Militarii distribuie apă în orașul Bălți și amplasează baraje de captare a poluării de pe Nistru, după atacul Rusiei asupra hidrocentralei de Novodnistrovsk,. Sursa. Ministerul Apărări ale Republicii Moldova
„Atacul Rusiei asupra hidrocentralei ucrainene de la Novodnistrovsk a deversat petrol în râul Nistru, amenințând alimentarea cu apă a Moldovei. Am declarat alertă ecologică și acționăm pentru a ne proteja poporul. Rusia poartă întreaga responsabilitate”, a scris Maia Sandu, ieri, pe platforma X, citată de Radio Chișinău.
Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a subliniat că, în următoarele zile, vor fi instalate baraje suplimentare la lacul de acumulare Dubăsari, pentru a nu permite trecerea substanței petroliere de barajul de la Dubăsari. De asemenea, instituțiile publice locale și agenții economici privați vor inventaria sondele de apă subterană, instituțiile statului vor verifica sursele alternative de apă, iar raioanele și localitățile care se alimentează cu apă din Nistru, pe segmentul Naslavcea–Dubăsari, nu vor utiliza apa în uz casnic în următoarele 48 de ore.
În noaptea de 6 spre 7 martie 2026, complexul hidroenergetic de la Novodnestrovsk a fost ținta unui atac cu rachete și drone, exploziile provocând deversarea masivă de uleiuri tehnice și alte produse petroliere în fluviul Nistru. Patru zile mai târziu, pe 10 martie, petele de poluanți au fost identificate pe teritoriul Republicii Moldova, iar analizele de laborator efectuate de Agenția de Mediu au confirmat depășirea concentrațiilor maxime admisibile.
În urma incidentului, alimentarea cu apă potabilă a fost sistată în municipiul Bălți și în alte localități, iar pescuitul a fost interzis pe sectorul cuprins între Naslavcea și lacul de acumulare Dubăsari. Pentru gestionarea situației, a fost mobilizată Armata Națională, iar Mecanismul de Protecție Civilă al UE a fost activat. Totodată, Guvernul a instituit stare de alertă de mediu pe bazinul Nistrului pentru 15 zile, arată și Moldpres.md.
Atacul asupra hidrocentralei de pe Nistru, de la Novodnistrovsk, este al doilea dezastru de mediu major după cel cauzat în 2023, în urma aruncării în aer a barajului hidrocentralei de pe Nipru, de la Nova Kahovka, tot în cadrul războiului de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei. În ciuda a ceea ce pretind susținătorii unor proiecte hidroenergetice comuniste în ariile protejate din România, asemenea baraje nu contribuie la securitatea națională în caz de conflict armat, ci reprezintă vulnerabilități (ținte).
În sens contrar, într-o discuție cu jurnaliștii de la The Guardian, Jessika Roswall a declarat că natura ar trebui utilizată pentru a îmbunătăți securitatea națională, dând exemplul refacerii zonelor umede din jurul unor râuri din Polonia și Finlanda, care acționează ca bariere naturale aproape imposibil de traversat de blindatele și armata Rusiei. Detalii aici:
Poate prof. Mungiu-Pippidi comentează în sensul dacă este sau nu normal/adecvat ca țări să dețină părți din râuri în sumă egală cu suprafața totală (volumul total) al albiei! Recent se repune în discuție chestiunea și în celălalt conflict major (Ormuz) și față de opoziția SUA (Sursă Wikipedia) față de astfel de situații (cu referire în special la Golf) este cu atât mai îndreptățită solicitarea de sprijin formulată către alte state care susțin o atare situație (a se vedea pretenția apelor române, de pildă, de a controla albia în dauna riveranilor) sau, dimpotrivă, trebuie să constate POTUS că n-are cu cine [discuta]?