După decizia din 2022 a Curții de Justiție a Uniunii Europene de a invalida accesul public la registrele beneficiarilor reali, mai multe state membre au restrâns drastic instrumentele de transparență care, până de curând, erau esențiale pentru jurnaliști, organizațiile societății civile și investigatori. Nu doar transparența privind „beneficiarii reali” (cei care se ascund în spatele firmelor offshore), ci și accesul la informații despre proprietatea companiilor, în general, a fost limitat, invocându-se protecția vieții private.
Mai recent, Curtea Constituțională din România a urmat o direcție similară, restricționând accesul la declarațiile de avere ale demnitarilor. România fusese, timp de aproape două decenii, un lider global în materie de transparență a averilor, un instrument central în lupta anticorupție și unul dintre puținele exemple de succes la nivel internațional.
Aceste evoluții indică o tendință mai amplă: argumentele legate de protecția datelor și viața privată încep să prevaleze asupra mecanismelor de transparență construite în timp.
Ce înseamnă acest lucru pentru eforturile anticorupție? Ce putem face mai departe?
Te invităm să participi la o dezbatere online alături de experți din domeniul IT, media și societatea civilă, aflați în prima linie a luptei pentru transparență, astăzi, 19 martie, ora 13:30 (ora României).
Invitați:
- Margot Mollat — Senior Policy and Research Manager, Transparency International UK
- Amra Dzonlic Zlatarevic — Research and Data Operations Manager, OCCRP
- Friedrich Lindenberg — Fondator, OpenSanctions
- Maike Schlumbohm — Director Product Management & Professional Services, North Data
- Nataly Chornogub — Head of Government Relations, YouControl
- moderator: Alina Mungiu-Pippidi
Participarea este deschisă tuturor celor interesați de viitorul transparenței și al luptei anticorupție.
