Prima poveste e mai veche şi am apucat să o discut doar la masa ambasadorului german din Bucureşti, nu şi cu cititorii. CSM a taxat de intervenţie în treburile justiţiei o scrisoare oficială trimisă de ambasadorul la Berlin al României, Lazăr Comănescu, în care acesta atrăgea atenţia Tribunalului Braşov asupra tărăgănării excesive a unui dosar privind proprietatea care implica pe un cetăţean german născut la noi. Sesizat de tribunal, CSM a decis că diplomatul, prin demersul său, s-a imixtionat în activitatea unei puteri a statului, punând presiune pe magistraţi. CSM va cere MAE să înceteze astfel de practici dăunătoare.
A doua poveste o vedeţi probabil pe ecrane în timp real. O judecătoare la Curtea Supremă cere colegilor ei să nu aplice legea pe motiv că au fost la ea în casă. Soţul ei – reprezentatul nostru la CEDO pus de dl. Iliescu de ani buni – încearcă să o protejeze cu imunitatea lui diplomatică, ceea ce duce la titluri în presa străină, în ţările acelea unde se plâng românii că sunt deja prost văzuţi.
A treia poveste e şi mai halucinantă. Plenul CSM a votat, cu majoritate de voturi, ca inspecţia judiciară să fie sesizată în cazul declaraţiilor făcute de şeful DNA, Daniel Morar, în cadrul unui interviu acordat postului public de televiziune.Dl. Morar comenta cazul Bârsan şi al prietenilor ei din ICCJ. Ambasadorul american a sărit în sus, înţelegând din asta că dăm înapoi.
Să ne înţelegem. Imaginea noastră externă nu mai proate fi stricată – nu intrăm în Schengen din pricină că justiţia nu a evoluat suficient. Unde se plâng străinii, care au tot dreptul, dat fiind că facem parte din spaţiul legal comunitar? La MAE. Prin cine se plâng când sunt aici? Prin ambasadele lor. Ce mai rămîne? CEDO.
Acum, absolut peste tot, dar peste tot, ambasadele noastre afară, cele străine aici şi CEDO, starea justiţiei noastre e văzută cât se poate de critic şi se aşteaptă să dăm semnale neechivoce că vom schimba ceva. Ce face atitudinea CSM? Întăreşte impresia că şi CSM e parte din problemă. Adică exact ceea ce susţine Monica Macovei, care ar vrea să renunţăm la CSM, să suspendăm toţi judecătorii şi să îi reangajăm prin concurs. Controlul ar reveni la Ministerul Justiţiei.
Eu m-am opus şi în privat şi în public acestei soluţii radicale, mai ales pentru că nu văd cine e instanţa obiectivă şi nepartizană care să îi reangajeze şi controleze pe judecători. Nu există şi nu va exista: în Germania de Est a fost Ministerul de Justiţie al celei de Vest, dar noi nu avem aşa ceva. Tot judecătorii trebuie să se autoorganizeze şi CSM, reprezentatul lor, să facă ordine înainte să vină plângeri la ambasade.
CSM ar face bine să înceteze să dea muniţie celor care vor să închidă CSM. Independenţa justiţiei a fost apărată în România doar de două forţe după 1990: ambasadele străine (apoi UE), şi societatea civilă. Nu îi văd bine dacă le pierd pe amândouă.
In functionarea sistemului judiciar pe langa cele trei povesti mai sunt inca infinit de multe deoarece in Romania Justitia functioneaza dupa algoritmi politici si nu in baza unor ratiuni juridice general valabile pentru toti membri societatii. JUSTITIA se aplica de 21 de ani in mod clientelar si cu jumatati de masura.
În vederea eliminării deficienţelor existente in JUSTITIE este necesară in mod prioritar DEPOLITIZAREA (decuplarea ei de sistemul politic) sau repingerea amestecului deciziei politice din functionarea sistemului de jusdiciar. Astfel normele care reglementează constituirea (compoziţia) Curţii Constituţionale a României şi a Consiliului Superior al Magistraturii trebuie revizuite:
A. Pentru normalizarea activităţii C.C.R. se impun următoarele modificări;
– nr. membrilor să fie mărit de la 9 la 11, vârsta acestora să nu depăşească 60 de ani;
– nr. membrilor să fie ales pentru o perioadă de cel mult 5 ani;
– 8 din nr. total de 11 membrii, să fie desemnaţi de către cele 16 Curţi de Apel din România (prin unul din algoritmele, fie 8 în primul mandat şi urmatoarele 8 în al doilea mandat, fie grupate câte două curţi să-şi desemneze în comun un candidat), 1 candidat să fie desemnat de I.C.C.J. şi 2 din partea senatelor universităţilor de drept din Romania care se clasează în primele 2 locuri datorită numărului de absolvenţi admişi la I.N.M. în ultimii ani;
B. Componenţa C.S.M. trebuie să asigure “conectarea sau racordarea” justiţiei la nevoia socială de dreptate si ordine publică firească. Pentru aceasta este necesar ca cei 25 de membri să fie aleşi pe un termen de 3 ani (unii cu prezenţă permanentă-funcţie de nevoile impuse de buna funcţionare a structurii, alţii doar atunci când sunt necesare consultări, dezbateri ori de adoptat hotărâri în plen). Din motive de obiectivitate se impune ca structura C.S.M. să aibă urmatoarea componenţă;
– 14 jurişti (situaţi pe funcţii de execuţie sau de comandă cu o vechime de cel puţin 5 ani în structurile respective) desemnaţi de către colegiile de conducere şi liderii de sindicat (federaţii) din fiecare minister;
– 2 şefii ai direcţiilor de personal (cadre) din M.J. şi respectiv din Parchetul General;
– 3 membrii desemnaţi de colegiile de conducere ale Poliţiei Romane, S.R.I. şi S.I.E.;
– 1 membru desemnat de I.N.M.;
– 1 membru din partea Uniunii Barourilor de Avocaţi din România;
– 2 membri desemnaţi de Universităţile de Drept din România care se clasează în primele 2 locuri datorită numărului de absolvenţi admişi la I.N.M. în ultimii ani;
– 1 membru marcant desemnat de Clubul Roman de Presă;
– 1 membru desemnat de instituţia Avocatul Poporului a cărui rol activ în societate lipseşte cu desăvârşire, deoarece are un statut confuz competenţele sale nu sunt clar delimitate, administrative sau justitiare.
Pai poate ca tot asta ar fi solutia la noi.. sa dam afara inspectia CSM (care face o treaba de toata jena) si o comisie formata din juristi alesi din germania si franta (nu din romani!) sa ii reangajeze in baza de concurs si sa le puna niste criterii de performanta reala legata de curatenia in Justitie. In momentul acesta inspectia CSM e un organism cvasi-sclerozat care trateaza cu o prea mare indifernta sutele de plangeri de tratamente marlanesti din partea judecatorilor si procurorurilor. Pentru ca nu au absolut nici un criteriu de performanta (vezi timp de rezolvare a unei cereri, feedback din partea justitiabililor, etc.)
Pentru eliminarea situatiilor de echivoc, care permit manifestarea subiectivismului si a jocurilor de interese meschine, in procedura aplicarii regimului disciplinar, la nivelul structurilor componente ale sistemului judiciar reglementarile in cauza trebuie modificate si completate atat din punct de vedere al continutului in materie cat si al aplicarii procedurilor, in sensul ca abaterile disciplinare sa fie clar delimitate pe grade de gravitate (ex. care sunt cuprinse la categoria usoare, grave si foarte grave), iar incadrarile juridice pentru aplicarea de sanctiuni sa fie strict stipulate pe fiecare tip si gen de fapte. Important in cadrul completarii reglementarilor pe linia regimulu disciplinar il constituie aspectul referitor la termenul de prescriere a raspunderii disciplinare care este de 2 ani. In acest sens este de mentionat faptul ca modificarile la reglementarile existente trebuie sa prevada ca atunci cand fapta comisa atrage dupa sine si alte raspunderi, materiala, contraventionala sau penala, prescrierea abateri disciplinare sa aiba acelasi termen cu cel prevazut in cazul acestora sanctiuni, ca altfel asistam la tot felul de paradoxuri sau aberatii gen rasunde penal dar nu raspunde disciplinar, etc.
Problema imunitatii diplomatice a Dnei Barsan este totusi mai delicata. Si este o alta problema serioasa, de data asta a MAE. In mod normal, in momentul in care cineva invoca imunitate diplomatica, orice actiune a politiei/parchetului inceteaza si politistul sau procurorul suna imediat la MAE, chit ca e sambata la 3 dimineata, de unde primeste un raspuns imediat daca persoana X sau locul Y sau masina Z are sau nu imuninate diplomatica. Raspunsul trebuie sa fie “Da” sau “Nu”. “Poate” sau “Mai vedem” nu sunt raspunsuri acceptabile in acest caz. Daca imunitatea diplomatica se confirma, atunci orice act de investigatie se intrerupe, oricat de neplacut ar fi. Si in general, imunitatea e folosita cand situatiile sunt neplacute, dar asta e (Romania a aplicat acest principiu de curand, in Singapore, si nu a facut-o intr-o cauza placuta…). Imunitatea diplomatica este totusi o arma nucleara, care are necesitatea ei, si odata acordata, este absoluta.
Problema mea este ca nu sunt deloc convinsa ca acest numar de telefon la MAE la care cineva sa raspunda la 3 noaptea exista, si nu sunt convins ca politistii/procurorii chiar stiu ce sa faca in acest caz…
Ar mai fi una de groază. Avem două Justiţii. Oficiale. Nu una. Două. Am găsit-o şi pe a treia, deocamdată doar la nivelul speculativ, dar şi o cale sofistică de a introduce sharia ca justiţie paralelă. Iar cînd vine vorba de sofisme, mai ales de sofisme bănoase, coana Justiţia şi Parlamentul dau sentinţe, şi respectiv legiferează, cu ochii umezi.
Detalii la:
http://delaepicentru.com/2011/10/20/%e2%97%8f-in-atentia-comunitatii-habotnic-musulmane-din-romania/
Credem ca inspectia judiciara a CSM va da dovada de maturitate si discernamant deplin pentru a le dovedi maximum de obiectivitate celor de la ICCJ si ca de data asta DANIEL MORAR(desi are multe pacate) a spus public numai adevaruri despre institutia ICCJ. ICCJ este totalmente vinovata de lipsa eficientei in activitatea de combatere a MARII CORUPTII din Romania nu are nici un caz de “rechin” condamnat. Despre calitatea INFERIOARA a materialului biologic de la
ICCJ Daniel Morar are perfecta dreptate. Exista suspiciunea ca cel putin jumatate din personalul ICCJ sunt membri ai miscarii MISA unde instinctele animalice sunt cultivate si dezvoltate in defavoarea ratiunii umane si a “intelectului”.
Afirmatia autoarei ca “O judecătoare la Curtea Supremă cere colegilor ei să nu aplice legea pe motiv că au fost la ea în casă” este falsa.
“Legea” la care se refera articolul, si anume legea interna, este inferioara celei europene sau celei CEDO.
In orice tara civilizata probele juridice, reale sau nu, obtinute prin ilegalitati sunt lovite de nulitate absoluta, incluzand aici si orice alta proba bazata pe existenta probelor excluse.
Este chiar asa de greu de inteles ca aceasta imunitate diplomatica a CEDO este esentiala si inalienabila, indiferent de vinovatia persoanei in cauza, tocmai pentru a garanta completa independenta a deciziilor judecatoresti de la CEDO in fata tarilor membre, asa cum este Romania?
Chiar daca judecatoarea in cauza este vinovata de coruptie, este posibil ca DNA, sau o alta insitututie publica, sa ii spele pacatele in mod subteran ceea ce ar impieta asupra independentei ulterioare fata de Romania a judecatorului CEDO Barsan.
Adevaratul cosmar al acestor evenimente este ca Monica Macovei – persoana inregimentata politic, Dan Moraru – numit prin decizie exclusiv politico-executiva, Ministerul Justitie – institutie executiva controlata politic, dar nu numai, duc o actiune convergenta de subjugare politica a justitiei, intru subminarea separatiei in stat.
Am slabe speranta ca demersul identificat mai sus va inceta pana la subjugarea completa a justitiei de catre puterea executiva.
1.-Multimea domeniilor in care ARC semnaleaza incalcari al legii, care ar putea fi asociate cu acte de coruptie, arata cat de largi sunt infractionalitatea si coruptia in Romania.
2.-La intrebarea “Cum se explica esecul administratiei Presedintelui Basescu, in lupta impotriva coruptiei, lansata in campania electorala din 2004?” raspunsul meu este:
2.1.- Lichidarea coruptiei prin justitie este sortita esecului, deoarece actele de coruptie nu se comit cu martori, ceeace face ca ele sa fie, in general, greu si costisitor de dovedit, dar mite atunci cand “justitia independenta”, invocata de domnul Mihai M, este blanda cu infractorii.
2.2.- Raspandirea infractionalitatii se datoreaza gradului scazut de moralitate din societatea romaneasca.
2.3.-Acest grad scazut de moralitate este produs de:
2.3.1.- Calitatea slaba a educatiei in familie, in cei sapte ani de acasa
2.3.2.- Complicitatea dinte elevi, parinti si profesori pentru ca elevii sa promoveze fara sa fi invatat carte.
2.3.3.-Incrangatura de relatii personale, intre functionari amorali, din administratia publica, care face sa nu fie promovate in functii publice persoanele cele mai competente si integre din punct de vedere moral.
2.3.4.-Teviziunile comerciale, care promoveaza false modele, nonvalori.
2.3.5.-Nu sunt prezentati ca modele oamenii harnici, integri din punct de vedere moral, competenti in meseria lor, care au cultul lucrului bine facut, pe cuvantul carora poti conta si care lucreaza pana la adaci batranete.
Sper ca neprimirea nostra in spatiul Shengen sa ne trezeasca la realitatea, pe care, daca n-o recunoastem, n-o vom putea schimba.
PENTRU CA POPORUL ROMAN ESTE FRIPT DE DE 21 DE ANI CU AMAGIRILE “DEMOCRATIEI SALBATICE” SUFLA SI IN IAURT SAU IN COCA-COLA. DE ce inteleptii lui “peste prajit” FAMILIA BARSAN cu judecatori de soi daca nu au nimic de ascuns, in numele DREPTATII si ADEVARULUI nu fac rabat de la asa zisa IMUNITATE DIPLOMATICA (care e necesara doar in lumea a treia) sa demonstreze ca sunt curati ca lacrima. Familia BARSAN fac dovada ca traiesc sau apartin unei civilizatii TRIBALE nicidecum occidentale, deoarece pentru RAHATUL in care sunt, trebuia sa-si dea DEMISIA de ONOARE amandoi si sa sara OPINIA PUBLICA pentru a-i reabilita, bineinteles daca existau motive sau argumente. Cei doi BARSANI mai fac parte din lumea politrucului SEVERIN.
De ce sa va fie frica ca nu avem comisie de examinare nepartizana?
Exista teste grila, calculatoare…
Presupunind ca lipsa de stiinta duce la asemenea fenomene testele grila ar putea servi. dar sinteti sigur ca de asta e vorba si ca vom gasi o corelatie intre cine recita mai bine un cod legal si cine se comporta mai etic? Si asa ajungem la ideea ca ne trebuie un juriu etic. Si cine sa fac parte din el?
Dar problema nu este de etica. Ce o determina pe Dna Barsan, de exemplu, ca dintr-o data sa nu mai fie etica, la 60 si ceva de ani, cand e gata de pensionare, si are totusi un anumit prestigiu si un anume statut social ?
De ce credeti ca d-na Barsan a fost “etica” pina la 60 de ani? Mai curind abia acum au prins-o. Ma tem ca o persoana corecta, cu principii si cu coloana vertebrala nici n-ar fi putut vreodata accede la ICCJ daca ne gindim la criteriile de numire acolo (mai bine zis la lipsa de criterii)
Cred ca intra-adevar magistratii ar trebui reconfirmati pe posturi de comisii compuse din juristi straini, si cu niste criterii foarte clare: nu magistrati ccare au servit sub regimul comunist, nu magistrati ale caror sentinte au fost infirmate de CEDO, si s-ar mai putea gasi. N-as mai reconfirma pe post pe niciunul dintre acualii de ICCJ care taraganeaza pina la prescriere cauzele marilor corupti
@Laura
Hai ca ma distrezi. Adica hotul e etic pina e prins?
Problema cu reconfirmarea/numirea pe criterii etice este odata pornit acest model, Dl Ponta poate face acelasi lucru cand va fii la putere (pentru ca este absurd sa construiesti un sistem institutional in care sa asumi ca numai tu o sa fi la putere tot timpul). Si va asigur ca criteriile etice ale Dlui Ponta vor fii diferite de criterile etice ale Dnei Macovei – dar legitimitatea epurarii va fii aceeasi. Si atunci vom ajunge la o Inalta Curte 50% epurata de noi, 50% epurata de ei. Sau o curte formata numai din mediocrii care in viata lor nu au deranjat pe nimeni, sau care au stiut sa se puna bine cu toata lumea.
Problema este ca acest sistem al reconfirmarilor la Inalta Curte a existat pana in 2004 — era un mandat de 6 ani pentru judecatori. Unii au fost neconfirmati etic de Dl Constantinescu, altii neconfirmati etic de Dl Iliescu. Per total, nu cred ca am avut o curte mai buna atunci decat acum ….
Eu ma gandeam la un fel de nou inceput, judecatori deveniti inamovibili dupa selectia cu ajutorul unor criterii si al unor juristi straini, astfel incit sa fie eliminati din sistem cei coruptibili, santajabili, etc.