Ceausescu si imediat dupa, poate ca ati putea mentiona si faptul ca metodele de contraceptie erau interzise si ca avorturile clandestine au lasat sute de femei, daca nu mai multe, cu daune psihice si fizice greu de imaginat (subiectul unui alt film, premiat la Cannes, de altfel). Nu cred ca se poate discuta asa de simplu despre o situatie asa de dificila cum a fost cea de atunci, si de altfel, cred ca nu se poate discuta asa de simplu despre oricare dintre situatiile pe care le descrieti.

    Reply
    • Pooler

      Critica se cheama atitudinea doamnei Mungiu… adica dumneaei isi iubeste tara, nitel mai mult, poate, ca dvs.

      Aveti dreptate, nu e bine (a se intelege: constructiv) sa tot spui cuiva ca este prost, insa doamna Mungiu are cu totul alta abordare, formuleaza critici foarte concrete, arata foarte exact ce ar fi de corectat. Asta e altceva, totusi.

      Reply
  4. mihaela

    personal, nu pricep de ce discutia duce inevitabil la comparatia intre doua tari (foarte diferite desigur ca nivel de civilizatie) si nu ramane in domeniul privat; da, majoritatea nu sunt de acord cu confiscarea copiilor care, desi Norvegia e o tara exceptionala, pare totusi un abuz. pe de alta parte, om avea noi conducatori nepriceputi, nu cred ca e o un gest foarte civilizat din partea autoritatilor norvegiene sa raspunda cererii de explicatii a guvernului român trimise in octombrie, sa raspunda deci, de abia in ianuarie, timp in care copiii plang dupa mama. de asemeni nu pricep ratiunea pentru care fratii au fost despartiti. dar oi fi eu prost informata… poate ca diferentele intre cele doua tari sunt doar in favoarea Norvegiei dar copiii sunt totusi ai mamei.

    Reply
    • Mihai Gotiu Post author

      @ mihaela: dacă norvegienii ar fi oferit explicații doar după câteva zile aș fi avut, într-adevăr, semne de întrebare că ar exista o analiză serioasă a cazului (pe la noi se poartă ”moda” ca miniștrii să aibă explicații ”sigure” la câteva ore după producerea unei tragedii); nu există sistem perfect, dar sunt suficiente motive de a considera sistemul educațional, social etc. norvegian mai performant decât cel românesc, unde erorile/greșelile reprezintă, totuși, excepția, nu regula; așadar, e destul de hazardat de a pune concluzii doar pe baza relatărilor din presă (îndeosebi din presa autohtonă), fără a aștepta raportul oficial și aplicând unor instituții norvegiene suspiciunile aplicate celor românești;
      în plus, diferența de tratament (din partea presei autohtone) a abuzurilor sau a lipsei de reacții a unor instituții românești de protecție a copilului în comparație cu cazul din Norvegia ridică niște semne de întrebare în privința motivelor pt. care o parte a presei autohtone dă importanță mai mare acestui caz

      Reply
      • mihaela

        indeobste presa autohtona bate campii si nici macar in mod unitar, dar nu despre asta vorbeam eu. ceea ce ma nedumereste este o” alta parte “a presei care refuza sa admita ca s-ar prea putea ca si institutiile norvegiene sa fi facut un abuz, asta pe de o parte, iar pe de alta parte, faptul ca nu se raspunde clar si intr-un interval de timp decent unei cereri de explicatii a românilor mi se pare ciudat.
        oricum, subiectul polemicii asteia publice nu e o comparatie intre sistemele de guvernare. vad ca se insista pe asta ir eu imi permit sa insist ca trebuie dezbatut punctual cazul si nu batut campii despre cum trateaza copiii unii si altii. asta e pur si simplu alta discutie si, probabil sistemul lor e mai bun decat al nostru. in mod exceptional, sistemul lor perfect a reusit sa produca si un ucigas in masa dar asta nu inseamna ca sistemul e rau. of fost un caz de exceptie, dupa cum si luatul acestor copii ar putea fi o gresala. nu?

        Reply
        • Mihai Gotiu Post author

          @ mihaela: ”o altă parte” a presei s-ar putea să caute mai multe informații înainte de a publica un caz ”la prima strigare”, pe argumente unilaterale și emoționale; ”o altă parte” a presei s-ar putea să-și utilizeze resursele (oricum limitate) pentru a documenta și prezenta problemele din România (da, ar fi ideal să ai resurse să trimiți un corespondent în Norvegia să investigheze direct cazul, dar dacă nu poți face asta ar fi total hazardat să multiplici informații); chiar dacă se dovedește că sistemul norvegian a greșit, tocmai datele statistice arată că e vorba de o situație de excepție și că Norvegia are instituțiile necesare pt. a remedia greșeala (și/sau pt. a diminua efectele negative); în timpul ăsta, în România avem un sistem care dă ”eroare” pe bandă rulantă – în mod rațional, pentru ce merită să consumi mai multă energie: pentru ca un sistem (care are instituții capabile să remedieze greșelile extrem de rare) să-și recunoască acea greșeală sau pentru a schimba un sistem care dă rateuri la foc automat?

          Reply
          • mihaela

            ok. inteleg ca trebuie sa asteptam mai multa informatie reala (si in cazul asta mi se pare demersul autoritatilor române foarte in ordine) si, eventual, in paralel, sa comentam subiectul “comparatia intre sisteme” iar daca n-avem ce face sa comentam in alta discutie diferentele si justificarile fiecarei “parti” a presei. cu putina ordine in gandire si dezbatere s-ar putea eventual progresa.

  5. Catalin Butnariu

    Zilele trecute, în plin circ mediatic local iscat în jurul familiei B., am citit o știre pe un monitor de la metroul din Hamburg (sursa mai jos). Părinții unei familii de lângă Hamburg și-a zguduit sugarul de câteva luni până l-au dat cu capul de ceva, provocându-i o fractură. Copilul a fost operat în ultima clipă, fiind salvat. Ulterior a intervenit serviciul de protecție a copilului și plasat în custodia statului, respectiv în plasament și restul de patru minori din familia respectivă.

    Știrea a apărut doar pe un site regional de știri.
    Nu s-a scandalizat presa centrală și nici vreo organizație religioasă.
    Nu s-au organizat proteste și nici nu s-a citit Biblia cap-coadă pentru a susține sau contracara opinii.
    Dar mai important, nu s-a prostituat nimeni pe la televiziuni, oferind fără jenă și simț al răspunderii numele, prenumele și chiar fotografiile minorilor. Informații pe care nu le va putea șterge nimeni de pe motoarele de căutare online.

    Sursa: https://www.ndr.de/nachrichten/hamburg/Baby-misshandelt-Mordkommission-ermittelt,kindesmisshandlung150.html

    Reply
    • Dinu

      …si care este asemanarea dintre “cazul Botnariu” si cel expus de tine ?!
      are, uneori si “patial color”, dreptate si d-na Pippidi cand afirma ca : “va meritati unii pe altii”.

      Reply
      • Agape

        Asemanarea consta in faptul ca d-nul Botnariu a recunoscut ca a zgaltait bebelusul (shaken baby syndrome). Documentati-va ce inseamna.

        Reply
        • audrie

          imi puteti indica, va rog, unde a recunoscut dnul Bodnariu ca a zgaltait bebelusul? In toate sursele gasite de mine el afirma ca nu a facut asa ceva, si ca doar si-a manifestat bucuria cand bebele a prins ceva pt prima data cu manuta lui.

          Reply
  6. ernest.hemingway

    Citeva consideratii & intrebari

    -stie cineva exact de ce sint acuzati oamenii astia carora li s-au laut copii…

    -cred ca e greu sa compari cele 2 tari si din punctul asta de vedere sint de acord cu autoarea

    ce cred ca e nuantat si dna autoare desi traieste mai mult in occident omite:

    -societatea occidentala este declarat post-crestina iar Ro nu e (inca)….pt cei multi occidentali, desi nu iti vor spune direct ca vorba aia vor sa fie politically correct, faptul ca poti fii crestin practicant e o ciudatenie f mare….la ei bisericile sint pline de mosi & babe, deci daca de ex ai 30 de ani si copii si le spui ca te duci la Biserica cu familia e o chestie pe care nu sint capabili sa o inteleaga prin prisma gindirii lor

    -occidentul desi ramine forma de civilizatie cea mai avansata, si spre care tinde si Ro, are hibele ei si e departe de a fi perfecta…cea mai buna exemplificare in acest sens a fost facuta de Dl Liiceanu prin articolul lui Sase dereglari ale omului contemporan…….occidentul a ajuns ca societate atit de politically correct si lumea atit de spalata pe creier de multitudinea minoritatilor de tot felul ca democratia a ajuns si la ei un fel de farsa…feministe, sexuali diversificati, ecologisti, toti au intereselor mici si nu poti sa spui da-te mai incolo ca esti ostracizat de ei…ex: cunosc un caz de ro din Canada unde locuiesc carora li s-a deschis dosar de agentia echivalenta ca copilul lor de 15 (indrumat de prietena lui canadianca) s-a plins ca e stresat de tats-u…care ce facuse il punea sa sufle sa vada daca a fumat/ baut etc cind venea de la petreceri….stress mare pe familie ca mai aveau un copil mai mic si se temeau de aceleasi repercusiuni…deci e ca la amenda pe care o contesti la politie…e cuvintul tau contra istoriile copiilor….care cine are (dna autoare dupa cum vorbeste nu cred ca are) stie ce pot inventa, nu din rea-vointa, dar din dorinta de a inflori / a se da mare / a vorbi prostii etc….

    -cifrele pe care le prezentati in articol trebuie sa fie per capita ca p sa fie precise comparatiiile ca populatiile nu sint la fel…

    Reply
  7. BS

    Problema cu cărțile de pe Amazon este în parte cauzat de salariul mic al românilor. După câte am văzut unele handbook-uri serioase au preț de 150-200 $. Din salariul unui profesor debutant ai putea cumpăra doar vreo 2-3 cărți de tipul ăsta și nu ți-ar mai răîmâne nimic pentru mâncare, chirie, etc. Chiar și în cazul cărților mai ieftine, de circa 50$ e un risc pentru că de multe ori informația găsită acolo e redundantă cu a altora sau poate să fie superficială. În cazul romanelor se pot găsi traduceri în română a celor mai importante apariții iar Cărturești și alte edituri aduc și carte în limba engleză – eu mă aprovizionez de acolo. De pe Amazon se cumpără prin intermediari. Există câteva firme care au reprezentanți în SUA și îți cumpără si trimit cărțile contra unui comision de 15%.
    Dar, bineînțeles românul cumpără prea puține cărți din cauza faptului că 70-80% din salariu se duce pe utilități, hrană, haine. Din fericire, ca și în cazul programelor de calculator, mulți intelectuali recurg la soluțiile celor din lumea a 3-a, adică își procură cărți de pe site-urile pirat.
    Înainte de a condamna această practică puteți consulta cataloagele bibliotecilor universitare și veți vedea că un om cinstit, care vrea să fie la curent cu ce apare în occident, nu găsește prea multe de citit în bibliotecile universitare care au o colecție de cărți clasice dar prea puțin din ceea ce a apărut în ultimele decenii. Universitarilor din România li se cere să fie la curent cu ceea ce apare în străinătate fără să aibă acces la majoritatea revistelor de specialitate iar un articol costă între 30 și 50$. Căte articole poți consulta pe lună dacă vrei să studiezi o temă?
    Cultura costă și nu vom putea consuma suficientă cultură până nu vom avea macar jumătate din salariul occidentalilor.

    Reply
    • Agape

      Pe amazon se gasesc si carti care costa zece centi – si sunt carti f bune. Se plateste de fapt doar transportul. Dar posta romana tine pachetele in vama cel putin cate o saptamana (mi s-a intamplat mie) deci amazon nu are niciun interes sa fie implicat in servicii care nu satisfac consumatorul.

      Reply
    • C.Sulla

      In privinta avatarurilor universitarilor din RO, iarasi nu sunteti bine informat. Ministerul Educatiei subventioneaza accesul muuuuultor instituii, universitare si de cercetare din RO (dar si cu contributia financiara a acestora) la o serie larga de reviste straine de prim rang. Ati auzit de ANELIS ? Dar de Anelis-mobile ? Acest portal functioneaza deja de multa vreme si continua si astazi. Asadar, bietii universitari saraci (nu zic ca nu sunt, unii !) pot obtine acces la sursele oferite de aceasta retea, daca nu direct, prin intermediul colegilor de profesie care au acces direct. Trebuie doar sa vrea, boala straveche a romanilor !!

      Reply
  8. alinaMP

    Pai daca Norvegia are nevoie de zece zile ca sa raspunda e ca nu e ca sub Ceausescu acolo, MAE norvegian nu se ocupa de copii, nici guvernul nu e ierarhic, aceea e o agentie autonoma si pana la urma pe ei ii intreaba, deci cel mai bun lucru era daca aceia interesati intrebau direct, trecerea prin guvern nu e ca la dictaturi, nu adauga nimic, nu vor fi trimisi jandarmii norvegieni sa ia copiii ca a sunat MAE roman. E poate momentul sa ne gandim cat de neadecvata e interventia romaneasca de la un capat la altul, sunt nu stiu cate cupluri mixte romano-maghiare, daca vine Orban maine si se plange ca copilul X e fortat sa invete doar romana nu va gasi nimeni interventia lui adecvata, atunci o sa strigati toti ca nu are ce cauta in tara altora sa faca ordine in educatie si viata oamenilor.
    Iar cu copiii din socialism, draga Bianca, tu nu ai citit ce am scris despre contraceptie in 1989, ocazie cu care revista la care scriam a si avut tirajul oprit sub cenzura. Episodul e povestit in ”Tranzitia. Primii 25 de ani” care mai e si in librarii, nu doar la Muzeul presei din Virginia, ca numarul din Opinia studenteasca 1989 cenzurat, ce sa vezi, chiar ultimul inainte sa cada Ceausescu.

    Reply
  9. flesh

    Hai să ne concentrăm pe ce ne interesează pe noi. Astea cu copiii răpiți de Norvegia sau cu strângerea de semnături de către biserică pentru modificarea Constituției sunt diversiuni. E an electoral în România! Îi lăsăm tot pe ei la putere?

    Reply
  10. Edmond Zarcula

    Ati uitat sa mentionati ca suntem primii la ucis copiii ne-nascuti, pentru ca asta avem voie sa facem, doar e dreptul nostru!
    De asta nimeni nu aminteste?!

    Reply
  11. Szilagyi Alexandru, Sighetu Marmatiei

    Concis, la subiect şi argumentat. Păcat că nu-i molipsitoare “boala” dvs..
    Felicitări doamnă.

    Reply
  12. Marinica

    Si pentru ca toate aceste vini
    Trebuiau sa poarte un nume,
    Un singur nume,
    Li s-a spus Bodnariu.

    Reply
  13. ana

    Stimata doamna Mungiu-Pippidi,
    Ati reusit din nou o descriere impecabila si savuroasa a Romaniei, ca in multe alte articole pe care le-ati publicat in presa noastra. Nu am de gand sa contest niciun rand din ce ati scris despre starea de lucruri din Romania. Totusi:
    Faptul ca Norvegia “bate” Romania in toate cele (la fundul gol, iertati-mi expresia neacademica) schimba cu ceva proportiile absurdului in cazul cu pricina? Justifica faptul ca un bebelus de 4 luni, inca sugar, a fost intarcat cu forta de autoritatea norvegiana, “spre binele lui”? Schimba faptul ca toata povestea s-a desfasurat intr-o totala lipsa de transparenta, fara o decizie judecatoreasca, fara posibilitatea formularii unui raspuns la acuzatiile aduse, fara medierea unei parti neutre si mai ales fara cunoasterea acuzatiilor aduse familiei, in varianta oficiala, nu pe surse?
    Iertati-ma, eu am invatat la scoala (e drept, am facut scoala in Romania, in timpul regimului comunist, dar am mai dat cu nasul prin universitati occidentale, ca si dumneavoastra) ca un rationament de tipul “Familia Bodnariu nu are dreptate fiindca in toate privintele Norvegia e o tara in care lucrurile merg incomparabil mai bine decat in Romania” intra in categoria sofism. Si inca unul de doi bani. Ma asteptam la o analiza corecta a situatiei, sau macar la o descriere onesta a faptelor, in care sa observati ca separarea brutala a cinci copii de familia lor e o masura extrema, care trebuie motivata in termeni juridici, in deplina transparenta, ca “protectia copilului” arata prost de tot in tara perfecta numita Norvegia (cazul Bodnariu nu e singurul), nu sa glosati pe tema istericalelor dambovitene, care ne-au asurzit de o luna de zile. Constat ca pana la urma, baterea de campi ramane neschimbata, chiar daca unii bat campii cu multa gratie…

    Reply
    • Mihai Gotiu Post author

      @ ana: chiar nu se sesizați disproporția de mobilizare (mediatică și populară sub influența celei mediatice) legată de un caz din Norvegia comparativ cu mobilizarea pe teme similare și/sau conexe (abuzuri asupra copiilor, lipsa de reacție sau reacția inadecvată a instituțiilor publice din domeniu) din România?

      Reply
      • Diana

        Domnule Gotiu,
        Cu tot respectul, dvs ca si dna AMP nu sunteti „in cestiune”, cum bine a sesizat Ana (subscriu 100% la cele spuse in interventie). Toate cele sesizate in articol si de catre dvs sunt adevarate si de necontestat. Ramane insa ESENTIALUL: trauma URIASA a celor 5 copii despartiti brutal si intre ei si de parinti. Dumneavostra, activistii de stanga, aveti tendinta de a neglija dramele individuale pentru a va apleca asupra principiilor ! Ma intreb cum ati fi reactionat daca erau copiii dvs !!

        Reply
        • Mihai Gotiu Post author

          @ Diana: chestiunea cu ”activiștii de stânga” mi-e greu s-o înțeleg; dar și mai greu mi-e să înțeleg pe ce se bazează convingerea că acei copii NU au fost traumatizați de părinții; chiar credeți că la prima palmă sau zgâlțâit aleargă un copil la o instituție socială să se plângă? chiar nu înțelegeți trauma URIAȘĂ prin care au trecut dacă au ajuns la soluția asta?
          da, e posibil să existe și situații în care copiii să exagereze bătăile și abuzurile suferite, dar dacă s-a ajuns la principiul prudențialității (mai întâi înlături pericolul iminent și apoi faci ancheta socială) e din mai multe motive: 1) cazurile de exagerare sunt mai puține în raport cu cazurile reale; 2) dacă până la finalizarea anchetei sociale, copiii ar rămâne tot cu părinții, nr. celor care ar reclama abuzurile ar fi mult mai mic (de frica pedepselor); 3) experiența care arată că pe timpul anchetelor sociale s-au produs tragedii, tocmai pentru că nu a avut loc separarea (ca alegere teoretică aveți două variante a) copiii au fost despărțiți de părinți, dar ancheta socială dovedește că au mințit – riscul în asemenea situații e ca acei copii să stea câteva luni despărțiți de părinți b) copiii rămân cu părinții, dar ancheta socială dovedește că au avut dreptate – cine își asumă riscurile unor abuzuri suplimentare, uneori chiar tragedii încheiat cu mutilări și pierderi de vieți, pe parcursul anchetei sociale?

          Reply
    • Costel

      Vedem paiul din ochiul Norvegiei, dar nu si barna din ochiul nostru. Cautam defectele altora pentru a le scuza pe ale noastre.
      In 26 de ani, ce rezultate s-au obtinut in sistemul nostru de educatie? Nici unul. E un semn ca sunt necesate schimbari revolutionare in acest sector, altfel, vom baga bani degeaba in scoli pe jumatate, in autobuze si salarii nemeritate, in profesori absolventi de liceu fara bac, vom fluiera a paguba dupa cei cativa copii destepti care au reusit sa scape de scoala lui Procust si au plecat .
      Am avut un Ministru al educatiei care a venit cu o idee salavatoare. E vorba de dl. Hardau, care a propus infiintarea de campusuri scolare, care sa inlocuiasca puzderia de scoli de sate. S-au si facut progrese in acest sens, dar s-a profitat de criza din 2009 si proiectul a fost ingropat. Proiectul ar fi avut multipe avantaje:
      – Asigurarea unui invatamant de calitate;
      – Desprinderea copilului de mediul familial uneori nociv, de alcoolism si barbarie, care se perpetueaza continuu;
      – Oferta unui alt orizont social-cultural, unui set de deprinderi adecvate.
      Fata de esecul rasunator al demersurilor de pana acum , consider ca, impreuna cu o politica ferma de sprijinire a copilului, infiintarea urgenta de campusuri scolare, mai ales in mediul rural. constituie singura solutie ca sa urnim caruta educatiei si sa o indreptam pe un drum adevarat.

      Reply
  14. Elena

    Foarte bun articol! Lipsa de viziune a conducatorilor, incompetenta si coruptia tin tara asta pe loc. Poate ca nicio tara/ niciun sistem nu trebuie idealizat, dar stagnarea, la noi, pare a fi de nesurmontat.

    Reply
  15. George Alexander

    Doamnă Pippidi,
    Credeți-mă, Realitatea se vede cu totul altfel de la distanță!… Dincolo de toate datele prezentate de dvs., care sunt adevărate, formal!, multe lucruri sunt total diferite față de cum le “visează” (Iertați-mi expresia!) mulți… Sau față de statisticile oficiale.
    Citesc de vreo 20 de ani aproape în fiecare zi cam toate ziarele norvegiene si românesti – si, mai ales, trăiesc aici- ca să-mi dau seama de manipularea din mass-media de aici. Până si norvegienii ridică uneori mari semne de întrebare cu privire la statisticile oficiale, unele făcute chiar de experți străini!, pentru că nu se regăsesc în ele.
    E adrevărat, România primeste bani de la Norvegia, dar acesti bani nu sunt dați cuiva pentru tăcerea sa!… Sau pentru a se aseza în genunchi în fața altuia.
    Totul este relativ si există totdeauna niste avantaje ascunse, credeți-mă! (Nu am timp să vorbesc acum de ele.)
    Părerea mea, ca român-norvegian, este că politicienii norvegieni -chiar dacă mai rezervați- sunt la fel de incapabili ca politicienii români. (Am o mie si una de exemple…)
    Singura deosebire este, în actuala conjunctură, că Norvegia are mai mulți bani decât România…

    Reply
  16. Laura

    Alina are dreptate. O țară organizată ca România nu are cum să aibă încredere, si nici macar sa inteleaga cum functioneaza, o țară organizată ca Norvegia (sau ca una din cele ~15-18 tari moderne, ca nu sunt multe). Asta e un conflict de civilizatii mult mai greu de rezolvat decat cel legat de, stiu eu, fundamentalismul islamic.

    Iar raspunsul meu la intrebarile “Bine, dar credeti ca este totusi normal ca in Norvegia …”, este “Da, este foarte normal”. De ce spun asta:

    1. Legislatii si mechanisme similare exista in mai toate tarile dezvoltate, de la Norvegia la Australia, Canada sau Japonia. Modelele sunt foarte similare: organisme autonome, in general locale, care au puteri foarte mari de interventie administrativa imediata. Controlul juridic exista, dar este post-factum. Iar aceste mecanisme pot interveni nu numai in cazuri cu minori, dar si in cazuri de violenta domestica intre adulti. Mai mult, inteventiile se pot realiza chiar si pe motive religioase, libertatea religioasa nu este absoluta. Daca copil se duce la scoala si va spune altui copil, de alta religie, ca va arde in smoala din iad, asa ceva nu este acceptabil.

    2. La aceste mecansime nu s-a ajuns peste noapte prin decret al regelui Norvegiei, ci printr-o lunga dezbatere democratica. Si in Norvegia, si in alte tari, aceste mecansime exista de ceva vreme, si au fost sustinute si intarite si de guverne de dreapta, si de stanga, si mai religioase, si mai laice.

    3. Sunt mecanisme supuse principiilor de buna guvernare. Asta inseamna ca exista studii de impact reale, audituri independente, policy evaluations periodice, confidentialitate stricta cand e vorba de viata privata – plus o pluralitate si diversitate intelectuala care permit dezbateri oneste in societate despre politicile publice.

    Reply
  17. Marcel Soviani

    Prima categorie de țări maltratează copiii în mod curent, îi duce cu mașina publică la școală, are grijă să nu se extenueze cu tocitul ca să aibă timp să descopere ce talente au în viață, îi lasă și să se ridice singuri când cad prima oară de pe bicicletă, să se scuture și meargă mai departe să exploreze până își găsesc drumul, dar să aibă grijă de cine văd că e rănit, bolnav sau neajutorat și le mai spune de timpuriu și la ce sunt bune prezervativele.
    Tatal meu ma pedepsea batandu-ma cu cureaua. Mama mai ma plesnea cu lingura peste fund sau ma punea intr-un colt sa ma rog in fata icoanei Sf. Nicolae. In clasa 1, la scoala germana din Brasov, invatatoarea ne pedepsea cu liniarul peste mana. Majoritatea educatorilor foloseau pedepse corporale, sau te umileau in fata elevilor, te puneau la colt, te dadeau afara, te apucau de urechi, samd. In Romania intotdeauna am fost pedepsit. Crescut adolescent am fost ridicat de Securitate in numeroase randuri. Militienii m-au altoit periodic. Am fost si arestat. Motiv ca de 35 de ani sunt cetatean american. Si m-am bucurat de libertate. Nu mi-am batut copiii niciodata. Ca profesor de liceu am fost cel mai iubit educator.Cred in libertate in general. Dar nicicum in egalitate. Nu suntem egali. Mama natura ne-a facut foarte diversi. Motiv ca ceea ce mi se potriveste mie nu se potriveste la altii. Nu voi folosi experienta mea de viata sa dau sfaturi la altii. Stangistii asta fac. Le impun celorlalti cum sa se compoarte. Mi-am dat exemplul ca sa demonstrez ca nu e necesar sa devi stangist sa impui altora idealul de fericire. Familia e sacra. Nu poate fi terfelita de nici un stat, de nici un fel de gandire, fie ea una binevoitoare sau “umanista”. Pledoarea mea este in favoarea familiei Botnariu si impotriva abuzurilor statului Norvegia.Prostia familiei Botnariu a fost sa fie dependenta de statul Norvegia. Caci asta inteleg, este victima statului social, cel care-ti da ajutor social dar in felul asta iti controleaza existenta. Exact precum fac bisericile, moscheele, sinagogile samd. Odata dependenti de ajutorul lor nu e de mirare ca te fac sclavul lor.

    Reply
    • Costel

      Esti foarte confuz. In fond, ce sustii, sa-ti bati sau nu copiii, sa ai atoritate deplina asupra lor.sau nu?
      Au procedat bine parintii cand te bateau cu cureaua/lingura? Ai procedat bine ca nu ti-ai batut copiii la randul dumitale? Dar securitatea?
      Pune-ti ordine in gandire si in exprimare. Norvegia procedeaza conform contractului social. C’est la faute a Rousseau.

      Reply
  18. Emil Stoica

    Foarte bun articolul.

    Eu ma mângâi cu ideea ca Antena3 nu a câștigat nicio runda de alegeri pana acum, a eșuat in a dărâma statul de drept si erau morcoviti rău de tot cand a pierdut Ponta, au eșuat in eliberarea patronului, etc.

    Asa ca poate chiar ma bucur un pic cand astfel de cauze sunt susținute de Antena3: campania Antena3 va avea exact efectul opus.

    Reply
  19. Dans

    Va felicit pentru abordarea pragmatica. Avem multe probleme de rezolvat in tara si noi ne ocupam de Norvegia. Sunt curios ce pozitie are onorabilul Iohannis, sau este absent ca de obicei.

    Reply
  20. danu binaru

    cand esti complexat ai nevoie de ziua nationala si alte chestii din astea, asta se intampla si la rusi, care sunt totusi mai mari pe harta, care nu pierd nicio ocazie gen norvegia sau köln sa arate ce comunisti respectiv nazisti sunt aia din vest si ce intelepti sunt ei.
    intrebare: de ce o tara ca danemarca, sora buna cu norvegia, da carne de porc refugiatilor musulmani, expulzeaza studenti africani care au depasit cateva minute orele care aveau voie sa lucreze, si alte sicane demne de victor orban?

    Reply
  21. Pingback: Alina Mungiu-Pippidi: Cântarea României contra Norvegiei | Romania Evanghelica

  22. miha

    Diferenta dintre noi si Norvegia este atat de mare incat majoritatea covarsitoare a romanilor nici nu poate sesiza faptul ca societatea norvegiana se bazeaza pe cu toate alte valori decat a noastra.Statul norvegian preia atrbutiile familiei care nu isi poate si nu stiu sa -si educe copiii conform acestor valori.Emotiile legate de caldura familiei si posibilitatile materiale nu tine loc de educatie.Cei cu educatie consistenta pricep,cu restul e inutil de povestit.

    Reply
  23. emil

    Cred ca sunt mai multe feluri in care iti poti iubi tara(de ce nu spunem niciodata patria?). Acesta este felul D-nei de a o iubi. Si cred ca este in acord cu momentul . Nu poti pleca decat de la adevar, sumbru, ingrozitor de crud dar…adevar. Din pacate este un glas care nu produce decat putine ecouri. Pacat.

    Reply
  24. nicu s

    In momentul cind ai parasit tara in care ai luat fiinta si ai gasit o alta tara in care consideri ca iti poti indeplini visurile,nu mai ai nici un drept sa ceri sau sa reprosezi ceva celor de unde ai plecat benevol.Daca aderi la o religie;cult sau alta forma de exprimare si incalci prin comportamentul tau drepturile si libertatile colocatarilor,trebuie sa suporti rigorile legi statului in care tu singur ai binevoit sa te stabilesti.Cine crede ca in acesta lume exista societati perfecte si ca democratia inseamna si civilizatie;ori e prost;ori e ne citit.(termeni folositi de bunica)Cind vorbim si ridicam in slavi civilizatia occidentala si in general a statlor imperiale,pot spune ca suntem total inculti si purtatori ai ochelarilor de cai.

    Reply
  25. Maria

    Doamna Mungiu, aveti dreptate, avem multe de invatat de la Norvegia, Suedia, Finlanda… dar… dumneavoastra puteti empatiza cu o mama care-si pierde copiii (chiar daca si greselile ei au ajutat la asta)? Puteti empatiza cu copiii care sunt tinuti ore in sir sa raspunsa la aceeasi intrebare repetata ”Ai fost batut?” pana raspund cu ”Da”? Vreti dovezi, vreti sa fiti ajutata sa gasiti tot ce va spun eu aici? Din punctul meu de vedere, greselile parintilor sunt evidente, insa ei isi iubesc copiii, spre deosebire de institutia norvegiana care actioneaza doar politically correct. In loc sa procedeze extremist, autoritatile norvegiene ar trebui, in intelepciunea lor, sa ofere cursuri si consiliere pentru parinti, chiar pe banii acestora, de ce nu.
    Numai bine!

    Reply
  26. Adrian Enache

    Pai daca aplicam principiul ca in societatile avansate nu exista coruptie si nici “rea intentie” de ce exista un asa mare scandal al noxelor la Volkswagen. Posibil a fost un acolo tot un roman? Nu e mai de bun simt sa recunoastem ca si ei sunt oameni, ca si ei pot gresi? Unde sunt multi bani sunt si tentatii pe masura. Eu cred ca se aplica morala din fabula “Cainele si catelul”.
    Concluzia mea:

    Esti mic, deci esti vinovat…mai ai curajul sa si vociferezi?!!!!!!

    Reply
  27. alinaMP

    Hm…se pare ca rusii au platit campania asta contra Norvegiei, desfasurata simultan in Lituania, Rusia, presa sustinuta financiar de ei in Serbia…daca SRI nu ar fi asa de ocupat cu ungurii am afla si noi de unde au aparut atatea afise frumos colorate la demonstratia astora si de ce acesti iubtori de copii s-au ascuns 25 de ani si si-au manifestat brusc cand cu Norvegia.
    cat despre cine a pus botul, fiti, mai oameni buni, mai atenti, ca va poate cineva vinde un dinozaur pe post de vaca, n-ati invatat nimic de la tepele din 1990 incoace. Chiar sa nu te intrebi de ce 25 de nai subiectul asta nu scoate in strada pe nimeni si brusc apar oameni care au demonstrat in voata lor, cu pancarte iesite proaspat de la print/? pe ce lume traiti? pe aia unde cautati intens pe cateva sa va trag pe sfoara…

    Reply
    • Geni

      Am citeva intrebari totusi:
      1- ce interes ar avea citeva tari din estul Europei sa atace Norvegia prin aceasta campanie sustinuta (din intimplare fiind chiar cele cu familii dezmembrate de Barnevernet)
      2- nu inteleg cum prostimea care demonstraza citeodata o face bine (cu buna credinta) iar citeodata pune botul la manipulari
      3- nu inteleg de ce citeodata cetatenii romani plecati peste hotare conteaza foarte mult (de exemplu la rasturnarea scorurilor la alegeri) iar altadata nu mai au nici un drept.
      E foarte normal ca in 25 de ani subiectul asta nu a scos pe nimeni in strada deoarece nu s-a stiut de el, iar acum s-a facut vilva prin cazul familiei Bodnariu care din intimplare nu poate accepta asa simplu acest abuz de neconceput pentru orice om normal care are si inima. E normal sa demonstreze chiar si cei care nu au mai facut-o in viata lor. Pentru fiecare nemultumire protesteaza alta categorie de oameni. Eu as fi sceptic daca ar fi aceiasi protestatari care au iesit si pentru Rosia Montana si pentru gazele de sist sau pentru pensiile speciale etc. De data asta cred ca au protestat familiile cu copii care in mod normal s-au pus in locul familiilor abuzate si ramase fara nici un copil.

      Reply
      • Mihai Gotiu Post author

        @ Gani: chiar considerați că e ”normal” ca zecile de mii de cazuri de copii abuzați din România să nu fi emoționat ani la rând pe nimeni și dintr-o dată să devină caz un (deocamdată) teoretic abuz instituțional din Norvegia?

        Reply
        • Vasy

          Pe dumneata te-au emoționat? Ai demarat vreo acțiunde de protest? Cineva trebuie să ia inițiativa, să promiveze acțiunea, să muncească până se creează o masă critică. Lucurile nu se întâmplă de la sine.
          Cine este vinovat că nimeni nu s-a sesizat? Cei care au decis să manifesteze în favoarea familei Bodnariu? De ce nu dumneata?

          Reply
          • Mihai Gotiu Post author

            @ Vasy: exact despre asta e vorba: cineva ”s-a emoționat, a luat inițiativa, a muncit pt. a crea o masă critică în cazul Bodnariu”, în cazul unui abuz teoretic în Norvegia; doar că acel ”cineva” nu s-a emoționat, n-a luat inițiativa, n-a muncit în cazul zecilor de mii de cazuri de abuzuri împotriva copiilor din România – dă-mi voie să consider asta ca fiind o ”ciudățenie” (asta pt. că sesizări există, există ong-uri și persoane implicate în lupta împotriva abuzurilor împotriva copiilor din Ro, dar niciuna dintre ele n-a primit sprijinul mediatic și n-a trezit o implicare asemănătoare)

        • Maria

          Domnule Gotiu, doamna Mungiu,
          Faptul ca in Romania de intampla drame cu copiii nu reduce din drama cazurilor din Norvegia. Am iesit in strada pentru Rosia Montana, voi iesi impotriva oricarei nedreptati, indiferent daca romanii sunt afectati in Romania, Norvegia sau oriunde. Nu trebuie sa privim cu ochelari de cal. Chiar daca campania impotriva Norvegiei ar fi pe bune, modul extremist in care a actionat institutia norvegiana e un fapt. Punct. E insa un moment in care trebuie sa incepem sa fim atenti la abuzurile impotriva copiilor si parintilor si din Romania, cu asta sunt de acord, Dar fara a aduce in derizoriu un caz flagrant, cum este cel din Norvegia.
          Numai bine!

          Reply
          • Mihai Gotiu Post author

            @ Maria: exceptând relatările majoritare din presa autohtonă, pe ce vă bazați când spuneți că instituția norvegiană a acționat extremist? când niște copii reclamă că au fost abuzați de către părinți, care considerați că ar fi demersul cel mai indicat: 1) lași copiii care au reclamat abuzul cu părinții pe care i-a reclamat până se finalizarea anchetei sociale (care, în mod normal, durează câteva luni) sau 2) desparți copiii de părinți până la finalizarea anchetei sociale; în care dintre situații considerați că riscul pentru copii e mai mare: a) cea în care copiii au mințit și au fost despărțiți câteva luni de părinți sau b) cea în care copiii au spus adevărul, dar până la finalizarea anchetei sociale rămân împreună cu părinții pe care i-au reclamat pt. abuzurile lor?

          • Simona C

            @ Mihai Gotiu:

            1. Poate ati vazut pe facebook mobilizarea publica de la Cluj, in spirijinul lui Robi, un tanar cu handicap, aflat in dificultate.

            https://www.facebook.com/serban.nicolae.376/posts/956821814408147?notif_t=story_reshare

            Clujenii au fost impresionati de harnicia, ambitia si demnitatea lui. Ceea ce a coagulat solidaritatea oamenilor a fost latura umana a situatiei. Tot asa si in cazul fam. Bodnariu, latura umana le face pe toate familiile normale sa empatizeze cu acestia.

            2. De cand am vazut ‘Sophie’s choice’ (drama sub nazisti) si ‘Changelling’ (episod din democratie), ambele filme inspirate din realitate, nu am luat cunostinta de asa o nedreapta durere parentala, ca ceea ce li se intampla atat fam. Bodnariu, cat si MULTOR altora, aflati in aceeasi situatie.

            Ati citit despre povestea familiei Bodnariu, ati vazut de unde a inceput totul?

            Niciunul din scenariile 1-3 pe care le prezentati mai sus (ca ipoteze de lucru) nu au avut loc.

            A existat o BANUIALA a directoarei scolii unde studiau fetele cele mari, ca (dat fiind ca una din fete a cantat ceva de inspiratie crestina), ele sunt, probabil, “disciplinate” acasa. Directoarea cerea telefonic SFATUL Bv. Acestia insa, au deschis ‘caz de abuz fizic’ (ca doar ei nu actioneaza pe baza de religie!) si a urmat o succesiune de abuzuri absurde si brutale, minciuni, intimidari, santaj – toate venind din partea ‘lupilor in blanuri de oi’, adica a institutiilor de la care te astepti sa te protejeze.

            Eliberati din arest, pentru ca nu prezinta pericol, parintii au dat crezare autoritatilor care le-au spus ca s-au lamurit si ca de a doua zi totul se va reglementa, vor fi reuniti cu cei (atunci numai) 4 copii preluati de Bv.

            …nici vorba! A doua zi, le-a fost smuls si bebelusul de 4 luni.

            Pentru clarificare, va rog accesati:
            http://www.activenews.ro/stiri/ (…)

          • Mihai Gotiu Post author

            @ simona c:

            v-aș recomanda surse mai credibile, nu de alta, dar:
            1) inclusiv părinții au recunoscut că au aplicat ”mici corecții” (”palme la fund”, ”tras de urechi”…) copiiilor
            2) părinții spun că n-a existat niciun fel de verificare după sesizare, ceea ce e fals, între sesizare și luarea măsurilor a trecut mai bine de o săptămână, așadar faptul că n-ar fi existat o anchetă preliminară e doar o presupunere
            3) fără a exclude posibilitatea unei greșeli din partea Barnevernet, nu înțeleg de unde aveți convingerea asta absolută că acei copii nu au fost bătuți

    • Simona C

      Hm… Oare sa-i fi platit rusii si pe specialistii norvegieni (psihologi, avocati, profesori universitari, asistenti sociali) care au semnat petitia inaintata in iunie 2015 Parlamentului norvegian, pentru a cerceta si a lua atitudine in legatura cu metodele si abuzurile deja notorii, ale Bv?

      Articolul a aparut in ‘Views and News from Norway’ si l-am gasit online pe NEWSinENGLISH.no

      Citez:
      “This week, a long list of professionals including psychologists, social workers, lawyers and academics launched a petition to call the Parliament’s attention to problems swirling around Barnevernet.”

      FOARTE interesante si graitoare sunt si comentariile cititorilor (majoritatea fiind cetateni norvegieni) – sunt oripilati de metodele inumane ale Bv, pe care le considera IMPOTRIVA interesului copiilor. Din zeci de comentatori, unul singur lauda Bv. Zic asta, pentru corectitudinea informatiei.

      Unul dintre comentatori, mai citit si informat, furnizeaza chiar cifre din statisticile Norwegian Institute for Urban and Regional Research (NIBR). El afirma ca intre 1990-2002, au fost observati 100 000 de copii aflati in familii surogat. Studiul zice ca numai in 2001, au murit 114 copii aflati in familii surogat, comparativ cu 168 in tot restul populatiei. Intre 1990-2001, s-au inregistrat 150 de cazuri de suicid la tineretul aflat in legatura cu serviciul de ‘child care’, de 8 ori mai mult decat la tineretul din familiile normale.

      Linkuri la datele statistice ale NIBR:

      http://www.nibr.no/pub109

      http://www.nibr.no/filer/2005-

      Linkul la articol:
      http://www.newsinenglish.no/2015/06/12/minister-defends-barnevernet/

      Reply
      • Mihai Gotiu Post author

        @ simona c:
        1) după cum se poate constata inclusiv în articolul citat, cele mai importante critici la adresa sistemului norvegian veneau din… India și Lituania;
        2) specific pt. orice sistem democratic este criticarea lui – e o diferență majoră însă între criticarea unui sistem (pt. îmbunătățirea lui) și negarea lui (altfel, e păcat, totuși, că nu e publicată lista celor invocați pt. a putea face niște minime verificări ale competenței lor, că da, întâmplarea face să fi întâlnit în Ro liste de specialiști care susțineau că ”cianura e sănătate curată” – și, da, timpul a dovedit deja că majoritatea celor de pe listă se aflau pe statele de plată ale companiei care urma să utilizeze cianura)
        3) comentatorul ”mai citit și informat” invocă statistici mai vechi de 10 ani; nu există statistici mai noi? oricum, acele statistici sunt irelevante și, în același timp, manipulative, pt. că se compară mere cu bostani – care e cauza deceselor acelor copii? nu cumva tocmai traumele suferite ÎNAINTE de a intra în programul de ocrotire? oare n-ar fi fost de 2,3 sau poate de 5 ori mai mare numărul acelor decese dacă nu s-ar fi intervenit? o comparație corectă și relevantă ar fi între numărul de decese/sinucideri la 100.000 de copii care au intrat în sistemul de protecție și nr. de decese/sinucideri la 100.000 de copii abuzați (să zicem în România) care n-au intrat într-un asemenea sistem de protecție, ci au rămas în familiile în care au fost abuzați; de asemenea, e de comparat educația și integrarea ulterioară în societate a copiilor care au fost abuzați și au intrat într-un sistem de protecție socială, și a celor care au fost abuzați dar n-au intrat într-un astfel de sistem; altfel spus, dacă pentru vindecarea unei boli e necesară o operație riscantă, e evident că nr. de decese din rândul populației bolnave va fi mai mare decât nr. de decese din rândul populației care nu a suferit de acea boală; dacă vrei să afli dacă operația își merită riscurile trebuie să compari cu nr. de decese din rândul populației care a avut aceeași boală dar nu și-a făcut operația
        4) ”profesia” de postac nu s-a inventat în România (asta legat de comentariile partizane)
        P.S.: dacă tot apelați la un pseudonim, vă rugăm să vi-ll schimbați, acesta e folosit de o colaboratoare mai veche a RC, așadar are prioritate și nu dorim să apară confuzii

        Reply
        • Geni

          Domnule Gotiu, din nou va rog sa-mi spuneti ce interese ascunse ar avea cineva sa atace Norvegia sau Barnevernet, demonstranti, postaci etc.
          multumesc

          Reply
          • Mihai Gotiu Post author

            @ Geni:
            nu e niciun interes ascuns, sunt pe față din păcate – toți cei care au nevoie de exacerbarea discursului naționalist (pt. a ajunge la putere, pt. a-și justifica fondurile primite etc.) ; toți cei care sunt deranjați de faptul că există modele de democrații care chiar dacă nu sunt perfecte, sunt funcționale (iar din punct de vedere al funcționării democratice a instituțiilor Norvegia se află în n-clasamente pe prima poziție în lume), etc.; de ce să ne ocupăm noi de problemele noastre, când

  28. Laura

    Intrebare: Cate interventii a facut Ministerul de Externe (nu mai vorbesc de largi delegatii parlamentare) pentru a apara drepturile copiilor cu dubla cetatenie din Liban, Iran, Egipt, Arabia Saudita, Quatar, sau Turcia, in caz de violenta domestica sau abuz al autoritatilor sociale ?

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *