Cristian Ghingheș

Harta tăierilor ilegale din păduri pentru anul 2017: Mureș, Brașov și Olt sunt cele mai afectate județe

În Raportul tăierilor ilegale din pădurile României în 2017, lansat la sfârșitul săptămănii trecute, Greenpeace România   arată că autoritățile au identificat 12.487 de cazuri de tăieri ilegale la nivel național, în medie 34 pe zi, în creștere cu 32% față de anul anterior. Prejudiciul total estimat: 41,5 milioane lei. Vestea bună e că în unele județe, precum Dolj, Gorj sau Vâlcea, jumătate dintre cazurile care au ajuns să fie investigate au fost identificate de cetățeni, per total contribuția societății civile la identificarea acestor cazuri fiind din ce în ce mai importantă.

Conform raportului, în România suprafața acoperită de pădure a scăzut dramatic în secolul al XX-lea, ajungând azi la 28,95%. Astfel, ne aflăm sub media UE de 43% și considerabil sub capacitatea și optimul calculat la 45%. În prezent, suprafața împădurită este de 6.900.962 ha, circa jumătate fiind proprietate publică a statului sub administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva R.A., iar cealaltă jumătate proprietate privată a statului, a unităților administrativ-teritoriale, a obștilor și a persoanelor fizice. Circa 415.000 ha de pădure aparțin micilor proprietari cu suprafețe sub 100 ha și nu sunt administrate, fiind astfel expuse tăierilor ilegale.

În ceea ce privește numărul de tăieri ilegale depistate în 2017, Mureș, Brașov și Olt conduc detașat, urmate de Suceava, Bistrița-Năsăud, Vaslui, Bacău și Cluj. După volumul de lemn tăiat ilegal, Cluj, Maramureș și Sibiu conduc clasamentul, cele 3 județe adunând 53% din toată cantitatea înregistrată la nivel național: aproape 100.000 de metri cubi de lemn. După valoarea prejudiciului, Maramureș e pe primul loc cu 14,2 milioane lei, urmat de Cluj (6,7 milioane) și Vâlcea (1,7 milioane).

Totuși, activitatea procurorilor este mai bună decât în 2016 în această privință: peste 20.000 de cazuri investigate anul trecut (creștere de 15%). Și mai bună este situația în privința soluționării dosarelor față de anul 2016, în creștere cu 26%, adică aproape 5.500 de dosare în care procurorii au dispus o soluție. Ce-i drept, doar 605 au fost soluționate prin trimitere în judecată.

Implicarea societății civile rămâne foarte importantă
Aproximativ 1 din 4 transporturi de materiale lemnoase semnalate prin apelurile la 112 pentru a verifica transporturi de material lemnos este identificat ca fiind neînregistrat în baza de date a sistemului de prevenire a tăierilor ilegale (SUMAL), așa cum prevede legea. După numărul de tăieri ilegale identificate în urma sesizărilor cetățenilor, Olt, Dolj și Gorj sunt județe fruntașe în ceea ce privește implicarea societății civile.

Ce este de făcut?
Greenpeace România consideră că autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, respectiv Ministerul Apelor și Pădurilor, are datoria de a realiza o bază de date transparentă care să centralizeze activitatea tuturor organismelor de control din domeniu: doar o asemenea bază de date completată de rezultatele Inventarului Forestier Național poate surprinde adevărata amploare a fenomenului tăierilor ilegale din România. Nicio politică din sector nu poate fi dezvoltată pe baze solide altfel.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

4 thoughts on “Harta tăierilor ilegale din păduri pentru anul 2017: Mureș, Brașov și Olt sunt cele mai afectate județe

  1. T.R.I.

    Cu mici ajustări și ținând cont de procentul foarte mic de pădure din unele județe (Ialomița, Brăila, Giurgiu …), harta e una a sărăciei, iar transparentizarea, din câte știu eu, nu-i un leac al sărăciei. Nu vi se pare?

    Reply
  2. emil

    Ce pot face civilii contra mafiei protejate de Politia Romana….? vezi ” Distrugerile din pădurile României. Cum au încercat autorităţile să ascundă furtul de lemn de fag ”

    Reply
  3. csongi

    Vara asta, prin muntii Calimani, zona lacului Colibita (jud. BN), am observat că mai nou buștenii se încarcă în TIR-uri (semiremorci închise), nu în camioane forestiere (de transport lemn), ca să nu fie depistați pe drum. Legal sau ilegal, în ritmul ăsta se va curăța țara de păduri în max. 2 generații.

    Reply
    • emil

      Pot transporta printre lemne protejate si-un cerb, o capra neagra sau marmota deoarece sunt frigorifice si ecranajul metalic le face nedetectabile la scanarile Radarului Padurilor.

      Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *