Finanţarea partidelor politice în România: cine și de unde ia bani

Partidele politice din România îşi obţin banii necesari funcţionării lor curente din două surse de finanţare: particulară şi de stat. Finanţarea particulară înseamnă cotizaţii, donaţii, venituri proprii şi împrumuturi; cea de stat se realizează prin subvenţii. Cotizaţiile, donaţiile şi sumele obţinute din activităţi proprii sunt izvorul financiar principal al unui partid, ale cărui venituri se suplimentează, în funcţie de succesul avut în aventura dobândirii puterii, cu subvenţii de la bugetul de stat. La nevoie, se poate recurge la împrumuturi.

1. Cotizaţiile funcţionează după două reguli: pe de o parte, suma totală pe care un partid o poate obţine anual din ele este nelimitată, dar, pe de altă parte, un membru nu poate cotiza într-un an decât într-o anumită limită. Legea noastră actuală raportează această limită la salariul minim brut şi stabileşte că un membru nu poate cotiza într-un an mai mult de 48 de astfel de salarii, ceea ce, pentru anul 2018 de exemplu, face ca limita maximă a cotizaţiei unui membru să fie de 91.200 de lei. De asemenea, este bine de ştiut că e dreptul cetăţenilor să cunoască numele fiecărui membru de partid care plăteşte o cotizaţie anuală ce depăşeşte 10 salarii minime brute.

Practic, răsfoind bugetele pe 2016 a trei partide…

Observaţii: i) PSD, PNL, USR; ii) pe 2016 pentru că pe 2017 n-au apărut încă, termenul limită fiind sfârşitul lunii aprilie; iii) bugetul PSD e cel mai puţin frustrant dintre toate: găseşti în el cam tot ce ai nevoie, este îngrijit şi ordonat, deşi sunt întrebări la care nu mi-a răspuns – chiar şi-aşa, impresia generală, şi mai ales prin comparaţie, este pozitivă; iv) bugetul PNL e o vraişte incompletă şi plină de greşeli rectificate prin documente ulterioare.

…reiau: răsfoind bugetele pe 2016 a trei partide, constatăm că procentul cotizaţiilor în veniturile acestora este în jur de 55% pentru PSD, 23% pentru PNL şi 1% pentru USR – chestie care ar trebui să le dea de gândit celor care şi-ar dori ca singura sursă de venit a partidelor să rămână cotizaţiile. Mai cu seamă că ideea în sine, trecând peste rezultatele de mai sus, nu e corectă: logica bugetelor partidelor politice, bazate pe cotizaţii, donaţii şi venituri proprii, la care se adaugă recompensa subvenţiei şi care pot fi echilibrate prin împrumut, mie mi se pare o logică onestă (eventual minus partea cu împrumutul). Da, poate că ideal ar fi (şi, de fapt, este ideal) ca principala sursă de venit să fie cotizaţiile, dar nu tragem de aici concluzia că e cazul să modificăm legea restrângând totul la ele: legea nu reglementează idealul, legea reglementează realul.

2. Donaţiile sunt limitate şi ele individual, ca şi cotizaţiile, dar, spre deosebire de acestea, sunt limitate şi ca valoare totală. Individual, ele nu pot depăşi într-un an 200 de salarii minime brute, atunci când sunt făcute de persoane fizice, respectiv 500, dacă donatorul e o persoană juridică. Valoarea totală a donaţiilor anuale depinde de veniturile bugetului de stat, ea putând fi cel mult 0,025% din acestea – aproximativ 35 de milioane de lei în 2018.

Donaţiile pot consta în bani, bunuri sau servicii, iar legea noastră obligă partidele să facă publică identitatea donatorilor ale căror daruri depăşesc 10 salarii minime brute. Nu oricine poate fi generos cu un partid politic: sindicatele, de exemplu, sau cultele religioase ori statele străine nu pot face donaţii partidelor noastre politice.

În 2016, cam 90% din veniturile USR au rezultat din donaţii, în timp ce pentru PNL acestea au reprezentat peste 50% din bani, iar pentru PSD aproximativ 15%.

3. Veniturile proprii se obţin din difuzarea de publicaţii sau materiale de propagandă, din bilete şi taxe de participare la acţiuni organizate de partid, din chirii obţinute pentru spaţiile pe care formaţiunea le deţine, din dobânzi ş.a.m.d.; bugetul PSD e alcătuit în proporţie de 4% din asemenea venituri, al PNL şi USR în proporţie de 1% fiecare.

4. Subvenţia este o donaţie pe care statul o face partidelor în funcţie de rezultatele lor la alegeri. Deşi criticata, această formă de finanţare are meritul de a stimula activitatea politică şi compeţiţia electorală. În intervalul 2008-2017 totalul ei a reprezentat, în medie, 0,01% din veniturile bugetului de stat, adică, tot în medie, vreo 9 milioane de lei. Din 2016, ea a început considerabil să crească, fiind în acel an de 14 milioane, iar în următorul (2017) de 32.

În anul 2016, 23% din bugetul PSD, respectiv 19% din bugetul PNL au provenit din subvenţii. USR, care nu participase încă la alegeri, nu a primit deloc subvenţie.

Cu adevărat interesant la acest punct este însă felul în care arată azi textul de lege care reglementează subvenţia: el spune că suma alocată anual partidelor este de cel puţin 0,01% şi cel mult 0,04% din produsul intern brut, ceea ce e în mod evident o prostie legislativă, procentul trebuind, logic, raportat la veniturile bugetare anuale, nu la PIB. Cum s-a ajuns, totuşi, aici?

În 2006, când a fost adoptată, legea prevedea că subvenţia anuală totală nu poate depăşi 0,04% din veniturile prevăzute în bugetul de stat. În 2017, dl Mircea-Gheorghe Drăghici, deputat PSD, considerând că „aşa cum este stabilit un prag maxim, este oportun să se stabilească şi un prag minim, de 0.02% din veniturile prevăzute în bugetul de stat”, a acţionat în consecinţă şi a iniţiat modificarea legii.

Iniţiativa, corectă în formulare, a mers mai întâi la Senat. Aici, dl Marian Pavel, senator PSD, a propus, şi i-a fost acceptat, un amendament prin care a scăzut pragul minim la 0,01% şi prin care a schimbat referinţa de calcul din venituri prevăzute în bugetul de stat în produs intern brut. Astfel amendat, textul a fost votat pozitiv de 83 de senatori, negativ de niciunul, iar 10 s-au abţinut.

La Cameră, forma venită de la Senat a trecut prin comisii fără ca vreun deputat să dea semne că a observat schimbarea referinţei: nu există niciun amendament depus în niciuna din cele trei comisii prin care a trecut proiectul. La vot, 222 au votat pentru, 24 împotrivă şi 6 s-au abţinut. Din cei 24, 22 sunt deputaţi USR, iar dintre aceştia, dl Sergiu Cosmin Vlad şi dl Vlad-Emanuel Duruş fac parte din Comisia pentru drepturile omului, care a avizat favorabil proiectul cu unanimitate de voturi.

Nu cred că aş fi amintit numele celor doi dacă dl deputat USR Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu nu s-ar fi trezit, după votul din Cameră, să ia cuvântul pentru a-şi informa colegii că textul votat „face o menţiune la procentul din produsul intern brut, nu din bugetul de stat” şi pentru a-l critica, din pricina asta, pe iniţiator: „expunerea de motive este în totală disonanţă cu textul proiectului”. Mai întâi că nu e iniţiatorul vinovat de felul în care i-a fost stricat textul la Senat (e a doua oară în trei luni când constat că Senatul amendează aiurea şi crează probleme), apoi nu înţeleg de ce deputaţii USR nu au acţionat pentru a împiedica prostia, ci s-au mărginit să ia cuvântul după ce ea s-a produs pentru a le spune colegilor (în esenţă, ăsta e miezul mesajului dlui Stanciu-Viziteu): „Bă, noi suntem deştepţi şi voi sunteţi proşti.” Foarte drăguţ, ce să zic, dar era cazul să fie deştepţi înainte, ca să nu fie nevoiţi să facă pe deştepţii după; de altfel, nu mă îndoiesc că USR va alege să fie în consonanţă cu el însuşi şi va decide să refuze să mai primească subvenţie până la corectarea textului – deocamdată, pe ianuarie şi februarie, USR a primit peste jumătate de milion de lei, cadou de la stat.

Finalmente, modificarea a ajuns la Preşedinte, care a promulgat-o, astfel că ea e în vigoare din ianuarie 2018.

5. Împrumuturile – care, după părerea mea, sunt cea mai discutabilă formă de finanţare a partidelor politice / nici n-a existat la început în lege, a fost introdusă ulterior – au reprezentat aproximativ 5% din veniturile USR, respectiv 3% din cele ale PNL pe 2016.

Cam aşa arată, în liniile sale generale, mecanismul finanţării partidelor politice în prezent şi acestea sunt datele procentuale orientative despre felul în care funcţionează el.

Sursele datelor:

• PSD. Ei spun ca au avut un buget de 26.328.718 lei. Mie mi-a dat, la verificare, 26.357.996 lei. Pentru calcule am folosit cifra mea.
• PNL. Nu au un buget centralizat, așa încât calculul l-am făcut eu: 35.930.213 lei.
• USR.  Ei spun ca au avut 4.086.977 lei buget si am mers pe cifra lor.
• Suma anuala alocata partidelor in perioada 2008-2017.
• Declarațiile dlui Viziteu