Aproape 5.000 de persoane au murit în România, din cauza căldurii, în 2024, cel mai recent an pentru care există date raportate și analizate științific. Iar cifrele au crescut vizibil de la o vară la alta, de la aproape 2.900 de decese în 2022, la aproximativ 3.150 în 2023 și aproape 4.950 de decese în 2024, o creștere de două treimi în doar doi ani, se arată într-o sinteză realizată de cercetătorii Bogdan Antonescu, Dragoș Ene și Luminița Mărmureanu, pentru Infoclima.
Județele din sudul României sunt, în general cel mai mult afectate, arată sinteza citată. În 2024, România a fost a cincea țară din Europa după numărul de decese (după Italia, Spania, Germania și Grecia) și a șaptea după numărul deceselor raportat la populație (după Grecia, Bulgaria, Serbia, Croația, Italia și Bosnia și Herțegovina).
”Pe certificatul de deces aproape nimeni nu trece „caniculă”. Cineva care moare în plin val de căldură are scris, de regulă, infarct, accident vascular sau insuficiență respiratorii”, subliniază cercetătorii.
Atunci de unde știm câți oameni a ucis căldura? Cercetătorii compară câți oameni au murit efectiv în zilele foarte calde cu câți ar fi murit în mod normal, la temperaturi obișnuite. Diferența reprezintă decesele în plus, care sunt atribuite căldurii.
În practică, se iau datele zilnice de temperatură și de mortalitate din ultimii ani, pentru sute de regiuni din Europa, de exemplu, și se construiește o relație statistică între cât de cald este și numărul de decese. Apoi modelul se aplică unei perioade anume (de exemplu, vara anului 2024) și estimează câte decese a adus căldura peste normal.
Europa: zeci de mii de morți în fiecare vară
La nivelul Europei, bilanțul este mare și destul de constant. Vara lui 2022, a adus aproape 68.000 de decese asociate căldurii. A urmat 2023, cu circa 51.000, apoi 2024, cu aproape 63.000 de decese. Chiar și o vară „obișnuită”, raportată la mediile ultimelor decenii, înseamnă în jur de 44.000 de decese pe an din cauza temperaturilor ridicate. Iar o bună parte din aceste decese nu s-ar fi întâmplat fără încălzirea provocată de om. De exemplu, pentru 2022, cercetătorii au atribuit schimbărilor climatice peste jumătate dintre decesele asociate temperaturilor ridicate.
Căldura nu lovește pe toată lumea la fel. În Europa numărul deceselor este mai mare în cazul femeilor decât al bărbaților. În 2023, raportul a fost de aproximativ 1,55, adică au murit cu aproximativ 55% mai multe femei decât bărbați. Iar vârsta contează foarte mult. Rata mortalității la cei peste 80 de ani a fost de aproape 85 de ori mai mare decât la cei sub 65.
Ce ne așteaptă
Sinteza Infoclima arată că pe lângă creșterea explozivă a deceselor cauzate de căldură, România se deosebește de media europeană, bărbații având o mortalitate ceva mai mare decât femeile (141 față de 116 la milion de locuitori în 2023), ceea ce se potrivește cu situația din Europa de Est, unde bărbații sub 80 de ani sunt mai vulnerabili.
În rest, povestea e aceeași, aproximativ 80% dintre decesele asociate căldurii din România sunt la persoane de peste 65 de ani, iar aproape jumătate la cei peste 80 de ani.
Proiecțiile merg în aceeași direcție. Pe măsură ce clima se încălzește și populația îmbătrânește, impactul crește. La nivelul Europei, într-un scenariu de creștere a temperaturii cu +3°C și fără măsuri de adaptare, decesele anuale asociate valurilor de căldură aproape se triplează până la sfârșitul secolului. Pentru orașele din România, modelele arată o mortalitate asociată temperaturilor ridicate de câteva ori mai mare decât în prezent. În București, de exemplu, ar ajunge la aproximativ 130 de decese la 100.000 de locuitori pe an la o încălzire de +3°C (într-un scenariu cu emisii ridicate și fără măsuri de adaptare).
Valurile de căldură au deja un impact mare, nu întotdeauna vizibil (un “ucigaș tăcut”) și în special asupra celor mai vulnerabili dintre noi: vârstnicii, cei cu boli cronice, cei care trăiesc singuri. România nu face excepție. Vestea bună este că multe dintre aceste decese pot fi prevenite prin planuri de gestionare a caniculei, prin orașe cu mai multă umbră și spații verzi, prin spații răcoroase la îndemâna tuturor și, foarte concret, printr-un telefon sau o vizită la rudele în vârstă în timpul unui val de căldură.
Sursă: Infoclima
Distrugerea a peste 12 hectare din Parcul IOR, sub asaltul drujbelor rechinilor imobiliari și din cauza nepăsării ori chiar a complicității unor autorități publice, reprezintă una dintre cele mai mari crime de mediu, din ultimii ani, din Capitală, care a contribuit la afectarea sănătății și chiar la moartea a mii de bucureșteni
TOP 10. Care sunt cele mai poluate și cele mai puțin poluate zone din București și Ilfov (raport)
