
Întâlnirea a ministrei Mediului, Diana Buzoianu, cu localnici din Gura Teghii (în dreapta), legată de proiectul Hidroelectrica Surduc Siriu (în stânga), duminică, 5 octombrie 2025
Sunt unii miniștri, foști miniștri și parlamentari care pretind că din cauza moluștelor ne crește factura la energie. Care îi numesc sabotori pe cei care vor să salveze apele și pădurile. Și care pretind că ecologiștilor și activiștilor de mediu le-ar păsa mai mult de natură decât de oameni. Dar care au uitat un lucru – să vorbească și să-i întrebe pe oamenii afectați direct de proiectele distructive de arii naturale protejate dacă sunt sau nu de acord cu ele.
Da, s-au făcut niște simulacre de dezbateri publice, organizate în ”dulcele stil românesc”, în așa fel încât cei vizați direct să aibă cât mai mici șanse să ajungă și să-și spună punctul de vedere. De obicei programate în timpul zilelor și orelor de lucru, la niște zeci de kilometri distanță de localitățile care vor rămâne fără apă dacă râul se bagă pe țeavă ori prin tuneluri, precum în cazul proiectului de la Surduc Siriu.
Ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, s-a dus, duminică, la Gura Teghii, să verifice dacă respectivele consultări publice s-au făcut pe bune, nu doar pentru a se raporta că ”s-au făcut”, iar localnicii au fost cu adevărat ascultați. Iar cei prezenți i-au transmis că nu prea.
”Motivul pentru care ne opunem este că acest stăvilar este ca o școală fără elevi, este construit un stăvilar fără apă. După ce că nu are apă, ne-o ia și pe cea care ajunge în albia noastră naturală, pentru că stăvilarul înseamnă devierea cursului de apă printr-un tunel și lăsarea a peste 40 de km de apă fără volumul lui natural și peste 5.000 de locuitori nu vor mai avea acces la râu”, a declarat, la finalul întâlnirii, Ștefan Constantin Petriceanu, președintele Asociației Tainița Baștinei din comuna Gura Teghii.
Pentru cei mai puțin familiarizați cu subiectul, proiectul Surduc-Siriu presupune realizarea unui stăvilar pe Bâsca Mare, la Surduc, cu devierea printr-un tunel a apei către barajul de la Nehoiașu II, ceea ce ar lăsa fără apă, pe zeci de kilometri, Bâsca Mare și, apoi, Bâsca Rozalie. Acest lucru ar afecta atât situl Natura 2000 Penteleu, cât și viața oamenilor care depind de aceste cursuri de apă. Dar ce contează viața unor oameni, când unii se pot da inteligenți pe la televiziuni, explicând savant cum din cauza moluștelor și gândacilor crește factura la energie. Uitând, însă, să specifice că se umflă cu zeci și sute de milioane de euro conturile firmelor clientelare, care vor desăvârși distrugerile.
De fapt, n-ar fi suficientă apă nu doar pentru natură și oameni, dar nici măcar pentru proiectul energetic, a cărui putere instalată este, oricum, derizorie, 55 MW. Lucru pe care, în sfârșit, l-a înțeles și îl explică public și un ministru al Mediului din România (asta după o prea lungă listă de miniștri ai Mediului care au fost doar purtători de mape și de vorbe ai miniștrilor Energiei, Industriilor și ale firmelor lor rentiere).
”Astăzi am avut ore în care am importat la preț poate dublu față de ceea ce am putut noi să vindem, dar nu am atins nici 50% din energia care ar fi putut fi produsă de hidrocentrale. De altfel, Hidroelectrica spune că există 6.400 de megawați putere instalată, nu ne putem aștepta ca această putere să fie atinsă. Avem proiecte care pe hârtie au o putere instalată de 6.400 și în nicio zi din ultimul an nu s-au atins măcar 3.200 de megawați”, a declarat Diana Buzoianu, la finalul întâlnirii.
”Asta ne spune că proiectele care au fost gândite se bazau pe niște debite care astăzi nu mai există. Astăzi avem o legislație care impune să fie calculată o medie de debite din ultimii 30 de ani. Este clar că debitul, media de debit din ultimii 30 de ani nu este cea care astăzi există în realitate. Și atunci întrebarea este de ce atragem privirea către lucrări care nu sunt nici eficiente, nici necesare? De ce nu ducem aceste resurse către lucrările care sunt cu adevărat necesare? Eu nu pot să răspund la această întrebare, dar pot să mă asigur că atunci când vom trece acordul de mediu, el să fie trecut pe niște baze obiective, pe niște date obiective obținute’, a precizat Diana Buzoianu.
Dacă doamna ministră nu răspunde la întrebările ridicate – din motive de diplomație politică – ne asumăm noi. Pe România Curată am arătat, de mai multe ori, că adevărații beneficiari ai proiectelor din arii naturale protejate sunt ori firme controlate de membri de vârf ai PNL sau de foști miniștri PSD, ori firme controlate de un condamnat penal definitiv. Că din investiții în solar, eolian și stocare nu se câștigă sume comparabile cu cele din construcții mamut, în care doar Dumnezeu știe câte sute și mii de camioane cu beton și pietriș se decontează și câte au fost, cu adevărat necesare.
SUSȚINE lupta de salvarea pădurilor României! DONEAZĂ ACUM (clic aici)!
Și cum încearcă să acopere Romsilva săparea de tranșee prin pădurile din Munții Maramureșului: