Societățile „de casa” sunt acele societăți preferate de catre o anumita strctura de utilitate publica sau autoritate publica. Aceste societăți furnizeaza bunuri sau servici, ofertant sau participand la o alta procedura de achizitii publice lansata de catre autoritati. Nimic anormal până aici, însă problema apare cand o societate monopolizează majoritatea sau chiar toate achizițiile publice pe un anumit sector, realizand anumite „înțelegeri” cu autoritățile contractante. Acest fenomen generează o serie de efecte negative asupra economiei și concurenței.
În primul rând, se produc efecte dezastruoase în ceea ce privește concurența reala. Atunci când o societate „de casă” câștigă majoritatea contractelor publice, alte firme care ar putea oferi prețuri mai competitive sau servicii de calitate superioară sunt eliminate din competiție, din cauza înțelegerilor dintre autoritatea contractantă și societatea ce oferea bunuri sau servicii. Așadar, o societate mai puțin cunoscută de către autoritate, dar care poate oferi bunuri sau servicii de aceeași calitate sau chiar de o calitate mai înaltă, nu poate beneficia de concurenta reala, atat timp cât, în fapt, contractele au fost deja atribuite prin înțelegeri.
În al doilea rand, pot apărea prețuri nejustificate din cauza lipsa unei competiții reale, prețurile serviciilor și produselor oferite de aceste societăți tind să crească artificial, fără o justificare economică solidă.
De exemplu, aceste practici au fost identificate în domeniul serviciilor de paza si supraveghere ale instituțiilor de stat. În concret, castigarea contractelor cu obiecte diferite, respectiv asigurarea de paza si protectie si asigurarea instituției cu echipamente de supraveghere video, ambele castigate de către doua societati diferite, administrate de aceeași persoana, ridica semne de întrebare.
De altfel, în istoria recentă a contractelor de paza, au existat astfel de practici, cand aceeași companie ce a făcut obiectul acestei analize a câștigat un contract de paza cu 21 de obiective cărora trebuia sa le presteze aceste servicii, în valoare totală de 2.972.869,5 euro, noteaza Jurnalul.ro.
Desigur că vom prezuma buna credința, căci la o prima vedere simpla atribuire a contractelor și câștigarea de către societatea în cauză nu intră în sfera ilicitului. Cu toate aceste, exista întrebarea dacă au fost respectate regulile privind integritatea procedurii de atribuire.
Fenomenul societăților „de casă” reprezintă un risc major pentru economia unei țări, afectând concurența și utilizarea eficientă a fondurilor publice. Este necesar ca autoritățile și societatea civilă să monitorizeze și să sancționeze aceste practici pentru a asigura un climat economic echitabil și transparent. Doar printr-o competiție reală și corectă putem avea servicii publice de calitate și prețuri corecte.
