În ședința de săptămâna aceasta, Guvernul a adoptat pe ascuns o ordonanță de urgență pentru modificarea Legii transparenței decizionale nr. 52/2003. Fără ca măcar aceasta să fie pe ordinea de zi publicată pe site și fără să solicite avizul Consiliului Economic și Social.
Publicată în Monitorul Oficial în seara zilei de 2 martie, OUG prevede o excepție de la regulile de transparență decizională – în cazuri urgente, care impun adoptarea de soluții imediate, autoritățile publice centrale și locale vor putea adopta acte normative și fără să țină cont de termenele în care proiectul trebuie publicat pe site, pentru informarea cetățenilor și pentru a primi observații. Astfel, adio consultare, adio dezbatere publică.
Textul ordonanței de urgență este vag, permite interpretări multiple și, mai ales, deschide portița unor abuzuri. Atenție, nu vorbim de o normă temporară, ci de o modificare a legii băgată pe ușa din dos și care va rămâne aici. Deși Marian Neacșu, secretarul general al Guvernului, a invocat criza din Ucraina ca motiv al adoptării acestei OUG, nu există nicio legătură cu acesta. Pentru circumstanțe excepționale, precum apărarea, ordinea publică sau securitatea națională, Legea nr. 52/2003 prevedea deja excepții care puteau fi aplicate.
30 de organizații neguvernamentale, printre care și Societatea Academică din România, am solicitat Avocatul Poporului să atace OUG nr. 16/2022 la Curtea Constituțională. Mai jos, scrisoarea deschisă trimisă vineri către Avocatul Poporului.
Stimată doamnă Renate WEBER,
Organizațiile semnatare vă solicită să sesizați Curtea Constituțională a României cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de Urgență 16/2022 pentru modificarea art. 7, alin (13) din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, emisă pe 2 martie 2022, în integralitatea sa.
Considerăm că modul total lipsit de transparență în care a fost făcută modificarea Legii, prin Ordonanță de Urgență, contravine standardelor minime de transparență și consultare, afectând dreptul cetățenilor la informare. OUG nr.16/2022 a fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor art.115 alin.(6) din Constituție, potrivit cărora Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie. O lege care vizează asigurarea cadrului legal pentru transparența și implicarea publicului a fost aprobată fără să fi fost pusă măcar pe agenda publică a ședinței de Guvern, fără avizul Consiliului Economic și Social, fără niciun fel de informare publică.
Înțelegem situația excepțională în care România se află acum, însă considerăm că contextul în care ne aflăm nu poate fi folosit ca pretext pentru a legifera în afara situațiilor de urgență, justificate ca atare. Modificarea L52/2003 nu poate fi considerată o “reglementare nu poate fi amânată”, ceea ce pune OUG 16/2022 în contradicție cu Art. 115, alin (4) din Constituție.
Nu în ultimul rând, vă rugăm să analizați prevederile OUG 16/2022 din perspectiva principiului previzibilității și clarității normelor, așa cum acesta își găsește expresia în prevederile art.1 alin. (5) din Constituție și cum a fost dezvoltat într-o bogată jurisprudență constituțională. În repetate rânduri, în deciziile sale, Curtea Constituțională a statuat că claritatea și previzibilitatea normei trebuie să caracterizeze conținutul normativ al oricărei legi. Arătăm în continuare de ce considerăm că OUG 16/2022 încalcă aceste principii.
Din punct de vedere al conținutului, reformularea articolului deschide (încă și mai multe) căi prin care reprezentanții autorităților publice locale și centrale pot să ocolească procesul democratic de consultare în elaborarea actelor normative. Deși Legea nr. 52/2003 conținea deja excepții pentru circumstanțe excepționale, situații de apărare, ordine publică sau siguranță națională, Guvernul a adăugat o nouă excepție, formulată în termeni la fel de generali și vagi: “situații urgente”. În acest fel, sunt afectate garanții care oferă efectivitate exercițiului dreptului fundamental la informație, prevăzut de art. 31 din Constituție. De-a lungul timpului, ordonanțele de urgență au avut grave carențe în a explica urgența care fundamenta emiterea acestor documente. Noua formulare a Art. 7, alin. (13) al Legii nr. 52/2003 va permite și mai mult aleatoriu în aplicarea standardelor de transparență și consultare.
Această modificare nu vizează strict legiferarea la nivel național, ci și actele normative propuse la nivel local (se va aplica nu doar în cazul ordonanțelor de urgență, ci și în cazul hotărârilor de consiliu local și consiliu județean). Din experiența organizațiilor semnatare, există o practică curentă a autorităților publice locale de a abuza de termenul “urgență”. Această modificare, în opinia noastră, va conduce încă la și mai multe posibile abuzuri din partea autorităților publice locale.
Guvernul adaugă o nouă excepție de la procedura de transparență, fără să repare un neajuns mai vechi al legii. Astfel, pentru situațiile exceptate, în continuare nu există un termen minim obligatoriu cu privire la punerea în dezbatere publică a actelor normative care intră sub incidența alin. (13). Suntem de acord că 30 de zile poate fi o perioadă îndelungată pentru situații de urgență, (care ar trebui definite în mod exhaustiv: război, cutremur, calamități), dar lipsa completă a unui minim proces de dezbatere publică este contrar principiilor fundamentale ale unei democrații.
Având în vedere cele de mai sus, vă solicităm să evaluați oportunitatea contestării acestui text la Curtea Constituțională a României.
Organizațiile semnatare ale apelului sunt:
- ActiveWatch
- Asociația pentru Tehnologie și Internet
- Centrul FILIA
- Asociația CIVICA
- Societatea Academică din România
- CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică
- Asociația Miliția Spirituală
- Asociația Respiro
- Átlátszó Erdély/Transilvania Transparentă
- Asociația Parcul Natural Văcărești
- RiseOut
- Funky Citizens
- Expert Forum
- Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile
- Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România
- Consiliul Tineretului din România
- Fundația Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună”
- Asociația Festivalul de Film Transilvania
- Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale
- Asociația Sexul vs. Barza
- Asociația Help Autism
- Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil
- Uniunea Națională a Cooperației Meșteșugărești
- Asociația OPTAR
- Consiliul Național al Dizabilității din România
- Centrul pentru Inovare Publică
- Asociația FAPTE
- Fundația Civitas pentru Societatea Civilă Cluj
- Asociația Frends pentru Dezvoltare
- Rădăuțiul Civic













Respectiv scrisori către prefecți când aut loc procedează la fel.
Un exemplu:
https://www.primarie6.ro/www2/wp-content/uploads/2022/02/1-PROIECT-DE-HOTARARE-studiu-si-indicatori-REGENERARE-URBANA-DRUMUL-TABEREI-18-02-2022.pdf
devine HCL
https://www.primarie6.ro/www2/wp-content/uploads/2022/03/HCL-27-2022.pdf
Plus că oportunitatea nu se vede nici cu microscopul.
Pe de altă parte, e util (nu bine) să constatăm că nu sunt, așadar, cazuri izolate, cu cine se-aseamănă se-adună.