La mijlocul lunii decembrie, Asociaţia Romanian Youth for Democracy din Bacău a dat publicității raportul de activitate a consilierilor locali, judeţeni şi a parlamentarilor băcăuani pe anul 2015. Documentul, potrivit autorilor, se vrea un demers cetățenesc prin care să poată fi evaluată activitatea aleșilor locali în cauză. De asemenea, analiza poate fi considerată o sursă de informare pentru băcăuani cu privire la acțiunile celor pe care i-au desemnat să îi reprezinte.
Nu în ultimul rând, prin acest demers se umple un gol, ceea ce ar trebui să facă aleșii, și anume, să-și prezinte, periodic, activitatea în fața celor ce i-au ales.
Consiliul Local și Consiliul Județean Bacău, ședințe anunțate cu întârziere, decizii luate fără dezbateri publice
Raportul subliniază faptul că, în cazul Consiliului Local Bacău, ”ședințele sunt anunțate cu o mare întârziere, regula celor cinci zile prevăzută de Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale nefiind respectată de cele mai multe ori”. De asemenea, ”ședințele extraordinare sunt, de regulă, anunțate cu o singură zi înainte (nu cu trei), inclusiv unii consilieri atrăgând atenția de nenumărate ori asupra acestei probleme”.
Autorii analizei dau exemple de proiecte importante (bugetul anual, atribuirea unor sume mari din buget pentru diferite activități sau chestiuni de interes public) care ”au fost decise în astfel de ședințe, evitându-se consultările și dezbaterile publice.
Legat de acest capitol, ”Consiliul Județean Bacău a supus consultării publice, pe site-ul propriu, 11 proiecte de hotărâre în anul 2015, însă nu a organizat nicio dezbatere publică pe bugetul local (obligatorie, potrivit legii finanțelor publice). La solicitarea organizațiilor non-guvernamentale, a organizat o dezbatere publică pentru Legea nr. 350/2005. În final, proiectul a fost propus fără modificările recomandate de organizații”.
Autorii raportului, pe baza datelor colectate, au întocmit profilul consilierului băcăuan. ”Cel din Consiliul Local a iniţiat 0,4 proiecte de hotărâre, a luat cuvântul de 71,2 ori în 7,1 şedinţe şi a fost prezent la 22,5 din totalul celor 27 de şedinţe. Consilierul judeţean nu a iniţiat niciun proiect de hotărâre şi a luat cuvântul în plen de 6,9 ori în 1,9 şedinţe, fiind prezent la 9,7 din totalul celor 11”.
Analiza activității celor două consilii arată că puterea decizională, la Bacău, ”este concentrată în jurul unei singure persoane sau a cel mult unui grup limitat, format din membrii executivului: primar/viceprimari ai municipiului Bacău, respectiv președinte/vicepreședinte al CJ”. Autorii mai menționează că, ”în Consiliul Local Bacău, un procent de 97% din totalul de 279 de proiecte de hotărâre au fost inițiate de primar și viceprimari, în timp ce doar 3% au revenit consilierilor”.
La Consiliul Județean Bacău situația, potrivit datelor, ”este chiar mai gravă, toate proiectele fiind inițiate de președinte și vicepreședinți, cu o singură excepție”.
Fără audiențe cu cetățenii, lipsă de transparență a activității consilierilor locali și județeni
Autorii raportului scot în evidență faptul că, potrivit Legii Administrației Publice Locale, una dintre responsabilitățile consilierilor este de a ține lunar audiențe cu cetățenii, iar o dată la trei luni să prezinte un raport privind aceste întâlniri în plenul consiliului din care fac parte. Din analiză reiese că niciun consilier local sau județean nu și-a îndeplinit această îndatorire.
Mai mult, prin simpla prezenţă la şedinţele de Consiliu Local s-a constat că ”şedinţele comisiilor de specialitate nu se desfășoară sau că desfășurarea acestora seamănă mai mult cu o discuție privată de maximum cinci minute”.
În ceea ce privește activitatea comisiilor de specialitate din Consiliul Județean, ”acestea sunt, potrivit regulamentului legislativului județean, închise publicului”.
Parlamentarii de Bacău – reprezentare scăzută a problemelor județului
În cadrul raportului, unul dintre criteriile folosite în ceea ce-i privește pe parlamentari, este reprezentarea județului în forurile legislative. În ceea ce privește reprezentativitatea problemelor județului Bacău în declarațiile politice ale parlamentarilor băcăuani, autorii observă ”o pondere relativ scăzută a acestora”.
Astfel, deputatul PSD de Bacău Miron Smarandache ”a adresat un număr de 100 de declarații politice, dintre care 32 sunt adresate pe o problemă specifică cu care se confruntă cetățenii județului”.
La polul opus, cu nicio declarație politică, se află deputații PSD Gabriel Petru Vlase și Iulian Iancu, respectiv senatorul PSD Dan Tătaru. Acesta este urmat de către deputatul PSD Lucian Șova, cu 3, respectiv deputatul PNL Lucian Ciubotaru, cu 5 declarații politice”.
Județul Bacău are în cele două camere legislative de 15 parlamentari, adică 11 deputați și 4 senatori.
Raportul integral poate fi consultat aici.
Felicitari RYD! Un exemplu demn de urmat si in celelalte judete daca vrem ca la urmatoarele alegeri sa avem candidati mai buni.
Da! Eu știu: mă scuipă în crește!
Felicitari RYD! A mai fost o asemenea evaluare la nivel de tara prin 2007 sau 2009, cred si nu par a se fi imbunatatit ceva. Ar fi de dorit in fiecare judet sa se realizezez un asemenra raport, ceea ce inseamna proiect, finantare, etc. Multumim si ‘Sarbatorile cu Bine! ‘