Excepțiile invocate de avocații moștenitorului Mariei Cocoru, Petre Băjenaru, în procesul în care Grupul de Inițiativă Civic (GIC) IOR Titan solicită retrocedarea a 12 hectare din Parcul IOR, au fost respinse, ieri, de Tribunalul București. În cadrul litigiului, grupul civic solicită anularea retrocedării din 2005, semnată de fostul primar al Bucureștiului, Adriean Videanu, prin care o parte importantă a parcului a ajuns la Maria Cocoru. Cele 12 hectare din parc au fost distruse în mod sistematic în ultimii ani (arbori otrăviți, incendii criminale, tăieri fără drept), generând proteste civice și un îndelungat scandal public.
Avocații moștenitorului Mariei Cocoru au invocat lipsa calității procesuale a reprezentanților asociațiilor civice, însă judecătorul a le-a respins, considerând că GIC IOR Titan are un interes legitim și calitate procesuală. De asemenea, instanța a respins excepția autorității de lucru judecat și a netimbrării acțiunii, invocate tot de reprezentații lui Băjenaru, și a decis introducerea în proces a primarului general al Bucureștiului, Ciprian Ciucu. Decizia de ieri vine după ce alte două tentative ale avocaților lui Petru Băjenaru de a bloca procesul – prima dată prin solicitarea de a respinge repunerea în termen, apoi prin recuzarea judecătorului care le-a respins solicitarea (detalii aici).
Conform relatării din sala de judecată a reporterului Snoop Cristina Radu, procesul a fost marcat de un dialog aprins între avocatul lui Băjenaru, Claudiu Constantinescu-Dan, și judecătorul Claudiu Ulariu. În momentul respingerii excepțiilor, avocatul familiei Băjenaru a avut mai multe replici acide, care l-au vizat direct pe judecător. „Pare că dumneavoastră citiți niște cărți și eu citesc alte cărți” sau „Care e interesul privat? Păi, du-te, nene, în parc, că e vizavi”, relatează Snoop.
Potrivit sursei citate, procesul a fost început în 2024 de Grupul de Inițiativă Civică IOR-Titan. Unul dintre argumentele aduse de organizație în instanță este că, la momentul retrocedării, terenul era în domeniul public al orașului. Snoop a arătat că familia Băjenaru, moștenitoarea averii lui Cocoru, are afaceri imobiliare și legături politice.
Procurorii DNA încă cercetează retrocedarea parcului. La ei a ajuns și un raport ANRP, care a găsit în documentele de retrocedare semnături ce nu seamănă între ele și dovezi că Primăria Capitalei a dat primului moștenitor, Dan Ioan Romalo, „mai mult (teren, n.r.) decât ar fi trebuit”. Drepturile de proprietate pentru terenul din parc au ajuns de la Romalo la Cocoru în 2004. Mai mult, aici.
Dincolo de modul controversat în care s-a făcut transferul de proprietate asupra celor 12 hectare de parc, avocații Mariei Cocoru și, acum, ai lui Petru Băjenaru, pretind că acolo nu ar fi fost niciodată parc, ci doar ”vegetația spontană”, lucru care ar fi legitimat distrugerea arborilor și defrișarea terenului. Că ei pretind asta e una, dar există judecători care, în alt proces, au considerat că platanii de 40-50 de ani ori aleile pietruite sau chiar asfaltate ar fi… ”vegetație spontană”. De unde și iritarea avocatului lui Băjenaru că există și judecători care nu înghit un asemenea ”argument”.
Următorul termen al procesului este programat pe 23 iunie.
Citește pe România Curată. Unul dintre cei care ne-au amenințat cu procesele, după ce am dezvăluit conexiunile lui cu liderii politici și afacerile lui cu Schweighofer și instituțiile publice, Traian Larionesei, și fratele lui, Iacob Larionesei, sunt inculpați în dosarul de corupție de la Consiliulu Județean Bistrița-Năsăud.
