Lucian Davidescu

Cine a furat democrația din România? Și care este scorul TĂU de cultură politică?

Democrația este în scădere în toată lumea, dar România se încăpățânează să cadă mai repede decât plutonul.

Potrivit raportului Democracy Index 2017 al Economist Intelligence Unit, România este pe ultimul loc la democrație în toată Uniunea Europeană.

Chiar și sub bulgari, pe care ne obișnuisem să-i cam întrecem.

O privire pe toate cele 10 rapoarte anuale dezvăluie o realitate chiar mai sumbră. România a pierdut, încet dar constant, atât punctaj (situație valabilă pentru toată regiunea) dar și multe locuri în clasament.

În 2007, România se clasa pe locul 50 în lume cu un scor de 7,06 din 10. În 2017, România a ajuns pe locul 64, cu nota 6,44. De la 6 în jos, o țară încetează să mai fie democrație, chiar și „viciată” ca acum, și devine „regim hibrid”.

În ritmul de până acum, încă patru ani și gata!

Media generală este formată din cinci componente: Proces electoral și pluralism, funcționarea guvernării, participarea politică, cultura politică, libertățile civile. România stă destul de bine la primul și ultimul capitol, de nota 8-9 și slab la celalalte trei, în jurul notei 5. Se poate spune, deci, că există cadrul democratic iar ce lipsește este capacitatea de a se folosi de el a administrației și cetățenilor deopotrivă.

Scăderea din 2016 a venit pe seama unei singure componente: coborîrea scorului pentru libertăți civile de la un istoric 8,53 la doar 8,24. În 2017, scorul pentru libertăți civile a continuat să scadă, până la 7,94, și s-a adăugat în premieră o coborâre a indicelui de cultură politică sub nota de trecere: de la 5 la 4,38. A fost și mai rău de atât între timp: în 2010, cultura politică scăzuse la 3,75.

Pe de altă parte, găsim scoruri mult mai bune la acest capitol, de exemplu, în Ucraina (6,25) sau Belarus (5,63), țări care când trag linie sunt per total regimuri hibride sau autoritare. Mai bine stau și țări care sfidează orice așteptări de acest fel: Botswana (7,5), Zimbabwe (5,63) sau China (6,25).

Principiul pe care se ghidează componenta de cultură politică este că n-are cum fi tocmai democrație când prea mulți votează sperând după vreun regim autoritar.

Vestea bună este că cele 8 întrebări pe care se bazează EIU când formulează acest scor sunt publice în metodologie. Vă invităm să răspundeți pentru a evalua propriul indice de cultură politică!

 

Update: Rezultatele chestionarului după primele 1.000 de răspunsuri


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

27 thoughts on “Cine a furat democrația din România? Și care este scorul TĂU de cultură politică?

  1. R2D2

    Raspunsurile le-am dat in actuala conjunctura politica. Intr-o relatie democratica normala as fi raspuns altfel, cel putin la doua intrebari.

    Reply
  2. berenger

    amuzant testul vostru, de parcă nivelul culturii politice se poate calcula prin niște răspunsuri evidente la 8 întrebări banale. oricum, am 88 de puncte, pentru că am spus că un guvern de tehnocrați ar fi bun pentru democrație, iar testul îl consideră greșit. dincolo de faptul că întrebarea este irelevantă (pentru că nu contează afilierea sau lipsa de afiliere politică a unui guvern, ci doar susținerea parlamentară), felul cum ați taxat răspunsul nu arată decât că, de fapt, voi mai aveți încă mult de învățat cultură politică)

    Reply
    • Vlad Slăvoiu

      Normal că-l consideră greșit, guvernul de tehnocrați e o demagogie. Iar a spune că nu contează afilierea sau lipsa de afiliere politică a unui guvern, ci doar susținerea parlamentară e echivalent cu a spune că nu contează dacă pui sau nu brânză-n omletă, câtă vreme pui brânză.

      Reply
  3. Vlad Slăvoiu

    1. Am răspuns la întrebări, am obținut 100%, dar știam dinainte că așa se va întâmpla, pentru că întrebările sunt prea simple, chiar am stat să mă gândesc dacă n-ar fi de luat în calcul un regim militar sau dacă democrația ajută sau nu economia… Astfel că mă întreb acum dacă am dat răspunsurile pe care le gândeam cu adevărat sau doar pe alea care știam că vor fi punctate pozitiv – ce mai, dramă intelectuală, nene, zici că sunt din Woody Allen! :-P

    2. Sună ca dracu’, dar adevărul e că mă bucur să constat că până și la funcționarea guvernării avem un indice mai bun decât la cultură politică. Nu sunt în stare să explic acum de ce (decât una proastă, prefer să nu dau nicio explicație deocamdată), dar așa stau lucrurile: mă unge pe suflet scorul de la cultură politică; poate pentru că spală multele mustrări suficiente primite de la oameni de vârsta mea sau pe-acolo, oameni pe care, în fond, mi i-aș fi dorit prieteni.

    Reply
  4. etc

    Care e problema cu guvernul tehnocrat? Aveti o explicatie alta decat omleta lui Vlad Slăvoiu care nu m-a convins cu nimic?

    Reply
    • Vlad Slăvoiu

      „Omleta lui Vlad Slăvoiu”… :)) Îmi place cum sună, m-ați făcut să râd, mulțumesc.

      Problema cu guvernul tehnocrat este că un guvern tehnocrat nu va fi niciodată tehnocrat în sensul de a fi non-politic, pentru că, dacă n-ar fi politic, n-ar fi guvern.

      Dacă nici așa nu v-am convins, pot încerca cu ceva dulce. :) Rămân al dumneavoastră etc etc. :D

      Reply
      • etc

        Multumesc pentru link. Nu mi se pare ca articolul va sustine punctul de vedere. In general se recurge la guvernare tehnocrata cand politicienii se dovedesc incapabili sa guverneze.
        Vad in articol o insiruire de situatii in care guvernarile tehnocrate au esuat. Mi-ar fi placut sa citesc si despre guvernele politice care au dat-o in bara grav. N-am nici o indoiala ca lista ar fi muuult mai consistenta.
        E o practica comuna in a instala guvernari tehnocrate si apoi a le mitralia de pe margine. Nici un tehnocrat n-ar trebui sa capete o anvergura suficient de mare incat sa puna in umbra actorii din politic, nu?

        Reply
      • berenger

        nu poți cataloga drept nedemocrat sau lipsit de cultură politică pe cineva care nu exclude varianta tehnocrată din variantele bunei guvernări decât dacă ești nedemocrat sau lipsit de cultură politică.
        articolul citat n-are nicio legătură cu felul cum s-a pus problema aici, că luarea în considerare a variantei tehnocrate ar arăta lipsa culturii politice.

        Reply
        • Lucian Davidescu Post author

          Repet, dacă n-a fost clar de la început, nu este punctul meu de vedere, toate opt sunt întrebările pe care se bazează EIU, detaliate în metodologie. Asta cu tehnocrații arată așa:

          Perceptions of rule by experts or technocratic government; proportion of the population that would prefer rule by experts or technocrats. 1: Low 0.5: Moderate 0: High
          If available, from World Values Survey % of people who think it would be very or fairly good to have experts, not government, make decisions for the country 1 if less than 50% 0.5 if 50% to 70% 0 if more than 70%

          Deci dacă aveți o sugestie de îmbunătățire a metodologiei, cel mai oportun ar fi să o direcționați acolo. http://www.eiu.com/public/contact.aspx

          Altfel, ce să spun, dacă ăsta e singurul punct unde chestionarul nu se potrivește cu răspunsurile dvs. nu-i chiar motiv de îngrijorare. Nu înseamnă că sunteți „nedemocrat sau lipsit de cultură politică” ci doar că ați luat de la The Economist nota 7/8, foarte onorabil, mult peste media națională.

          Reply
        • Lucian Davidescu Post author

          Dacă e vorba de părerea mea personală, care acum se întâmplă să fie aceeași cu a EIU (am mai făcut testul acum 7 ani și atunci mi-a ieșit 88% la fel ca dvs. din același motiv, dar se pare că eu am trădat nobilul ideal între timp), aș zice că între un guvern de tehnocrați și unul de militari este doar o diferență fără distincție ;)

          Reply
  5. AlinaMP

    Hai ca raspund eu la guvernul de tehnocrati, ca vad ca sunt intrebari, The Economist considera ca nu e o varianta democratica deoarece un guvern trebuie sa fie politic responsabil, sa ajunga guvern pe baza unui programt asumat in fata alegatorilor si sa piarda alegerile daca acestia gasesc ca nu s-a facut treaba. Guvernul pSD poate pierde alegerile, guvernul tehnocratic nu, si iata de ce primul este mai democratic, chiar daca poate fi corupt, decat al doilea care reprezinta cel mult o solutie temporara sau de criza. Asemenea guverne se numesc ‘caretaker’ tocmai pentru a semnaliza ca nu au program, se ocupa doar de management afaceri curente pana la scrutinul popular. Deci faceti partide reprezentative, romani, nu mai visati la tehnocrati. Partidele nu au decat sa puna ministri specialisti, dar de partid.

    Reply
    • Adrian

      Sms ( adică : să mai și ) râdem : portalul care găzduiește chestionarul se cheamă, cum altfel? Polldaddy.

      Revenind la tehnocrați, imaginea în România este (după părerea mea) că astfel este și comisia europeană.

      Iar a separa (fie și ipotetic-pedagogic) de corupție ne duce la Chef Slăvoiu.

      Reply
    • berenger

      nu există guvern care să nu fie responsabil politic, atâta vreme cât parlamentul își dă votul de investitură. guvernul tehnocrat poate fi demis oricând fără susținere parlamentară. altfel spus, un guvern tehnocrat este la fel de legitim democratic precum unul strict politic. și nu guvernele pierd sau câștigă puterea, ci anumite grupări politice ce au sau pierd majoritate parlamentară.
      mai mult, nu e vorba de visat la tehnocrați, e strict o problemă ce ține de teoria democrației.

      Reply
      • Vlad Slăvoiu

        @berenger: 1. Scopul unui partid politic e să participe la alegeri, să câștige majoritatea (de preferință absolută) și să guverneze, pe baza actului său de guvernare urmând să câștige sau să piardă alegerile următoare. Indiferent că-și alege guvernanții dintre membrii săi sau nu, aceștia vor fi expresia respectivului partid. Simplul fapt că îi numește tehnocrați pe cei neafiliați formal pentru că așa îi cer guvernații nu îi transformă în independenți politic, ci e o demagogie. Când asta se întâmplă cu întreg guvernul, demagogia e, și ea, întreagă. Demagogia nu e democratică, deci tehnocrația, în acest înțeles, e nedemocratică. Guvernații care cer tehnocrați în iluzia independenței politice a acestora au o carență de cultură politică.
        2. Scopul unui partid politic e să guverneze. Atunci când, din diferite motive, niciun partid politic nu poate guverna, singur sau împreună cu altele ori cu toate celelalte, se apelează la aparatul din ministere și alte autorități administrative pentru a gestiona temporar țara. Și aceasta e o situație anormală pentru democrație, deci de evitat.

        3. Atunci când partidele guvernează atât de prost încât până și ele trebuie să o recunoască, sunt aduși temporar tehnocrații pentru a drege ce e de dres. Evident că nici asta nu poate fi luată în calcul ca opțiune de normalitate democratică.

        După părerea mea, dumneavoastră ați avut și aveți în vedere sensul și situația de la punctul 1.

        Reply
    • Robert

      Referitor la tehnocrati. Acum trebuie sa spunem si ca TE e un ziar britanic, si la ei, si in Commonwealth se utilizeaza sistemul Westminster unde doar un parlamentar poate sa ajunga ministru. Personal prefer acest sistem, dar nu m-as arunca sa zic de exemplu ca SUA sunt mai putin democratice numai pentru ca in general membrii guvernului american sunt tehnocrati de fapt.

      Reply
  6. Nelu Stiuca

    IN RO POSTCOMUNISTA DEMOCRATIA A FOST SI ESTE DOAR MIMATA. In numele DEMOCRATIEI cei care au capturat Ro dupa 1989, multi RECHINI interni si exterini aduland-o de mult au devorat-o in cativa ani.

    Reply
  7. Vlad Slăvoiu

    Câtă dramă pentru chestia cu guvernul tehnocrat… :D Așa se întâmplă când ne îndrăgostim de idei și mai avem și ghinionul să fie greșite.

    Cât privește textul și explicațiile de sub el, n-o să comentez eu acum ce spun oameni care se pricep: le-am citit și mi-au fost de folos.

    Reply
  8. Marina Sandu

    Intrebarea cu biserica este dubios pusa. Era greu sa alegi intre da si nu. E nevoie de biserica si influenta ei, dar nu la modul direct, ca intr-un stat condus de ayatolahi. Biserica trebuie sa-si vada de cele sfinte, separat de institutiile statului, unde mecanismele democratice trebuie sa functioneze. O elita competenta exercita influenta sa benefica in tacere, fara sa o simti. Inversarea valorilor ne-a adus in situatia de a simti jugul securist cum incearca sa mentina in frunte pe cei care sunt incapabili sa se sustina prin forta binelui si frumosului pe care le promoveaza. Intoarcerea la respectul valorilor fundamentale va repara aceasta lume atat de ranita, chiar in ciuda bogatiei.

    Reply
  9. Cinicul

    Un test simplut, care este facut de cei care n-au habar de istorie. La intrebarea daca democratia ajuta economia ar trebui intrebati un sud coreean sau singaporez daca tarile lor ar fi astazi unde daca aveau un sistem democratic in primii 40 ani dupa independenta. in faza timpurie de dez=volatre a unei tarai democratie aduce slabiciune si mai mult decat un sitem autoritar. Stiu ca asta contrazice idei la moda, dar faptele contrazic ideologia. Asemeni comunistilor, neoliberalii de azi nu vor sa auda de fapte care nu le valideaza teoriile.

    Reply
  10. Marius Golopenta

    Sa inteleg ca toti comentatorii au incredere ca societatea romaneasca e capabila sa sustina o democratie?
    Cum se potriveste asta cu pozitia codasa a României in acest index?

    Reply
  11. Jacques

    Numere și algoritmi… Rating și clasificare… Ultimul trend: segregare în winners and loosers! Ca și la TV: concursuri de cântat, de gătit, de îmbrăcat, sportive, de cultură generală etc. Alegerile pentru parlament și președinte sunt niște concursuri. În viață, trebuie să ai rating (Michel Houellbecq o arată foarte frumos în romanele lui), să deții un fitness adaptativ cât mai solid (Spencer), să te șozifici (chose fr. = lucru) pentru a deveni produs pentru piață și să constați pe la final că ești totuși om, pentru că orice produs de consum e făcut pentru a fi consumat.
    În România, embrionul de democrație a fost grav avariat de Dragnea și cei care l-au susținut și-l susțin. Într-o mai mică măsură a fost lovită și de suferindul de ADHD politic și incontinență verbală Băsescu.
    În fond, ceea ce se construiește de 28 de ani în România nu este democrația, ci noi elite economice, adică clasa bogată. Așa că n-a furat nimeni democrația: n-a construit-o nimeni cum trebuie. Infrastructurile invizibile care susțin democrația (aflate la individ sau născute din interacțiunea indivizilor, adică aflate la grupuri) au fost cam aceleași în toți anii din urmă. Numai că nu se poate să visezi azi că vei deveni mare industriaș ca Ford, să faci politică cu gândul că-ți poți beli dușmanii ca un comisar al poporului din URSSS detașat la București. Una sunt neoliberalii de pe Contributors (@Cinicul este între puținii care îndrăznesc să zică ceva nelaudativ despre acest sacrosanct stabiliment emițător de panseuri) și alta sunt neoliberalii din topul Forbes România.

    Reply
  12. Nelu Stiuca

    In gandire suntem cu cel putin 80 de ani in urma lumii civilizate………. Clarviziune
    „Trei fenomene ale timpului:
    – invazia verticală a barbarilor,
    – domnia proştilor,
    – trădarea oamenilor cumsecade.
    Primul: năvălesc nu barbarii din alte continente ci, de jos în sus, derbedeii. Barbarii aceştia preiau locurile de conducere.
    Al doilea: au sosit – pur şi simplu, în sensul cel mai categoric – proştii şi inculţii la putere şi în ciuda tuturor legilor economice firesti şi tuturor regulilor politice le fac prostii, ca nişte ingnoranţi ce se află.
    Al treilea: în loc de a se împotrivi, oamenii cumsecade adoptă expectative binevoitoare, se fac că nu văd şi nu aud, pe scurt trădează. Nu-şi fac datoria. Imparţialii şi încrezătorii înregistrează şi tac. Sunt cei mai vinovaţi.”
    Nicolae Steinhardt – Paris 1937​

    Reply
  13. Ghita Bizonu'

    AlinaMP, berenger , etc

    in mod traditional un guvern de „tehnocrati” este, ce se numea in interbelic , un guvern de „tehnicieni” . De exemplu Romania a fost condusa de un guvern de „tehnicieni”… care nu a fost chiar atat de rau dpv al performantelor economice . Insa parca azi nikmeni nu doreste sa isi aduca aminte cu ceva recunostinta de guvernul …. Mihai Antonescu!!!

    Mai doriti explicatii??!
    Un guvern de tehnocrati ar insemna in fond un guvern in afara partidelor. Greata de partide si patidocratie este si ea din anii 20 … si de sorginte nitel cam fascista – mi se pare ca Maimuzzolini este cel caruia ii apartine si in acest caz dreptulde propretate intelectuala (tot el are meritul ptr fascism si totalitarism) si este considerata in gnl ca deviatie fascista sau autoritarista …
    A ! Nu ma luati ca comunismul.. stiu f bine insa fata de diversele fascisme „comunismul” a avut ipocrizia de a mima alegerile si parlamentarismul …

    Ma rog astea la tara, la noi, nu conteste insa prin Anglia, Franta DA! ba chiar si in Germania din cauza ca inca isi mai aduc aminte ca dupa 1934 nema alegeri …. Ma rog este vorba despre ..cultura care in gnl inseamna ca dinati sa inveti lectiile trecutului (ca apoi sa poti inventa proprile tale prostii …)

    Mai am de zis ceva in legatura cu discutia despre regimurile autoritate si dezvoltare. Este pefect adevarat ca un regim autoritar poate sa impuna mai usor un program de dezvoltare … insa expereinta ne arat ca asta se intampla mai rar. Da, Correa de Sud, Taiwanu, Sinfapore s-ua dezvoltata. cu regimuri autoritare. Mai precis au aviut regimuri autoriatre ca au fost si dictturi de dezvoltare. Insa dpv politic sunt diferente extrem de mari intre dictatorii militari din Coreea de Sud si conducerile autoritare din Singapore. Autoritare insa alese liber.. Si cu totul si cu totul altceva Republica China (zisa si nationalista sau Taiwan) sub cinducerea dictatioriala a lui Cian Kau Shi . Mai pot aminti dictarura m militara braziliana de dupa ,1970 care a fostat industrializarea, modernizarea economica provocand frecursuri cu SUA (la un momnt dat au boicott IBM SUA diindca sprijineau fiilala locala a .. IBM!!! )
    Insa sunt si mai multe dictaturile „de subdezvboltare” .. incepand cu Salazar *totusi profesor de economie!) continuand cu Stroessner, „trecand” prin coloneii greci si terminad cu Videla …

    Sau de vreti cazul Iranului. Sahul , Allah sa il ierte,m avea laba grea de tit si nu le avea cu democratia … insa dorea cu disperare modernizarea economic si in interviuri zicea ca in anul 2000 Iranul va fi printre cele mai modernizate si tehnologizate tari.. Ma rog s-a tipat ca e coruot, ca se vrea democratie.. Democrattie nu aua avut insa Khomeini …. ei da Khomeini a facut totul ca in anul 200 Uranul sa nu fie in rand cu Italia sa zicem

    In fine ptr Vlad Slăvoiu .. un partid ar trebui sa se coaguleze pe vaza unor interese in primul rand economice . Nu potr posturi si nu poentru ca unii vor sa simta elita diferita fata de mocofanii majoritari

    Am o rugaminte – unde este acea grila cu intrebari ?

    PS. Scuze .. nu ma dau neparat inteligent insa de peste 50 de ani citesc politica inclus presa franceza … Su o colectie de presa poa fi mai utila decat 20 de eseuri „inteligente”

    Reply
    • Vlad Slăvoiu

      @Ghiță Bizonu’: Nu, e ieftin ce spuneți și e înșelător. Un partid politic are ca scop preluarea puterii și exercitarea ei. El are o ideologie care include, pe lângă alte capitole, și economia, ideologie în baza căreia propune o serie de măsuri și promite o anumită conduită cu care speră să convingă și pentru care speră să fie votat, dar puterea și exercitarea ei e scopul oricărui partid politic.

      Reply
  14. Gras mihail

    E normal sa iasa ca nu vrea nimeni tehnocrati pentru ca aveti implementarea testului defecta si habar ni aveti. L-am facut de doua ori si la intrebarea cu tehnocratii el bifeaza ce vrea el la raspunsuri nu ce am pus eu

    Reply
  15. Stefan

    Romania sub influenta nefasta a lui Merkel se indreapta spre o catastrofa. Avem in fata cum s-a schimbat in rau Franta, Spania si Italia sub conducerea aceleiasi Merkel (Tusk..!) / / / Romania ar trebui sa aleaga solutia britanica cat mai poate alege. Romania ar trebui sa faca afaceri direct in China nu prin Germania. Pe vremea basescului Romania a avut relatii extrem de slabe cu China, Japonia si Coreea de Sud, tari care se aflau in mare expansiune.Luni de zile Romania nu a avut nici macar ambasador. Nu am vazut ca DNA a fost preocupata de aceasta sensibila parte de politica externa. Ba DIMPOTRIVA !!!

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *