Alina Mungiu-Pippidi

De ce nu ne trebuie banii europeni

Banii astia europeni, de la care toata lumea, de la seful statului la ultimul votant, asteapta mintuirea necazurilor Romaniei, sint de fapt o mare pacoste. De asta ei nu ne trebuiesc : si cum nu reusim sa cheltuim nici zece la suta, nici cei de transport si dezvoltare, o sa ni-i taie din urmatorul ciclu bugetar. Ramasi fara ei, o sa traim mult mai linistiti cu fondurile noastre, pe care reusim sa le cheltuim cit se poate de bine sau nu le-am fi cheltuit in avans si nu am fi in deficit. Mai sint mai putin de doi ani pina se va intimpla chestia asta, asa ca, daca va feriti cu grija de discutii la TV pe tema asta în urmatoarele luni, aveti mari sanse sa nu mai auziti de fondurile astea vreodata.

De ce sunt banii europeni o pacoste si nu o binecuvintare ? Foarte simplu : pentru ca sint multi. Asta e primul motiv. Multi fiind, e imposibil sa ii dam doar unei clientele politice, si asta presupune sa cooperam cu altele, dupa ce in sfirsit reusisem sa impartim tara pe sectoare si regiuni monocolore de prada. Pe urma, pentru ca sint specializati : si specialitatea lor nu se pupa suta la suta cu a noastra, si noi nu putem reorienta peste noapte firmele de partid ca in loc sa taie brazi sa planteze molizi, ca atare banii de plantat molizi ramin necheltuiti. Trei, pentru ca sint verificati, si cind se gaseste ca banii s-au dat numai firmelor care aveau un stegulet rosu, restul fiind oprite din start sa se inscrie in competitie, se taie toti banii, cum s-a intimplat cu programul operational de dezvoltare, unde Comisia Europeana spune ca Autoritatea de management trebuia sa verifice toate proiectele, iar Autoritatea spune ca nu ei. Nu e deci de mirare ca s-au suspendat toti banii.

Avem consolarea ca sint verificate proiectele de la Transporturi, dar e o consolare foarte mica, pentru ca acolo nu sint proiecte, asa de bine s-au miscat ca nu au reusit sa le depuna. De ce s-ar baga marile noastre firme de transporturi, regii asfaltului autohtoni, in afaceri din astea dubioase cu bani europeni, cind ei pot suge linistiti bani romanesti in sume fabuloase fara sa arate nimic in schimb, că, spre deosebire alte tari, noi nu facem liste negre cu firme care, daca au cheltuit mai mult decit au spus si nu au livrat, isi iau adio ? Gresesc, ceva tot arata ei in schimb : arata cum, de cind Romania a intrat in UE si nu a mai trebuit sa se dea drept o economie concurentiala de piata, companiile romanesti au surclasat in cifra de afaceri si cea de profit pe cele europene, si asta in anii cind constructiile ca sector national s-au contractat, numai cele pe banii statului de criză s-au dilatat. Si cu asta ajungem la motivul patru, sint bani care nu ne trebuie ăia care se dau asa, competitiv, oricui adică, punînd la mare risc industria noastră natională de păpat bani publici. Daca planificarea e importanta, sa planificam cine îi ia, nu ? Doar nu îi aruncam asa, pe fereastra. In sfirsit, banii astia sint prosti pentru ca trebuie sa scoatem si noi cofinantare din buzunar, circa vreo cinci miliarde numai statul, dar si sectorul privat peste. Păi de ce dracu eu, statul portocaliu, sau rosu, în loc sa dau alea cinci miliarde unde si cui vreau, ca sa ma pozez cu Bute, sa fac stadion olimpic (pe greci asta i-a dus in faliment, ma bucur ca avem un model clar si pe intelesul tuturor), sa transform păşunea comunala in spatiu verde si maidanul in parcare organizata, trebuie sa îi dau la niste proiecte unde nu mi se pune placuta (cel mult de aia cu stelute galbene, care pe cine reprezinta ?), cistigate de niste necunoscuti prin niste competitii complicate ? Haidade, sinteti nebuni ?

Se pot face lucruri mai bune cu banii. Si aoleo, era sa uit, nici daca ii obtii cheltuirea lor nu aduce vreo bucurie – uitati-va la bietul tronson Comarnic-Predeal din fonduri IPSA, care a adus doar intirzieri la trenuri si riscuri la calatori care coboara deja de ani de zile direct in balarii, si profit doar la strainii aia care construiesc linia. Ne-am razbunat si noi impiedicindu-i cu ce am putut, ca nu poti construi asa in tara romaneasca fara vreun stimulent pentru localnici. Ce cistigam noi, lucrătorii CFR, din proiectul asta? Aud?

Cum nu se mai poate ca ocara sa planeze asupra intregului partid de guvernare si sa ne scrie dl Barroso scrisori de repros care nu se stie cui sint adresate, hai sa punem pe unul care sa il tina de vorba si sa-l botezam ministrul fondurilor europene. Banii de cofinantare nu o sa ii dam lui, cele cinci miliarde, nici autoritatea de a rezolva problema. Ele sint la primul ministru, care, daca e pe asa, ar putea-o rezolva chiar azi. O sa îi dăm in schimb un birou, un telefon centrala, niste sfatuitori tot din baietii nostri de la PR care deja lucreaza la un pachet promotional intitulat Cum atragerea a sub zece la suta fonduri europene reprezinta o performanta pentru partid si tara, si niste frunzulite de ale dnei Udrea, sa umbreasca intregul proces. O sa îi dăm o conferinta de presa si niste bani de comunicare sa mai tipareasca niste pliante. O sa îi mai dam si ordine sa obtina de la BXL sa putem da banii cui vrem – e adevarat ca am mai avansat apoi niste cereri de simplificat procedurile care in alte tari nu au impiedicat pe nimeni sa ia banii, dar cu rezultate sub asteptari.

Exista intre timp propuneri fanteziste, ca a lui Cristi Ghinea pe Romania Curata, de exemplu sa dam managementul integral la banci. Asta e ca si cum ai spune ca, daca nu merge cu statul, sa il dai sectorului privat. Suna aiurea, dar e probabil mai bine decit ca statul sa îţi fie de facto privatizat de partidul de la putere, care nu doar sa suga, ci, precum cîinele prost, să-i oprească pe ceilalti sa se apropie de ugere, chit că nu le poate suge pe toate.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

4 thoughts on “De ce nu ne trebuie banii europeni

  1. Todirascu Valeriu

    Subscriu si adaug. Cei care stiu sa faca afaceri bune si fara proptele (fonduri UE) sunt pusi acum sa concure cu cei care „se pricep” la obtinerea fondurilor UE. Este evident cine va cistiga. Si iata inca un dez „avantaj” al fondurilor UE … adica smecherii care in final vor obtine fondurile UE, avind bani, ii vor strivi in final pe cei care stiu sa faca afaceri bune si fara fonduri UE. Si ca deobicei va trebui sa o luam de la capat … in cautarea unor oameni de afaceri veritabili si performanti. Sigur ca ne trebuie banii UE. Doar ca ei ne „costa” scump prin faptul ca la noi smecherizeaza tot ce misca sanatos, inclusiv in afaceri. Cauza o vad doar in noi, nu ion fondurile UE … pentru ca votam, ne uitam, mincam si educam … smecheria. BAC-ul de anul acesta ar putea fi un alt fel de inceput. Si doar in caz ideal rezultatul poate veni peste vre-o 15-20 de ani.

    Reply
  2. M.O.

    lantul afacerii cu fondul=rile europene se scurt-circuiteaza atunci cand interesele intreprinzatorului [mari] insufient de dotat [financiar] se intalneste cu birocratia [anume aleasa spre a-s face simtita valoarea]; fara aceasta complicata masinarie nici statul democratic si nici intreprinzatorul particular [ un biet anonim] nu pot face nimic; atunci dece nu ar trebui ca insusi Statul sa fie arbitrul intre cele 2 tabere: particularul intreprinzator si regulile fondurilor europene; statul este incapabil deoarece poarta o etiketa data naibii – el nu are interese financiare punctuale el doar adminsitreaza societatea ca sa mearga, cat de cat, la vale; ori = nu-i asa deloc, Statul trebuie sa devina catalizatorul accearii fondurilor chiar sa mizeze, sa riste (!) pentru a impulsiona interesul particular [asa cum se face in China ]… suntem tare ingalati si egoisti, pacat de noi !

    Reply
  3. Victor Olaru

    Aveti perfecta dreptate, dar trebuie sa si facem ceva.
    1.-Anticoruptia nu trebuie lasata, exclusiv, in seama justitiei. Buna guvernare presupune un personal selectat dupa criterii de competenta si de integritate morala.
    2.-Pedeapsa pentru un functionar corupt nu-i necesar sa fie cu privarea de libertate ci cu destituirea, insotita de interdictia, pe viata, de a mai ocupa o functie platita din bani publici. Functionarului dovedit corupt sa-i ramana posibilitatea de a munci in mediul privat.
    3.-Reducerea numarului functionarilor de stat, ca urmare a introducerei unui grad de informatizare si transparenta maxim, concomitent cu reducerea tipurilor de avize, autorizatii si controale, care permit finctionaarilor de stat sa fie mituiti.
    4.- Cultivarea ideii ca situatia Romaniei depinde numai de noi. Sa nu asteptam ajutor de la nimeni si sa incetam de a mai crede ca restul lumii ne este ostila. Sa ne dovedim harnici, competenti, integri din punct de vedere moral, oameni care se implica in ceea ce fac si sunt intoleranti fata de dezordine si coruptie si toata lumea ne va aprecia
    5.- Sa oferim copiilor modele de cinste si dreptate, in familie, la scoala, in sistemul sanitar, in administratie, in politica, in presa si audioizual
    6.-Este rolul intelectualilor in general (cadre didactice, cler) si al clasei politice, in particular, sa imbine o propaganda intensa si inteligenta pentru schimbarea mentalitatii colectiviste a romanilor, cu o politica de legiferare potrivita, care, dand roade, va fi acceptata de catre populatie.
    7.-Nu trebuie sa ne asteptam ca guvernarea sa aiba o calitate mult mai buna decat calitatea populatiei guvernate, din randul careia, noi toti selectam guvernantii.

    Reply
  4. Sile

    Stimata doamna comiteti o eroare de fond. Nu banii respectivi sunt o pacoste ci mentalitatea din Romanika.Daca am fi avut o clasa politica intreaga la bibilica, in stare sa ne doteze cu o constitutie sanatoasa si o legislatie pe masura, nu am fi ajuns aici.Coruptie exista in toate lumea, conteaza insa dimensiunea, si daca e pusa sub control. Incercati sa faceti o comparatie ntre constitutia din 1923 , legislatia antebelica si situatia actuala.Pentru asta insa trebuiesc depasite anumite blocaje mentale. (Incremeniri in proiect).O zi buna !

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *