Sebastian Lăzăroiu spune explicit, pe HotNews, că SRI a preluat controlul asupra PSD în lupta împotriva lui Liviu Dragnea, pentru a-l servi pe președintele de atunci, Klaus Iohannis, în scopul subordonării unui partid care câștigase alegerile (PSD) și care își imagina că acest lucru îi conferă dreptul de a conduce România. Probabil știe despre ce vorbește, având în vedere că nu puteai deveni principalul consilier al lui Traian Băsescu, cum a fost el, fără să fii “clarificat” și să cooperezi cu serviciile secrete – SRI, SPP și celelalte, pe care nu are rost să le înșir aici.
Astăzi există un consens surprinzător de larg că serviciile secrete și ceea ce este numit “statul de forță” au pus mâna pe Nicușor Dan. Acest lucru este afirmat prin G4Media, Corupția Ucide, Gabriel Liiceanu, CTP și chiar Digi24, beneficiar, de altfel, al unei părți importante din fondurile SRI alocate prin programul SAFE. Au căzut eroic în lupta cu nu se știe cine Dominic Fritz, autorul celebrei formule potrivit căreia lupta cu “pesedismul” este cea mai bună formă de combatere a extremismului, loialul lui Bolojan, Ciprian Ciucu, care și-a făcut primele dovezi de loialitate politică atunci când a convins-o pe Monica Macovei să candideze la președinție pentru a-i crea lui spațiu de negociere cu liberalii pentru funcția de primar al Sectorului 6, și mulți alții.
Numai Gabriel Liiceanu, cronic lipsit de simțul umorului, nu vede că nu ne aflăm în “Titus Andronicus”, ci în Caragiale. Îmi lipsește Lucian Pintilie, care ar fi observat imediat acest lucru.
Am o veste proastă pentru actorii acestei tragicomedii și una și mai proastă pentru noi toți.
Prima este că nu poți să te revolți împotriva statului paralel doar atunci când este folosit împotriva ta, după ce ani întregi ai considerat că este legitim atunci când era folosit împotriva PSD. Sau, mai exact, după ce ai susținut că nici măcar nu există.
Mulți dintre cei care astăzi se declară victime ale statului paralel erau primii care mă acuzau de paranoia atunci când susțineam că în România s-a construit un stat paralel. Nu unul monolitic, ci o rețea de grupuri și interese care traversează serviciile secrete, partidele politice, justiția și instituțiile de forță, cu scopul de a acumula putere politică și economică. O structură care poate fi coordonată în momente excepționale de șeful statului, dacă acesta controlează măcar doi dintre principalii actori instituționali.
Pentru a nu lungi inutil discuția, iată câteva dintre articolele scrise chiar în momentul în care această preluare ocultă avea loc sub ochii noștri. La vremea respectivă, ele au generat reacții furibunde din partea acelorași persoane care astăzi se consideră victime ale mecanismului pe care îl negau. CTP răcnea prin studiouri că insult poporul român.
Istoria pe care am descris-o în articole publicate atât în presa de mare tiraj, cât și pe România Curată, începe cu deturnarea protestelor de după Colectiv pentru înlăturarea guvernului Ponta și instalarea unui guvern apropiat de Klaus Iohannis. Continuă cu mobilizarea masivă din timpul Ordonanței 13, când influenceri și activiști au scos în stradă sute de mii de oameni împotriva modificării legislației privind abuzul în serviciu. Între timp, chiar la Bruxelles, soluții apropiate de cele propuse atunci au ajuns să fie discutate la nivel european, iar soluția Iordache, considerată prea avansată (sancțiune administrativă până la un prag, după care penală), a picat, ducând la eliminarea criminalizării infracțiunii de abuz în serviciu din directiva europeană anticorupție nou adoptată. S-au opus țări ca Germania tocmai pe motivul că poate fi instrumentalizată politic.
Pe lângă asta, cazul șefului ANI, sancționat după ce instituția a constatat incompatibilitatea lui Klaus Iohannis, și ascultările generalizate ale magistraților de către SRI pe motive de siguranță națională, o cale clară de a influența sentințele judecătorești. În paralel, s-a dezvoltat o societate civilă de mobilizare și influență, coordonată de persoane care se revendică drept experți constituționali, cu zero pregătire, în tăcerea intimidată a celor competenți, societate care militează, după model polon, pentru aservirea justiției, care are defectele ei, dar e pluralistă, structurilor de forță, care sunt, nu-i așa, perfecte.
Mai ține cineva minte că, în legea originară a ANI, fusese introdusă de SAR obligația existenței unei persoane responsabile în fiecare instituție pentru prevenirea incompatibilităților (cu sarcina de a le verifica și elimina inediat)? O astfel de prevedere ar fi putut preveni multe dintre situațiile care au apărut ulterior (Fritz, Armand). Însă asemenea măsuri au fost constant eliminate la vot în Parlament, deoarece statul paralel are interesul ca legislația de integritate să rămână ambiguă și arbitrară, pentru a putea fi folosită selectiv împotriva oricui. Reabilitarea vine abia după ani de procese și, eventual, după intervenția CEDO. Codruța Kovesi s-a supărat pe Nicușor Dan că a admis că s-au făcut abuzuri. Să întrebe DIICOT de ce a emigrat în Franța regizorul de mare talent Corneliu Porumboiu.
Am avertizat în mod repetat, de-a lungul ultimului deceniu, asupra acestor evoluții. Astăzi, multe dintre fenomenele pe care le descriam atunci sunt considerate evidente chiar de către foștii critici. Nu am fost niciun moment în conflict de interese, fiind profesor universitar titular în occident, pe două catedre succesive câștigate după concursuri publicate în The Economist, nu catedre de securitate create pe banii serviciilor noastre și la care au fost secondați ai noștri (alt fenomen comic al statului paralel, catedrele pe fonduri operaționale la universități din Vest considerate strategice, ocupanții lor umplu spațiul la televiziunile românești că, evident, nu sunt ocupați cu studenții). Și sursele mele interne au fost de calitatea întâi, CEDO, rapoartele SRI când încă se mai publicau, Daniel Morar, Camelia Bogdan.
Iată o listă selectivă:
2017: https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/alina-mungiu-pippidi-cit-de-paralel-este-statul-1824956.html și https://www.romaniacurata.ro/cazul-colectiv-sau-de-ce-sa-nu-furi-o-revolutie-de-la-niste-gura-casca/
2018: https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/alina-mungiu-pippidi-partidele-ar-trebui-sa-se-1842307.html și https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/alina-mungiu-pippidi-psd-versus-partidul-muie-1882823.html
2019: https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/degeaba-tinem-alegeri-serviciile-secrete-conduc-1952070.html
2020: https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/alina-mungiu-pippidi-razboiul-de-succesiune-al-2119874.html
2022: https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/alina-mungiu-pippidi-am-avut-dreptate-cu-statul-2171444.html
2023: Dovezile existenței statului paralel – România curată
Culminând cu articolul publicat imediat după victoria lui Nicușor Dan, în 2025: https://www.catavencii.ro/alina-mungiu-pippidi-cum-o-sa-ne-conduca-nicusor-dan-de-la-statul-paralel-la-statul-paraleu/
Dacă ar fi să rezum cei zece ani în care am scris despre statul paralel, a doua veste proastă v-o prezint ca pe un set de întrebări:
- Cei cu care țineți astăzi au vreun program politic real de desființare a acestor mecanisme?
- Nu cumva relația dintre fondurile europene, serviciile secrete și rețelele de influență, demascată de mine la Guvernul Cioloș în relația cu un ministru (Ghinea) promovat ca să de bani SRI (pentru urmărirea vieții private!!!) rămâne la fel de puternică, indiferent cine se află la putere? Și asistăm la o luptă internă între clanuri și rețele?
- Nu cumva grupurile media și organizațiile civice care mobilizează opinia publică în aceste zile sunt, în mare măsură, aceleași care au făcut-o și la Colectiv sau în timpul Ordonanței 13, doar că de această dată în sens invers? Asta, spre deosebire de cele clasic ale cuiva (Voiculescu), care măcar sunt pe față?
- Care a valoarea mobilizării patriotice a statului paralel, care ni-l prezintă azi în presa sa pe Vladimir Plahotniuc, autorul devalizării Moldovei și care făcea preluări agresive de firme și la noi, ajutat de ei, ca pe un “prorus”, când el era agent român? Cum pot conduce aceste structuri lupta cu rușii?
- Și, nu cumva, dacă vrem cu adevărat ceva nou, trebuie să renunțăm la trecutul simplificat și convenabil care ne-a fost servit ani la rând și pe care l-am acceptat fără să-l verificăm? Nu cumva este momentul să cerem sau să construim o alternativă reală, în loc să schimbăm doar taberele în cadrul acelorași structuri de putere?
Sfatul meu: începeți prin a închide canalele pe care apar seară de seară doar băieți tunși corect și plătiți din banii noștri, toți băutori de sânge pesedist și putinist, dar numai la TV, că nu erau cu noi când luptam cu PSD prin tribunale. Dacă alternativa europeană sunt ei, înseamnă nu mai avem nici una. Mai degrabă citiți ceva, eventual, din urmă. Nu e niciodată prea târziu ca să înțelegi și să cauți România autentică, nu asta contrafăcută.
