APADOR-CH împreună cu mai multe organizații neguvernamentale au protestat față de modul netransparent în care președinția și partidele parlamentare au procedat în legătură cu modificarea Legii 506/2004, a prelucrării datelor rezultate din comunicațiile electronice. În urma întâlnirii din 6 mai de la Cotroceni, proiectul cu modificările legislative a apărut imediat pe site-ul Senatului (vezi aici) introdus în procedură legislativă. Conform APADOR-CH, asta înseamnă că legiuitorul sare o etapă importantă legală, aceea a consultării publice.
„Fiind vorba despre o lege care afectează direct comunicațiile electronice, organizațiile semnatare consideră că acest proiect ar fi trebuit asumat de ministerul de resort, supus dezbaterii publice conform Legii 52/2003, timp de 30 de zile, și apoi trimis în Parlament sub forma unui proiect de lege asumat de Guvern. Respectarea prevederilor legii transparenței presupune consultarea proiectului, a expunerii de motive, în care inițiatorul explică de ce este nevoie de respectivele modificări, dând totodată posibilitatea societății civile să vină cu propuneri de îmbunătățire“, susțin cei de la APADOR-CH.
Organizația susține că atât Președinția cât și partidele parlamentare refuză să-și respecte promisiunile de transparență făcute la începutul acestui an, după ce Curtea Constituțională a României a invalidat, pentru a patra oară, tentativele de legiferare în stil Big Brother pe care le-au avut instituțiile statului în ultimul deceniu.
„Înțelegem că este nevoie de legi care să „umple vidul legislativ” atât de clamat în ultimele luni, dar atragem atenția că ele trebuie dezbătute public și nu adoptate tacit sau la comanda serviciilor de informații, cu atât mai mult cu cât este vorba de potențiale intruziuni într-un drept fundamental, dreptul la viață privată. Constatăm că, în ciuda invalidării repetate a legilor din categoria Big Brother, clasa politică și serviciile de informații continuă să ignore interesul public și transparența decizională în procesul democratic“, mai spune organizația APADOR-CH.
APADOR-CH împreună cu organizațiile semnatare solicită ca, înainte de dezbaterea parlamentară, proiectul de lege să fie suspus dezbaterii publice, cel puțin 30 de zile, oferindu-se societății civile posibilitatea de a formula comentarii, propuneri și observații, pentru asigurarea respectării unui principiu fundamental al societății democratice, și anume principiul transparenței decizionale. Pe lângă securitate, cibernetică sau nu, într-o societate democratică este nevoie și de transparență în activitatea decizională, și de protecție a vieții private.
Ce prevăd noile legi Big Brother?
Proiectul de lege, pentru care s-a ajuns la un consens la Palatul Cotroceni, prevede că accesul la date al autorităţilor se face “la solicitarea instanţelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii”. Furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului şi furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice pun la dispoziţia acestora, de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare. Solicitările, respectiv răspunsurile, dacă sunt transmise în format electronic, se semnează cu semnătură electronică extinsă bazată pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat. Fiecare persoană care certifică datele sub semnătură electronică răspunde potrivit legii pentru integritatea şi securitatea acestor date.
De asemenea, „datele de trafic referitoare la abonaţi şi la utilizatori, prelucrate şi stocate de către furnizorul unei reţele publice de comunicaţii electronice sau de către furnizorul unui serviciu de comunicaţii electronice destinat publicului, trebuie să fie şterse sau transformate în date anonime atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, dar nu mai târziu de 3 ani de la data efectuării comunicării”, mai prevede proiectul legislativ. În unele cazuri, datele pot fi reținute maximum cinci ani. Această excepție de la regulă se aplică atunci când cererea autorităților „este însoţită sau urmată de o notificare cu privire la necesitatea menţinerii lor, în scopul identificării şi conservării probelor sau indiciilor temeinice, în cadrul investigaţiilor pentru combaterea infracţiunilor sau în domeniul apărării şi securităţii naţionale, atât timp cât subzistă motivele care au stat la baza solicitării, sau, după caz, până la pronunţarea unei hotărâri definitive a instanţei de judecată”.
***
Semnatari ai protestului: Maria Nicoleta Andreescu, Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), Cătălin Heghes, Asociația Pentru Minți Pertinente (AMPER), Mircea Toma, Agenția de monitorizare a presei ActiveWatch, Bogdan Manolea, Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI), Mihai Bumbeș, Miliția Spirituală, Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Oana Preda, CeRe, Violeta Alexandru, Institutul pentru Politici Publice (IPP)
***
România Curată te invită să-ți spui părerea despre legile denumite generic Big Brother. Scrie-ne în secțiunea de comentarii opinia ta față de aceste legi.
Sau alatura-te acestui protest, acum il vad, si cred ca acea consultare de 30 de zile este intr-adevar indispensabila.
In multe tari democratice legislatia se modifica pentru a se acorda mai multa putere, mai multa autonomie serviciilor de informatii. Justificarea este, in general, amenintarea terorista. Aceste legi sunt criticate de opinia publica, mai ales ca garantiile de transparent, limitele puse de noile legi activitatii serviciilor, sunt considerate insuficiente. Chestiunea este ca in Romania, asa cum o dovedesc ultimii 25 de ani, serviciile sunt manipulate politic, ele nu actioneaza in primul rand in folosul cetatenilor ci in folosul puterii si in folos personal. Exista de altefel o intelegere foarte clara, probabil tacita, informala in orice caz, cu SUA in primul rand si probabil si cu UE, pe modelul “noi tinem situatia sub control, terorismul, mafia internationala, linistea publica, iar voi nu va bagati nasul in afacerile noastre…”. Pentru ca serviciile din Romania, sub pretextul “patriotismului” sunt in realitate un stat in stat, au ca principal obiectiv beneficii in folos propriu… Si toti cai care spun ceva sunt fie zdrobiti, fie cooptati, corupti adica si integrati in sistem… Nenorocirea, pana la urma, este ca tara saraceste, casta capuselor, formata in principal din politicieni si din servicii, îi jefuiesc pe ceilalti români si acapareaza patrimoniul national (asta atunci cand nu-l distrug, asa cum se intampla cu padurile… lucrurile se leaga!).
Nu inteleg de ce nu mi-a fost validat dreptul la o opinie din comentariul anterior dar sa trecem peste.
Se pare ca de fapt asistam la aceeasi Lege a Securismului sucita ca sa nu se prinda opini publica, din aceasta cauza de fapt nici nu se doreste dezbaterea publica:
http://www.stiripesurse.ro/a-condus-klaus-iohannis-un-complot_955238.html
“Un articol publicat in Deutsche Welle spune ca legea privind retinerea datelor cu caracter personal, pe care Klaus Iohannis le-a cerut partidelor să o semneze, este mai intruzivă decat legile anterioare.”
In parlamentul Romaniei, infractorii isi fac legile! Cu asta am spus totul….
Sunt CONTRA ! Aceasta lege ne ingradeste libertatea si ne incalca intimitatea. Daca vrem sa construim adevarata democratie in aceasta tara trebuie , neaparat, sa nu acceptam votarea si aprobarea acestei legi.