Mi s-a umplut Faceebokul de punctajul de partid al USRPLUS, de îndată ce Administrația Prezidențială a anunțat faptul că formulează cerere de reexaminare asupra legii care prevedea ca interimatele directorilor de școli să fie atributul consiliilor de administrație, nu al inspectorilor școlari generali. Printre altele, inclusiv viceprimarul municipiului Bacău, Cristian Ghingheș, pune reflectoarele pe așa-zișii apostoli ai depolitizării, într-un editorial publicat pe România Curată, menționând: Între timp, Parlamentul, prin lege, la inițiativa aleșilor USR PLUS: Ia hai să numim directorii interimari în consiliile de administrație, deci de către reprezentanții comunității locale (profesori, elevi, părinți). Asta până la organizarea concursurilor.
Legea în cauză a fost votată de USRPLUS, PSD – pesedeaua cea rea, tocmai adversarii USRPLUS în materie de politică educațională, dar și de UDMR. Senatorii PNL fie au votat împotrivă (32), fie s-au abținut (1). În cererea formulată de Administrația Prezidențială se nuanțează o serie de argumente de ordin tehnic și legislativ, însă nimeni nu a pus până acum degetul pe rană. Care este articolul șopârlă din legea interimatelor directorilor pe care USRPLUS nu ar vrea să îl vedem?
Cea care condiționează numirea directorilor interimari din școlile cu predare în limba minorităților naționale de un anume aviz acordat de organizațiile reprezentative ale acelor minorități din Parlamentul României (sic!). Pentru a depolitiza educația, în vederea susținerii acestui discurs mesianic al politicienilor USRPLUS, s-a tranzacționat depolitizarea însăși: cu alte cuvinte depolitizăm, dar doar unele școli! Cele cu predare în limba minorităților naționale nu vor fi depolitizate, pentru că nu vrea UDMR. Iar USRPLUS tace complice, prea ocupați, pe bună dreptate, să ne bage pe gât refrenul cu depolitizarea educației. La fel ca pisica lui Schrödinger, legea pentru care USRPLUS îl trage de mânecă pe Iohannis este și de depolitizare, și cu politizare.
N-am înțeles care-i sancțiunea pentru neconformare, se desființează școala? Altfel, dacă plecăm de la bună-credință, nici nu trebuia scrisă în vreun normativ condiția de cunoaștere a limbilor regionale de către directori.