România a câștigat, vineri, 13 noiembrie 2026, apelul declarat de Gabriel Resources împotriva verdictului curții de arbitraj a Băncii Mondiale (ICSID) de la Washington, din martie 2024, a anunțat Ministerul Finanțelor, prin care au fost derulate procedurile de apărare. Pe 8 martie 2024, ICSID a respins pretențiile ajunse la aproximativ 6,5 miliarde de dolari (de la 4,4 miliarde solicitate, inițial, în 2015) și a decis că Gabriel Resources datorează aproximativ 10 milioane de dolari cheltuieli de judecată.
În apelul împotriva hotărârii din 2024, care a vizat, de fapt, plata cheltuielilor de judecată (pentru alte pretenții ar fi trebuit să deschidă alt litigiu, în cazul în care verdictul în apel ar fi decis asta), Gabriel a invocat așa-zise conflicte de interese ale unor arbitri ICSID, care ar fi avut legături cu avocații statutului român, firmele LALIVE (din Elveția) și Leaua (din România).
Comitetul ad-hoc constituit pentru soluționarea acțiunii în anulare a respins, însă, pretențiile companiei Gabriel Resources, în mod definitiv, apelul fiind singura (și, implicit, ultima) cale de atac a hotărârii din 2024. Respingerea apelului era una previzibilă, în condițiile în care, compania canadiană nu depusese garanții legate de plata cheltuielilor de judecată, fapt care a dus, la sfârșitul anului trecut, la poprirea, de către ANAF, a acțiunilor Gabriel la Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), subsidiara ei din România.
Cum e foarte puțin probabil ca Gabriel să plătească cheltuielile de judecată, demersul logic este executarea acțiunilor de la RMGC (în care statul român deține aproximativ 19% prin Minvest Deva), devenind, astfel, acționar majoritar, implicit și proprietarul terenurilor și imobilelor de la Roșia Montană achiziționate de companie la începutul anilor 2000.
România a fost reprezentată la Washington de LALIVE și Leaua, dar apărarea a fost susținută, printr-o intervenție de tip amicus curiae (în timpul procedurii principale), de o echipă de avocați internaționali din care a făcut parte și Marius Harosa, cel care a fost înmormântat, tot ieri, la Năsăud. De altfel, o parte importantă a apărării României s-a bazat pe procesele câștigate de avocații civici, care au desființat actele favorabile companiei în instanțele naționale.
Pentru implicarea lui în această cauză, Marius Harosa a fost decorat, post-mortem, de Nicușor Dan, cu ordinul Steaua României, în grad de cavaler – detalii aici.
Celebrare la Roșia Montană a victoriei de la Washington, epe 16 martie 2024. Marius Harosa e în spatele tortului, cel cu ochelari
Oarecum ironic, anunțul victoriei de ieri a fost făcut de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, cel care, având aceeași funcție în Guvernul Cîțu, a întreprins demersuri pentru retragerea dosarului Roșia Montană de la Washington, în vara anului 2021, pe motiv că ar afecta șansele României în litigiul cu Gabriel. În baza argumentelor juridice furnizate de Marius Harosa, Dumitru Dobrev, Andreea Szabo și Ștefania Simion, am reușit, însă, să convingem coaliția de guvernare din acel moment să mențină nominalizarea. În cele din urmă, s-a dovedit că înscrierea Roșiei Montane în UNESCO a întărit, nu a slăbit poziția României în proces.
Pentru directorii de la RMGC și Gabriel Resources, Nicolae Suciu și Dragoș Tănase, este a doua înfrângere majoră în doar o săptămână. Cei doi se regăsesc acum, în conducerea firmei Mineral Proiect Invest (MPI), care vrea să deschidă o mină de exploatare și o uzină de procesare chimică pentru obținerea magneziului, în Mărginimea Sibiului. Duminică, la referendum, într-un procent covârșitor, de peste 98% din voturile valabil exprimate, localnicii din Rășinari s-au declarat împotriva minei.
Mai multe detalii și reacții după referendumul de la Rășinari:
Mai mult, pe Verde Curat/ România Curată:
Alina Mungiu-Pippidi: Europa merită un loc la masa negocierilor
