USR, mai bine nu se poate

Am fost la Congresul USR de la Cluj pentru că am vrut să-i văd în realitate pe oamenii pe care i-am susținut și ajutat să intre în politică (prin votul meu, semnături, observator în secția de vot). Nu m-a invitat nimeni, mi-am plătit transportul, cazarea și masa, și mă gândeam cum ar fi să-mi închidă ușa în nas, că tot auzisem pe Facebook cât de secretoși sunt useriștii ăștia, care se bat cu pumnul în piept că vor să transparentizeze statul. Nu m-a împiedicat nimeni să intru și să asist la congres și nu s-au ferit de mine când discutau aprins despre ei și ce vor să facă, deși cei mai mulți nu mă cunoșteau. „Congresul e public, poate să vină și Dragnea și să zică că e membru USR, că nu avem o listă cu toți cei 1500 de membri de partid la intrare, ca să verificăm cine intră!” glumea cineva pe tema micului haos de la înregistrarea participanților. M-am întors de acolo cu două revelații personale în legătură cu USR și în cele ce urmează o să vă explic cum am ajuns la ele.

Congresul a fost programat să dureze două zile, vineri și sâmbătă, iar duminică dimineață să fie anunțate rezultatele lui într-o conferință de presă. Trebuia votat statutul partidului în prima parte a zilei de vineri, iar restul timpului era destinat prezentării candidaților care râvneau un loc în comisia de arbitraj, în comisia de cenzori, în Biroul național sau la postul de președinte. În total au fost vreo sută de candidați la toate astea, cea mai mare concurență fiind la președinte (4 pe loc) și la BN (59 de candidați pe 20 de locuri). Fiecare candidat trebuia să se prezinte timp de 3 minute pe scenă în fața publicului format din cei 250 de delegați din toate fililele, și din membri simpli care au vrut să participe la congres, chiar dacă nu au avut drept de vot.

Socoteala de acasă nu s-a potrivit cu aia de la Cluj, pentru că ziua de vineri a fost acaparată de discuțiile aprinse pe statut, de la 9 dimineața până spre 9-10 seara, așa încât toată prezentarea și votul candidaților s-au înghesuit sâmbătă, zi care și ea s-a încheiat pe la orele mici ale dimineții de duminică. Nicușor Dan, reales președinte, și-a prezentat cu ochii cârpiți de nesomn cei 20 de colegi din BN cu care va duce partidul spre locul doi în alegerile ce vor veni în următorii doi ani (europene, prezidențiale). Sau nu.

Cum să faci un statut de partid altfel, și să nu ți-l atace PSD

Statutul partidului a fost redactat inițial de Dumitru Dobrev, avocat care are la activ multe procese cu administrația, duse pentru diverse cauze oengistice. În vara lui 2016 Dobrev fusese ales consilier general la Primăria Capitalei, dar, prins că a votat și pentru Nicușor Dan la o ședință de consiliu, și-a dat demisia de onoare. A rămas, însă în Biroul național al USR și om de nădejde al lui Nicușor Dan. Dobrev a făcut statutul avocățește, cam rigid, cu frica să nu scape în el chestii contestabile la tribunal, pentru că PSD și-a făcut un obicei să conteste în fiecare județ înființarea USR, pe diverse chichițe juridice.

Frica de PSD a fost scoasă mereu în fața celor care cereau diverse modificări de statut, ca să-l aducă în acord cu timpurile și de ce nu cu membrii partidului – majoritatea coporatiști sau IT-iști care nu pricep de ce un partid nou nu poate avea un statut modern, așa cum îl vor membri săi. Până la congres actul făcuse obiectul a două reprize de discuții prelungi și strânsese peste 400 de pagini de amendamente virtuale trimise din diaspora și din țară. Și cu toate astea, în dimineața de vineri, unul dintre delegații la congres alerga furios prin sală cu statutul în mână, căutându-l pe deputatul din județul lui, căruia îi transmisese un amendament ce nu se regăsea în forma finală: „Nu că eu astăzi o să bat pe cineva! Nu se poate, am stabilit clar cum să fie articolul ăsta și aici apare neschimbat!”

Să se dea câte o funcție de fiecare, ca să ajungă la toată lumea

În ciuda opoziției unora, care voiau să meargă treaba repede, până la urmă statutul a fost dezbătut și modificat, capitol cu capitol, până când nu a mai existat nicio mână ridicată în sală pentru amendarea vreunui articol. A fost un efort incredibil, la care trebuia să asiști ca să înțelegi determinarea care-i unește pe oamenii ăștia. Frumusețea democrației în acțiune, după cum a remarcat un userist. S-au făcut modificări de substanță și de nuanță (de exemplu la profilul membrului USR, înlocuirea cuvântului moralitate cu integritate, pentru că moralitatea este o chestie atât de subiectivă):

• s-au pus filtre peste filtre astfel încât să se prevină pe cât posibil eventuale derapaje sau excese de putere ale celor aflați în conducere, s-au prevăzut mecanisme de control popular al deciziei.
• De exemplu toți membrii partidului vor fi consultați prin referendum asupra unor decizii importante pe care partidul vrea să le ia. Referendumul poate fi declanșat chiar de un membru, dacă adună în susținerea ideii sale 200 de semnături de la alți membri.
• S-a decis că orice membru al partidului poate să asiste la ședințele organelor de conducere și că poate să aibă acces la documentele contabile ale partidului, cu ce firme are contracte, de unde primește bani, pe ce-i cheltuie.
• S-a decis că secretarul partidului nu va putea ocupa o altă funcție în partid și nici una publică aleasă, ci va fi strict un manager angajat. Nicușor Dan a pledat pentru folosirea pe acest post a unui USR-ist care deja ocupă o funcție publică plătită, altfel partidul ar trebui să scoată lunar un salariu consistent pentru secretar. Unii vorbeau pe la colțuri că se pregătea pentru această funcție un parlamentar USR, dar până la urmă n-a fost să fie. „Să nu uităm că și Ceaușescu și Dragnea au fost secretari de partid, nu vrem să facem asta și la USR. Vom găsi bani ca să-i dăm salariu. ” a argumentat cineva din sală. Așa s-a votat.

De altfel în general s-a mers pe principiul sănătos câte o funcție de om – cine e în vreo comisie sau în Biroul Național al partidului nu poate fi și plătit de partid sau lucra la cabinetul parlamentar al vreunui USR-ist -, ca să nu se concentreze prea multă putere în mâna unuia, dar în același timp cel care deține funcția să aibă și suficient timp pentru a se ocupa bine de ea. Pentru că USR este „Un vis al oamenilor care intră în politică pentru binele comun, nu pentru funcții sau ca să urce pe scara socială”, după cum ne-a zis chiar Nicușor Dan în discursul de deschidere a congresului.