Din 15 mai 2020, a incetat starea de urgenta si a intrat in vigoare starea de alerta. Daca vorbim de achizitiile publice, lucrul acesta ar fi trebuit sa insemne, obligatoriu, incheierea perioadei in care autoritatile publice, afectate de pandemie, au avut dreptul sa achizitioneze bunuri/servicii si lucrari necesare combaterii coronavirusului prin procedura de negociere fara publicare.
Totusi, prin Legea nr. 55 din 15 mai 2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, s-a prevazut, la art 5, alit a): “achiziționarea bunurilor și serviciilor de necesitate imediată în gestionarea situației de urgență pentru care a fost declarată starea de alertă, prin negocierea fără publicare prealabilă”
Este de neinteles pentru mine de ce Parlamentul Romaniei nu tine cont de Orientările Comisiei Europene pentru utilizarea cadrului privind achizițiile publice în situația de urgență legată de criză COVID-19 (2020/C 108 I/01).
Orientarile comisiei au fost publicate inca din 01.04.2020 (adica inainte de emiterea Decretului Presedintelui nr 240/14.04.2020!) tocmai in vederea clarificarii modului in care statele membre trebuie sa procedeze in vederea achizitionarii celor neceare combaterii pandemiei.
Comisia Europeana a recomandat mai multe proceduri de achiziție aplicabile în această situație, proceduri ce sunt mentionate atat in Directiva 2014/24/UE privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE cât și legile achizițiilor publice (Legea 98/2016 privind achizițiile publice și Legea 99/2016 privind achizițiile sectoriale):
- 1. Achizițiile “clasice” deschise sau restrânse, în care se reduc substanțial termenele;
- 2. Negocierea fără publicare, în situația în care restrângerea termenelor nu este suficientă.
- 3. Achiziția directă aunui operator economic preselectat, cu condiția că acesta din urmă să fie singurul capabil să asigure livrările necesare în limitele tehnice și temporale impuse de extremă urgență (ceea ce în legislația națională se regăsește la art 104 alin (1) lit b0 în Legea 98/2016 și art 117 alin (1) lit c) în Legea 99/2016);
- 4. Soluții alternative și stabilirea de contacte cu piață
Comisia Europeană a fost foarte clara cand a precizat ca trebuie urmata o strategie în doua etape:
– imediat și doar pe termen scurt (achiziția directă de la operatorul economic preselectat/ negocierea fără publicare, achizitorii publici sunt încurajați să achiziționeze în comun)
-termen mediu – proceduri transparente de achizitie cu termen redus
Mi se pare important de subliniat că:
1.Atribuirea directă, către un operator economic preselectat, rămâne o excepție, având în vedere că se derogă de la principiul de bază al transparenței din Tratat; că procedura de negociere fără publicare prealabilă poate oferi posibilitatea de a răspunde unor necesități imediate, ce acoperă lacunele până la găsirea unor soluții mai stabile, cum ar fi contractele -cadru pentru bunuri și servicii, atribuite prin procedurile obișnuite existente (inclusiv procedurile accelerate).
Cu alte cuvinte, procedurile speciale se aplică un termen foarte scurt și nu continuu, atât timp cât ține starea de urgență!
2. Este sarcina autorității contractante de a evalua și justifică individual fiecare caz în care a aplicat o procedura specială, demonstrând astfel că extremă urgență face imposibilă respectarea termenelor generale, dar mai ales că evenimentele nu puteau fi prevăzute de autoritatea contractantă în cauza.
Atat prin decretele Presedintelui – nr 195/16.03.2020 si nr 240/14.04.2020 – cat si prin Legea 55/2020, aceste recomandari au fost incalcate.
Prin decretul 195 s-a prevazut ca anumite autoritati contractante sa achizitioneze in mod direct bunurile necesare combaterii pandemiei. Prin decretul 240 s-a permis ca toate autoritatile contractante sa achizitioneze in mod direct aceste bunuri. In plus, s-a precizat ca instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională pot organiza și derula, pe durata stării de urgență, proceduri de atribuire în vederea încheierii de acorduri-cadru, pentru acoperirea necesarului de mijloace specifice de protecție și intervenție, prin procedura de negociere fără publicare prealabilă.
Avand in vedere aceste prevederi, dar si prevederile Legilor achizitiilor, Autoritatile contractante nu au stiut cum sa procedeze.
Multe intrebari au ramas fara un raspuns:
- Achizitia directa, mentionata in decretul presedintelui, se poate realiza si cu depasirea pragului stabilit de lege?
- Aceasta achizitie se poate face offline?
- Ce reguli privind conflictul de interese trebuie respectate, avand in vedere ca in cazul achizitie directe nu exista aceasta obligativitate?
- Aceste achizitii pot fi contestate?
ANAP nu a emis nicio instructiune cu privire la modul in care autoritatile contractante trebuie sa procedeze. S-a rezumat la emiterea unei Notificari, in 16.03.2020, cu privire la realizarea achizițiilor prevăzute în Decretul Președintelui României privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României.
Potrivit acestei notificări, în vederea monitorizării achizițiilor derulate în perioada de aplicare a Decretului, autoritățile contractante pun la dispoziţia ANAP informaţii în conformitate cu tabelul de mai jos, în format Excel, în termen de maxim 30 de zile lucrătoare de la finalizarea perioadei decretate.
Drept urmare, pe langa previzibile achizitii de bunuri cu preturi din ce in ce mai mari, datorate unei oferte reduse, s-au realizat si achizitii fara a se tine cont de adevaratele nevoi, fara a se cunoaste necesarul de bunuri.
Autoritatile contractante au realizat achizitii prin proceduri netransparente in mod repetat, fara a initia proceduri competitive simultan. Si, probabil, o sa o mai faca si in aceasta perioada, cat este in vigoare starea de alerta.
Acest material a fost scris în cadrul proiectului Pactele de integritate – instrument civic de monitorizare a achizițiilor publice.
