La emiterea unui card bancar, costurile reale sunt in jur de 50 de eurocenti. In schimb cardurile de sanatate anuntate recent de ministrul Cseke Atilla ar urma sa coste vreo 2 euro bucata, dupa cum s-a prevazut in bugetul pe 2011. De ce oare, avand in vedere ca tehnologia e asemanatoare iar firmele eligibile sunt tot acelea, putine pe glob, care manufactureaza asemenea produse securizate?
Uite asa, deoarece aceste firme nu vor putea veni la contract gramada, de capul lor, ci numai daca trec sa depuna in prealabil omagiile dlui senator Verestoy, in prezent stapanul inelelor pe achizitii in sectorul sanatate. Iar cine le depune mai frumos, mai cu talent, va avea voie sa se partenerieze intru licitatie cu una din firmele locale de intermediere.
Probabil, tot una din cele care, de ani de zile, intermediaza cu succes (si comision) mutarea banilor statului dintr-un buzunar in altul prin intermediul hartiutelor de prostit bizonul numite indeobste bonuri de masa, schema ce continua netulburata in ciuda racnetelor presei si a demonstratiilor facute ca e o tampenie din principiu, nu doar in aplicare. Asa ca, de ce sa se bage altcineva peste contractul cardurilor de sanatate, n-ar fi pacat sa se piarda expertiza?
Deci se confirma: “Prost nu e cine cere, prost e cine da !”
Ungurii sunt civilizati, corecti, serosi, muncitori, dar daca politicienii romani, partenerii lor au vrut sa ii smechereasca, uite ca le arata si ei ca fiecare nas isi gaseste nanasul. Acesti supraevaluati, lideri balcanici in gainarii-smecherii care sunt unii dintre romani , primesc lectii de la cei pe care au vrut sa ii pacaleasca.
In plus, fata de cele semnalate de articolul de mai sus (care e bine documentat), mai am o intrebare: cine va plati aparatul de citit cardul? Pt un medic de familie cu 5 000 roni/venit lunar/ cabinet sa plateasca 3000 euro pt un astfel de aparat.