Raport național de diagnoză privind calitatea serviciilor publice municipale

Dezvoltarea infrastructurii urbane, investițiile prioritare în unitățile de învățământ, modernizarea infrastructurii rutiere sau a mijloacelor de transport în comun, și, nu în ultimul rând, gestionarea sistemului de management al deșeurilor ar trebui să reprezinte priorități ale unei administrații publice locale performante. Prezentul raport face parte din proiectul Cetățeni activi pentru servicii publice de calitate la nivel local și reprezintă primul studiu național privind calitatea serviciilor publice la nivel de municipiu. Studiul oferă o viziune asupra serviciilor publice oferite cetățenilor, dar și recomandări specifice pentru îmbunătățirea calității acestora.

Realizat în perioada septembrie 2021 – mai 2022, studiul a vizat 47 de UAT-uri (municipii reședință de județ și primăriile de sector din București). Astfel, în cele trei capitole care vizează domeniile de interes pentru prezentul raport (educație, transport public, managementul deșeurilor), au fost clasificate calitatea serviciilor publice oferite în funcție de indicatori specifici relevanți fiecărui domeniu ( ex. Numărul de staţii de călători/ existența terminalelor sau nivelul de deservire metropolitan, asigurarea colectării separate pe fracții sau implementarea instrumentului „plătește pentru cât arunci”, acordarea fondurilor destinate cabinetelor medicale, internatelor și căminelor școlare sau accesibilizarea unităților de învățământ pentru elevii cu dizabilități locomotorii etc.).

Prezenta cercetare a vizat realizarea unei diagnoze asupra modului în care autoritățile responsabile livrează cetățenilor aceste servicii publice. Pe baza datelor obținute, vor fi selectate 8 localități de intervenție din 8 regiuni de dezvoltare diferite; aici, pe parcursul unui an, vom desfășura acțiuni de mobilizare a cetățenilor și advocacy, scopul final fiind îmbunătățirea situației actuale.

Studiul a urmărit:
(1) Gestionarea deșeurilor: (a) asigurarea colectării separate pe fracții, (b) îndeplinirea țintelor de reciclare la nivel de municipalitate, (3) implementarea instrumentului „plătește pentru cât arunci”, (4) informarea și educarea cetățenilor.
(2) Transport public: (a) Numărul de staţii de călători raportat la numărul de locuitori ai municipiului, (b) Existența terminalelor / staţiilor de transport public intermodale, (c) Nivelul de deservire metropolitan, (d) Acordarea de subvenţii şi facilităţi pentru grupurile vulnerabile, (e) Dotarea infrastructurii şi serviciului de transport public cu mijloace nesesare nevoile grupurilor vulnerabile (ex. persoane cu dizabilităţi), (f) Gradul de satisfacţie al utilizatorilor de transport public la nivelul UAT, (g) Existența unei metodologii de stabilire a Indicelui de Satisfacţie a Pasagerilor sau de de monitorizare şi evaluare a operatorilor de transport, (h) Modalităţi de consultare a programelor de călătorie.
3) Educație: (1) Acordarea burselor școlare, (2) Asigurarea pazei în unitățile de învățământ, (3) Acordarea fondurilor destinate cabinetelor medicale, internatelor și căminelor școlare, (4) Finanțarea cheltuielilor cu investițiile în școli, (6) Accesibilizarea unităților de învățământ pentru elevii cu dizabilități locomotorii.

CONCLUZII :
✓ O parte dintre unitățile administrativ-teritoriale din România se prezintă decent în ceea ce privește sistemele și serviciile de transport public. Multe dintre ele sunt într-o situație acceptabilă, iar o parte nu sunt unde ar trebui să fie din punct de vedere al calității sistemului și serviciilor.
✓ În schimb, toate reședințele de județ au dificultăți în gestionarea deșeurilor, multe dintre acestea nerespectând legislația minimă (de ex., nicio reședință de județ nu s-a apropiat de punctajul maxim de 100 de puncte acordat conform metodologiei, iar mai puțîn de jumătate au obținut un scor peste media de 35,9).
✓ La capitolul educație, una dintre cele mai grave deficiențe constatate a fost lipsa unei hotări de consiliu local, aprobată în condițiile legii, care să stabilească cuantumului și numărul burselor școlare (asta deși Guvernul alocă bani din sume defalcate din TVA pentru plata burselor).

Fiecare municipiu a fost punctat și ierarhizat în funcție de indicatori care măsoară calitatea serviciilor publice oferite cetățenilor, în urma analizelor rezultând 3 clasamente ale reședințelor de județ, pentru fiecare domeniu. Pentru îmbunătățirea calității serviciilor monitorizate au fost făcute o serie de recomandări, pe care vă invităm să le parcurgeți în materialul de mai jos.